73,404 matches
-
ale legii americane de copyright, în 1965 apare în SUA o ediție-pirat din The Lord of the Rings. Editorul (Ace Books) procedează discreționar și așază textul în format paperback, fără a avea autorizarea lui Tolkien; cu această ocazie, în forma romanului apar greșeli de tipărire care creează destule confuzii și neclarități în raport cu ediția din 1954-55. Ce-i drept, odată cu apariția oficială a ediției a doua, revizuite de autor și tipărite de Balantine Books în octombrie 1965, Tolkien întreprinde o serie de
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
re-dactilografiată: de către mine, costul unei dactilografieri executate de ființele-cu-zece-degete fiind peste puterile mele financiare." În ciuda bunelor-intenții ale lui Tolkien, nici una din edițiile ulterioare din The Lord of the Rings nu întrunește condițiile tipografice dorite de acesta. Munca de compoziție a romanului, realizată, după propriile spuse, într-o perioadă amplă de timp (1936-1949), nu se vede astfel răsplătită printr-o editare exactă și unitară. Mai mult, după moartea autorului (1973), corecturile grafice și tipografice efectuate de cel de-al treilea fiu al
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
de timp (1936-1949), nu se vede astfel răsplătită printr-o editare exactă și unitară. Mai mult, după moartea autorului (1973), corecturile grafice și tipografice efectuate de cel de-al treilea fiu al său, Christopher, inclusiv la nivelul hărților, îmbogățesc conținutul romanului prin inserția unor noi detalii obținute din arhiva tatălui, dar, în același timp, complică munca editorilor, a istoricilor literari și a cititorilor pasionați de adnotarea riguroasă a lumii lui Tolkien. Misterul, fascinația aventurii (literare sau literale) și, mai ales, așteptarea
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
reapariția negrei creaturi Gollum (o mai veche posesoare a Inelului Răului) în cel de-al doilea volum, nu poate fi însă decît de scurtă durată, atîta timp cît Tolkien a avut grijă să spună (în prefața ediției din 1965 a romanului) ce crede despre cei nemulțumiți de strategiile sale: "Unii care au citit cartea sau, în cel mai bun caz, au scris despre ea, au găsit-o plictisitoare, absurdă sau demnă de dispreț; și nu văd nici un motiv să mă plîng
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
Teoria și practica imaginii. Imaginar cultural cu bune texte de dnii Ștefan Borbély, Ovidiu Pecican și alții. De remarcat un extraordinar de interesant studiu al dnei Anca Muntean intitulat Tarot et littérature: imagini ale jocului de cărți cu pricina în romane, piese de teatru etc. din literatura europeană și americană a secolului XX. Epurări În numărul 3-4, adică ultimul pe 2001, frumoasa revistă ARHIPELAG de la Deva publică două texte inedite (și o mulțime de fotografii) din arhiva regretaților Liviu Petrescu și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
și americană a secolului XX. Epurări În numărul 3-4, adică ultimul pe 2001, frumoasa revistă ARHIPELAG de la Deva publică două texte inedite (și o mulțime de fotografii) din arhiva regretaților Liviu Petrescu și Ioana Em. Petrescu. Cel dintîi scrie despre romanele lui Ivasiuc. Dl Mircea Borcilă l-a descoperit într-un fond de manuscrise universitare. E cel de al cincilea inedit, după cele patru publicate în Echinox acum trei ani. Din Ioana Em. Petrescu, dna Elena Neagoe publică emoționante pagini de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
jumătatea distanței între o analiză de tip academic și una care mizează pe seducția unui public mai larg, Istoria sinuciderii reconstituie un trecut pe care documentele s-au străduit aproape întotdeauna să-l oculteze. Cartea are ceva din tactica unui roman polițist. Georges Minois "vînează" orice informație referitoare la subiect, alcătuiește chiar, cu inevitabile aproximații, statistici privind rata suicidului în spațiul european din Evul Mediu și pînă în Epoca Luminilor, formulează ipoteze și îl atrage pe cititor în descifrarea "misterului". Toate
Răspuns la întrebarea lui Hamlet by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15263_a_16588]
-
în apropierea Madridului, unde s-a născut, în 1547, Miguel de Cervantes. În ultimii cinci ani, tot în aceste zile are loc la Madrid un alt eveniment cultural de amplă rezonanță, dedicat lui Cervantes și Zilei Cărții: lectura publică a romanului Don Quijote de la Mancha, capodoperă a literelor spaniole și universale, în impunătoarea Sală a Coloanelor din cunoscutul lăcaș de cultură care este Cercul de Arte Frumoase, din centrul capitalei Spaniei. Lectura începe la miezul zilei de 22 aprilie și se derulează
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
zilei de 22 aprilie și se derulează fără întreruperi 48 de ore. În fața unui auditoriu entuziast, provenind din toate straturile sociale și profesionale, care, desigur, este mereu altul, se perindă cei care citesc unul cîte unul un scurt fragment din roman, în ordine, de la primul la ultimul său capitol. Onoarea de a inaugura solemnitatea revine, conform uzanțelor, recentului cîștigător al Premiului Cervantes, urmat de personalități din variate domenii: politică, administrație, artă, educație, cultură, dar și de cititori anonimi care îl omagiază
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
destul de nou în țara noastră a drepturilor de autor. A urmat o lansare de cărți apărute la Editura VOX și un microrecital de muzică spaniolă, interpretat la chitară de foarte tînărul și talentatul Mircea Ștefan Gogoncea. Lectura publică din nemuritorul roman Don Quijote... care s-a desfășurat apoi în Salonul de festivități al Institutului Cervantes a fost dublată, în Sala de proiecții, de prezentarea fără întrerupere a filmelor "El Quijote" (regia Manuel Gutiérrez Aragón, 1998; "Don Quijote" (regia Cătălina Buzoianu, 1997) și "Shakespeare
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
al capodoperei cervantine a fost ambasadorul Columbiei, Enrique Arias Jiménez, urmat de ambasadorul Spaniei, Jesús Atienza Serna, de cel chilian, Manuel Hinojosa Muñoz și de Antonio Correa Bonet. Timp de patru ceasuri s-a dat glas unor crîmpeie din faimosul roman, alese după voința fiecăruia și reproduse în principal în limba lui Cervantes și în română, dar și în germană, franceză, engleză, catalană și bulgară. Astfel, au intervenit: Directorii de la Institutul Goethe - Hans Georg Thönges, Institutul Francez - Jean-Marc Colombani, Consiliul Britanic
Madrid - București: Zilele Cervantes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15254_a_16579]
-
Palahniuk are 41 de ani și trăiește în Portland-Oregon. Descendent al unor emigranți ruși pe linie paternă și francezi din partea mamei, a lucrat zece ani ca mecanic și a început să scrie literatură după ce împlinise 30 de ani. Primul lui roman, Monștri invizibili, a fost refuzat de mai mulți editori, care l-au considerat prea șocant. Dar asta nu l-a descurajat și s-a lansat în scrierea încă a unui roman, și mai violent, Fight Club, care, spre marea lui
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
scrie literatură după ce împlinise 30 de ani. Primul lui roman, Monștri invizibili, a fost refuzat de mai mulți editori, care l-au considerat prea șocant. Dar asta nu l-a descurajat și s-a lansat în scrierea încă a unui roman, și mai violent, Fight Club, care, spre marea lui surpriză, a fost publicat în 1996 și a avut cronici excelente, iar vînzările au crescut enorm după ecranizarea făcută de David Fincher în 1999. Cu o sciitură puternică și voluntar repetitivă
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
care le scrie. „Ceea ce pot să fac mai bine e să aștern pe hîrtie ceea ce trăiesc. Să-mi amintesc. Detalii. Să le omagiez, într-un fel” - scrie Palahniuk la sfîrșitul „ghidului” său. Scrisul ca instinct de conservare apare și în romanul intitulat Jurnal, centrat pe Misty Mary Wilmot, o pictoriță însingurată, și pe sinistra familie în care a intrat prin căsătorie, un clan de insulari cu sînge albastru. Misty își relatează povestea sub forma unui jurnal pe care-l adresează soțului
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
Iuliana Alexa La sud de graniță, la vest de soare este al doilea roman din creația romancierului japonez, Haruki Murakami, tradus la noi. Traducătoarea Angela Hondru, orientalist de marcă și profesoară la Universitatea din București, reușește să transmită în română tensiunea epică a unui roman de o simplitate rece. Este un roman cu miză
Imposibile iubiri by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13413_a_14738]
-
de graniță, la vest de soare este al doilea roman din creația romancierului japonez, Haruki Murakami, tradus la noi. Traducătoarea Angela Hondru, orientalist de marcă și profesoară la Universitatea din București, reușește să transmită în română tensiunea epică a unui roman de o simplitate rece. Este un roman cu miză exclusivă pe poveste. Pe scurt, Hajime, personajul narator, se îndrăgostește la începutul adolescenței de Shimamoto, o ființă singuratică și stranie pe care o revede după mai mulți ani, când liniștea burgheză
Imposibile iubiri by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13413_a_14738]
-
al doilea roman din creația romancierului japonez, Haruki Murakami, tradus la noi. Traducătoarea Angela Hondru, orientalist de marcă și profesoară la Universitatea din București, reușește să transmită în română tensiunea epică a unui roman de o simplitate rece. Este un roman cu miză exclusivă pe poveste. Pe scurt, Hajime, personajul narator, se îndrăgostește la începutul adolescenței de Shimamoto, o ființă singuratică și stranie pe care o revede după mai mulți ani, când liniștea burgheză a căminului îi devine insuportabilă. Chinul erotic
Imposibile iubiri by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13413_a_14738]
-
altă conștiință la care accesul este interzis, sunt temele de meditație pe care această carte le propune. Hajime este în aceeași măsură conștiința ce filtrează cu grijă cursul întâmplărilor, acordându-le sau decelându-le un sens ascuns. Astfel se face că romanul capătă câteva puncte culminante, precipitări de intensitate și mister ce fac narațiunea aproape senzațională, captivantă. Cine este, de fapt, Shimamoto? Ni se sugerează că a devenit spioană și că trebuie să-și păstreze un mister „profesional”. Pe de altă parte
Imposibile iubiri by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13413_a_14738]
-
crude. Shimamoto e cea mai enigmatică femeie posibilă, de vraja ei simte că nu l-ar putea elibera decât moartea. Această iubire imposibilă transfigurează realitatea și revelează deșertăciunea unei existențe aparent perfecte. Mai mult decât o poveste de iubire, acest roman traduce nevoia umană de esențial, pierdut odată cu vârstele și întâmplările unei vieți: „Eram mai tânăr, mai flămând, mai singur, dar eram eu însumi, redus la esență. Eram capabil să simt orice notă muzicală, să savurez orice rând dintr-o carte
Imposibile iubiri by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13413_a_14738]
-
mai singur, dar eram eu însumi, redus la esență. Eram capabil să simt orice notă muzicală, să savurez orice rând dintr-o carte. Nervii mei erau ascuțiți ca un brici.“ La sud de graniță, la vest de soare e un roman de scriitor profesionist, cu exercițiu, scris pentru delectare și spre a se vinde bine. N-aș spune că e o mostră de mare literatură, ci o poveste agreabilă, electrizantă, reflectând o înaltă cultură citadină care transformă într-o manieră particulară
Imposibile iubiri by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13413_a_14738]
-
al lui M e, cum am mai spus, al unui autism al sărăciei. Cele două se întîlnesc în plăcerea jocului abstract, acontextual sau care își creează propriul său context” (pp. 87-88). Portretul lui M este o carte concepută ca un roman care pornește din momentul morții protagonistului și îi reconstituie în sens invers viața pe baza jurnalelor ținute în timp de autor. Este un document uman cutremurător atît în ce privește destinul lui M cît și efortul de adaptabilitate al părinților săi care
Lumea lui M by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13380_a_14705]
-
Constantin Țoiu Roman e ce crede un scriitor că este un roman, dacă se întâmplă să îl scrie cu toată convingerea. Convingere, siguranță avându-le cert și Șerban Tomșa, un anonim gata să devină celebru... Teleormănean, trăind în lumea Moromeților, Tomșa îi distorsionează spațiul intrând de-a dreptul în suprarealism, în felul
Biblioteca lui Noe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13417_a_14742]
-
prin acoperișul de șindrilă al unei șure înalte... E de la vreo nucă încolțită în pod” explică cel de alături. (Arta fiind Falsul bine plantat, bine întocmit). Într-o scrisoare, primită pe adresa redacției - nici nu ne cunoaștem - autorul își definește „romanul” ca pe... „o parabolă despre destinul culturii, dar și o imagine a virtualităților prozei românești”. Sunt prozatori care excelează în portretizarea eroilor, în descrieri de peisaje, de iarnă, primăvară, vară; în fine, alții sunt tari în dialoguri, în emiterea de
Biblioteca lui Noe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13417_a_14742]
-
pisică. Fără explicațiile lui Jiøí Na ëinec însă, toate aceste mostre de „desidență ușuratică” ar risca să fie răstălmăcite. De la el aflu, de pildă, că frumoasa blondă este dactilografa care a bătut la mașină sute de mii de pagini de romane, povestiri, eseuri interzise, sute de petiții, scrisori deschise, rapoarte către comisii internaționale ale drepturilor omului și apeluri pentru eliberarea din închisori a unor confrați. Tot Jiøí Na ëinec îmi face cunoștință cu gazda acestei neobișnuite biblioteci. Jiøí Gruntorád, el însuși
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]
-
scrisori deschise, rapoarte către comisii internaționale ale drepturilor omului și apeluri pentru eliberarea din închisori a unor confrați. Tot Jiøí Na ëinec îmi face cunoștință cu gazda acestei neobișnuite biblioteci. Jiøí Gruntorád, el însuși un personaj descins parcă dintr-un roman de Milan Kundera sau Ludvík Vaculík, bărbos și cu ochii de un albastru intens, scînteind de maliție, îmi arată cu precădere piesele umoristice, uneori licențioase, din fabuloasa-i colecție. Îi place să-și surprindă vizitatorul, mai mult decît să-l
Cu Jiøi Gruntorád despre 10 000 de tipărituri clandestine by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13389_a_14714]