1,376 matches
-
formă dialogată Între aceste două personaje, convingerile sale erau exprimate literar și străveziu, oricum Însă, cinstit și curajos. Dar participarea lui activă la războiul nostru de Întregire din 1916 avea să-i confere cel mai autentic și valabil titlu de românism: acela de a fi căzut pe poziție, cu fața spre inamic, la Zimnicea, apărând, cu un pâlc de milițieni și glotași bătrâni de sub comanda sa, invazia armatelor lui Mackensen peste Dunăre. A fost Îngropat pe loc, În tranșee, de-a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
viu drama acestui pământ și drama românilor, a fraților noștri aflați aici, care au avut de înfruntat groaznice chinuri, masacre, deportări, deznaționalizări, toate acestea făcute de către ocupanții ruși, în speranța lor nebunească de a nimici tot ce înseamnă român și românism. Am trăit momente unice, de o tulburătoare durere, în anul 1991, la acțiunile numite “Podul de flori”, la care am luat parte, aflându-mă la podul de cale ferată de la Ungheni. Unii au pășit atunci în partea dreaptă a Prutului
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
măicuța Natalia, după care am rugat o să asculte următoarele mesaje înregistrate pe reportofon: “Din partea familiilor Ioan și Elisabeta Alexa, Elvira Opran și fiica sa Ionela, transmitem din tot sufletul sănătate familiei lui Ilie Ilașcu, eroul nostru cel mai reprezentativ al românismului. Este unic pe întreg spațiul românesc, neînfricat în toate suferințele lui! Pentru noi rămâne cel mai splendid exemplu de dăinuire a întregului neam. îi urăm cu ocazia Sfintelor Sărbători lui Ilie Ilașcu, doamnei Nina, mamei Natalia și la toți cei
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
1. Fondatori ai ideologiei românismului în Bucovina Frații Hurmuzaki au jucat un rol însemnat în dezvoltarea culturii românești din Bucovina, la acest lucru contribuind atât educația primită în casa părintească, cât și cultura dobândită în școli. Un puternic imbold pentru afirmarea pe teren cultural l-
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
a chestiunilor teoretice și practice privitoare la conceptele de națiune și patrie, la locul și funcțiile limbii și literaturii române, a istoriei naționale, ale școlii și rolul ei în educarea tineretului. Prin aceasta ei se afirmă ca întemeietori ai doctrinei românismului în Bucovina, din care s-a inspirat mai târziu, în timpul studiilor la Cernăuți, Mihai Eminescu. Ideile și concepțiile fraților Hurmuzaki constituie o contribuție la fundamentarea doctrinei naționale ce a fost desăvârșită în operele lui Eminescu, B. P. Hajdeu, N. Iorga
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
târziu, în timpul studiilor la Cernăuți, Mihai Eminescu. Ideile și concepțiile fraților Hurmuzaki constituie o contribuție la fundamentarea doctrinei naționale ce a fost desăvârșită în operele lui Eminescu, B. P. Hajdeu, N. Iorga, C. Rădulescu Matei și alții. Lupta pentru menținerea românismului a fost pe tot parcursul ocupației austriece, liantul care a sudat populația românească a Bucovinei. Relevante sunt în acest sens acțiunile lui Alexandru Hurmuzaki, pe care Petru Rusșindilar îl numește “ cel mai român dintre românii timpului său, și unul dintre
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
între expresia populară și cea cultă. El atrăgea atenția că “ideea națională” trebuie avută permanent în vedere de “românii din Austria”, îndemnând pe românii din Bucovina “să nu se descurajeze de modestele lor mijloace sau de mica întindere a țării”. Românismul promovat de familia Hurmuzaki s-a născut și a crescut “la umbra ocrotitoare” a idealului unității naționale a românilor. 2. Promotori ai învățământului românesc din Bucovina Deși activitatea membrilor familiei Hurmuzaki nu a fost consacrată cu deosebire școlii, prin ceea ce
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
ani. 4. Gazeta „Bucovina” - foaie pentru politică, religie, literatură Proiectul și necesitatea apariției și decizia elaborării publicației au fost rodul unor lungi și pasionante dezbateri în casa Hurmuzăkeștilor. Istoricul Teodor Balan afirma: „multe au fost meritele pentru Bucovina și pentru românism al membrilor familiei Hurmuzaki [...] un lucru este cert: faptul că au editat la Cernăuți, intre 1848-1850, un ziar politic li se poate socoti drept unul dintre cele mai mari merite”. Ziarul a reprezentat toate interesele românilor, a apărat toate drepturile
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
acestei familii și a scrie despre viața și activitatea acestora înseamnă a vorbi de un capitol glorios din istoria politică și culturală a acestei țări. Menționată de Ion Neculce în Letopisețul Țării Moldovei (1662-1743), această familie a adus importante servicii românismului. Încă de la început ea a fost în fruntea culturii bucovinene, a luptat cu stăruință în zile bune și în zile rele pentru păstrarea naționalității române și dezvoltarea individualității acestei țări, rămânând în același timp credincioasă casei împărătești de Austria. Humuzăkeștii
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
culturii bucovinene, a luptat cu stăruință în zile bune și în zile rele pentru păstrarea naționalității române și dezvoltarea individualității acestei țări, rămânând în același timp credincioasă casei împărătești de Austria. Humuzăkeștii fac parte din pleiada luptătorilor care au apărat românismul în Bucovina și au întreținut totdeauna vie flacăra mișcării de eliberare națională în timpul ocupației habsburgice. Ei s-au afirmat ca adevărați apostoli și teoreticieni ai doctrinei naționale în Bucovina. Istoria familiei Hurmuzaki se întinde pe o perioadă de aproape 100
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
a întâlnit în istoria politică a Bucovinei. Pe toți membrii familiei Hurmuzaki îi unea un profund sentiment național, care i-a determinat să nu părăsească niciodată cauza românească, ei înțelegând că lupta începută presupunea angajare și dăruire totală pentru cauza românismului, lucru care i-a făcut pe frații Hurmuzaki să-și împartă rolurile și sarcinile ivite în această perioadă. Cunoscând înfăptuirile acestei ilustre familii, ne punem întrebarea dacă posteritatea și-a plătit prinosul de recunoștință față de acești “români adevărați și culți
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
după un text slav din colecția I. Kemeny. Ed. I Pușcariu. Fragmente IV, p. 38 - 41 și Transilvania 1872 p. 151 - 152. Autencitatea documentului poate fi pusă la îndoială din cauza formelor de exprimare diplomatică anormale și a hotărniciei cu multe românisme. Totuși nu există argumente definitive pentru a fi socotit fals. Noi nu avem căderea să comentăm autencitatea textului, dar am ținut să-l prezentăm cititorului pentru vechimea lui și pentru că face referiri la spațiul în care e plasat și satul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de ochii satului”. „Tot așa se petrece și cu naționalismul lui”, continuă C. Rădulescu-Motru. „Tot românul face paradă de sentimentele sale naționaliste. Dar numai până la fapte” <endnote id="(7, p. 8)"/>. Ulterior, Rădulescu-Motru propovăduiește o ideologie originală de spiritualitate națională (Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, 1936), pe care o definește În opoziție cu „demagogia naționalistă”, „xenofobia”, „rasismul”, „antisemitismul” și „fascis- mul” <endnote id="(485, pp. 507-512)"/>. Polemizând cu C. Rădulescu-Motru, Nichifor Crainic susține că nu poate fi conceput „românism” fără „xenofobie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spiritualitate națională (Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, 1936), pe care o definește În opoziție cu „demagogia naționalistă”, „xenofobia”, „rasismul”, „antisemitismul” și „fascis- mul” <endnote id="(485, pp. 507-512)"/>. Polemizând cu C. Rădulescu-Motru, Nichifor Crainic susține că nu poate fi conceput „românism” fără „xenofobie și antisemitism”. „Aceasta e esența și mizeria cărții [lui Rădulescu-Motru] : o naivă și confuză mistificare a românismului”, conchide Crainic În 1938 <endnote id="(602, p. 111)"/>. Câteodată, evreii Înșiși au fost tentați să preia stereotipul „pro- ver bialei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
antisemitismul” și „fascis- mul” <endnote id="(485, pp. 507-512)"/>. Polemizând cu C. Rădulescu-Motru, Nichifor Crainic susține că nu poate fi conceput „românism” fără „xenofobie și antisemitism”. „Aceasta e esența și mizeria cărții [lui Rădulescu-Motru] : o naivă și confuză mistificare a românismului”, conchide Crainic În 1938 <endnote id="(602, p. 111)"/>. Câteodată, evreii Înșiși au fost tentați să preia stereotipul „pro- ver bialei toleranțe românești”. În 1926, de exemplu, deputatul evreu Carol Klüger, vorbind În Parlamentul României despre „caracterul poporului român”, observă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o slăbiciune... Nu Înțeleg de ce țipăm : primejdie ! Unde e primejdia ? Că sunt minoritari prea mulți la posturile de comandă ? Îi vom scoate prin concurență, prin propriile noastre forțe, prin legi de administrație la nevoie - dar de aici pâna la primejdia «românismului» mai e cale lungă... Noi nu avem nevoie de intransigență și intoleranță, vicii streine structurii noastre”. Doi ani mai târziu Însă, În septembrie 1937, opiniile lui Mircea Eliade se radicalizează (mai sunt doar 2-3 luni până la alegeri !), chiar dacă este convins
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și hemofagi. Această formă de generalizare nu a fost inventată de extrema dreaptă interbelică. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea I.L. Caragiale parodia această retorică ultra naționalistă Într-un articol- editorial din Moftul român (nr. 4, 1893), intitulat „Trădarea românismului ! Triumful străinismului ! !”. Comen tând votarea În Parlament a „legii meseriilor” (propusă de con ser vatorul P.P. Carp), lege care permitea și evreilor săraci să Învețe o meserie În școlile profesionale, Caragiale adoptă ironic tonul șovin al presei liberale de opoziție
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
naționalism În România Mare (1918-1930), traducere de Vlad Russo, Editura Humanitas, București, 1998 (prima ediție, Cultural Politics in Greater Romania. Regiona lism, Nation Builing and Ethnic Struggle (1918- 1930), Cornell University Press, 1995). 675. Mircea Eliade, Textele „legionare” și despre „românism”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. 676. Ovidiu BÎrlea, Eseu despre dansul popular românesc, Editura Cartea Românească, București, 1982. 677. Alexandru Claudian, Antisemitismul și cauzele lui sociale, ediție Îngrijită de C. Schifirneț, Editura Albatros, București, 2000 (prima ediție, Editura P.S.D., București, 1944
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
concretizate în manuale, fiindcă acolo „SUS” este răspunderea pentru nivelul învățămîntului. „Modernizările” neoficializate sînt permise, dar nu sînt obligatorii. Învățămîntul trebuie să fie unitar, de la „Nistru (citește alt rîu) pîn’ la Tisa.” P.S. Eu l-am citat pe Eminescu, „Dumnezeul românismului” , căci nici pe vremea lui nu era Nistru decît pe harta lumii. Anul acesta mă voi duce pe la cercurile pedagogice în cadrul cărora se țin lecții cu caracter oficial. într-o altă scrisoare voi avea subiect de discuție... Cu multă prietenie
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
conferă Caragiale deformării sale, despre care popor este vorba ? Caragiale face, de altfel foarte bine, diferența între „popor” și „poppor” sau „bobbor”, între „român” și „rromân” așa cum ne-o demonstrează textul următor : „Nu ne batem joc de România și de românism, vorbe care se pronunță și se scriu cu un singur r, ci de rrromânism și de Rrromânia cu trei rrr ; nu de popor, vai de capul lui ! Râd destul atâția de el ! Ci de poppor, ba câteodată și bobbor, când
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
nu liberalismul, social-democrația, necum feminismul sau ecologia au fost mișcări populare. Populare au fost, mult mai degrabă, poporanismul, legionarismul, naționalismul. Lupta pentru drepturi individuale și nedisciminare nu a atins niciodată cotele de popularitate ale bătăii pentru entități abstracte: nația, poporul, românismul. Cea dintâi luptă este desconsiderată de prea mulți. Nici mass-media nu se pot ascunde cu grație de faptul că lipsa unei așezări consistente a nediscriminării pe agenda publică li se datorează în bună parte. Politicienii sunt reactivi. „Copilul care nu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Sucevei a fost reactivată sub numele de Arhiepiscopia Sucevei și Rădauților. În ceea ce îi privește pe episcopii de Bucovina până în 1873 și mitropoliții de Bucovina după 1873, trebuie menționat faptul că și aceștia au avut un rol important în „menținerea românismului”, luându-și greaua sarcină să apere drepturile limbii române, cultura bucovineană, naționalitatea și identitatea bucovinenilor. Episcopul Dosoftei Herescu a păstorit în Bucovina austriacă până în anul 1789, fiind primul episcop de sub această dominație. După el a urmat episcopul Daniil Vlahovici din
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
importanță, de evenimente de o profundă semnificație și cu un larg ecou în conștiința românească arboroseană. „Harnic, muncitor în via Domnului, cum l-a numit ilustrul om al neamului nostru, patriarhul Miron Cristea, el a trudit fără preget întru prosperarea românismului, a apărat cu energie și tenacitate drepturile și interesele Fondului Bisericesc din provincie, caracterul său istoric și moldovenesc și integritatea strămoșească, a contribuit la edificarea multor locașe de cult, a spijinit cu căldură instituțiile de binefacere, asociațiile de cercetași și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
să plătească, pentru întîia oară, și nu dezinteresat, din datorie. Sașii, dorind să convertească pe români la protestantism, le tipăresc cărți bisericești în românește. De data aceasta, românii primesc pasiv influența europeană. Așadar, în Transilvania, la periferia despre apus a românismului, acolo unde românismul s-a păstrat cu atâta tenacitate, de unde acum o sută de ani ne-a venit o idee mântuitoare, de unde și de acum înainte trebuie să ne vină - și o să ne vină - spiritul viguros românesc, acolo s-a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
întîia oară, și nu dezinteresat, din datorie. Sașii, dorind să convertească pe români la protestantism, le tipăresc cărți bisericești în românește. De data aceasta, românii primesc pasiv influența europeană. Așadar, în Transilvania, la periferia despre apus a românismului, acolo unde românismul s-a păstrat cu atâta tenacitate, de unde acum o sută de ani ne-a venit o idee mântuitoare, de unde și de acum înainte trebuie să ne vină - și o să ne vină - spiritul viguros românesc, acolo s-a întîmplat să înceapă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]