2,161 matches
-
exact în punctul la care fusese abandonată narațiunea în romanul anterior (principiul construcției ciclice impune, firesc, și continuitatea la nivel epic). Exact așa procedează Lovinescu, numai că reînnodarea firului narativ nu determină în mod necesar și o perpetuare a discursului romanesc din Bizu, reconfigurat mai nou, cum spuneam, după alte tipare, de inspirație mai pregnant melodramatică. Ca atare, narațiunea demarează de această dată mult mai abrupt, în linia prozei realist-obiective, care obligă la precizarea coordonatelor spațio-temporale ("într-o după-amiază a unui
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pentru diploma obținută la... Charlottenburg, și nu la Hohenheim (confuzia e voită, cu intenția de a diminua importanța acreditării academice ca atare). Deși aparent inofensiv, Lică joacă în plan narativ rolul de agent al intrigii, iar la nivelul întregului ciclu romanesc el este eroul negativ prin excelență, rivalul și persecutorul ascuns sub masca binefăcătorului (alt truc specific melodramei), care încearcă să-l manipuleze pe Bizu, modelându-i din umbră destinul. De pildă, atunci când Bizu se hotărăște în sfârșit la o carieră
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ficțiunii melodramatice. După enunțarea temei și ilustrarea aproape didactică a discursului (psiho)analitic lovinescian, interesant e că următorul roman al ciclului, Diana, propune o relectură a situațiilor-cheie din Firu'n patru menită a spulbera "enigma" și a reconfigura estetic ficțiunea romanescă, abandonând procedeele biografiei romanțate sau ale analizei psihologice, utilizate până acum, în favoarea unor soluții epice surprinzătoare (inadecvate, s-a spus), din repertoriul comediei de moravuri și al romanului polițist. Incipitul e din nou regizat cu migală, până la cele mai mici
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
acțiuni încurcate și chiar tenebroase (s. n.)"50. Într-adevăr, ca elemente de noutate tehnică se cuvin semnalate atât relativizarea perspectivei narative (episoadele sunt, am văzut, "depozitate în memoria fiecăruia"), cât și atribuirea unui rol mult mai însemnat intrigii în angrenajul romanesc. Drept consecință firească, dispar notațiile cu caracter reflexiv, de confesiune intimă și jurnal de idei, interesul focalizându-se de aici încolo asupra psihologiei feminine (Bizu încetează să mai fie personajul central), privită însă panoramic, din exterior, ca manifestare concretă a
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
atmosfera patriarhală de la Fălticeni, cât și pe străzile vechi ale Iașului (vezi mărturiile scriitorului din "agende"). Pornind de la astfel de observații, Gabriela Omăt ne propune o foarte interesantă lectură "cu cheie" a literaturii criticului, îndemnându-ne să citim ficțiunile acestea romanești ca pe o "prelungire a memorialisticii", ce l-ar putea explica mai bine "pe omul controversat și puțin cunoscut care era el însuși"64. Și tot consemnările cu caracter intim explică motivele pentru care scrisul lui Lovinescu devine "testamentar", lucru
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în repetate rânduri, după cum am văzut, procedeul confruntării textului literar cu subtextul său biografic. Nu mă voi angaja, acum, într-o interpretare de acest gen. Voi reveni cu detalii în capitolul consacrat ciclului eminescian. Urmărind, ca de obicei, geneza formei romanești, am cules din "agende" doar următoarele însemnări de oarecare interes pentru "analiza" de față: "30 iunie 1938. Încep romanul care deviază; nu va mai fi probabil Silvia"; "1 iulie 1938. Scriu 22 p. Bârzulica (devenită Acord final). Romanul se angajează
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
existență vegetativă, fără prieteni și fără iubire, femeia din ea pare să se trezească în sfârșit la viață. Iar primul contact cu realitatea e dureros, pentru că, privindu-se în oglindă (gest simbolic, ce se va repeta obsesiv până la sfârșitul ciclului romanesc, marcând ipostazierea eului ca alteritate, tentativa obiectivării propriilor trăiri interioare), Mili interpretează altfel decât în seara cu pricina scena de la hotel: "[...] în oglindă se văzu subțirică, trasă la față de nesomn, și palidă. Bizu nu i se aruncase la picioare în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o rezervată receptare critică. Mai mult, "romanele" acestea vor aduce criticului un imens prejudiciu, determinând respingerea candidaturii sale la Academie 74. Sigur pe sine, Lovinescu nutrea însă convingerea că, dincolo de realizarea propriu-zis literară, dincolo deci de valoarea estetică, ficțiunile lui romanești propun o viziune "originală și îndrăzneață", "în contradicție cu tot ce s-a spus și se crede despre Eminescu în materie de iubire", având toate șansele să devină, credea el, "punctul de plecare al unor controverse din domeniul psicologic și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
natural"), compus după mai vechiul model al narațiunii episodice, prin procedeul teatral-melodramatic al adițiunii de scene și tablouri aproape autonome. Lovinescu subliniază, de asemeni, continuitatea de stil și de viziune cu romanele anterioare, vădită și în natura secvențial-dialogală a discursului romanesc, și având la bază conflictul etern dintre "realitate" și "iluzie" (împrumutat teatrului). Într-adevăr, povestea de dragoste se derulează lent, ca în orice "romanț", în manieră pur lovinesciană, pentru ca de la capitolul al XV-lea încolo idila dintre Eminescu și Mite
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
rațional, după principiile unei logici elementare, fără nicio legătură cu "metoda" lui Proust, luată implicit ca "model". Trebuie menționat însă că și aici, ca și în Bizu, e vorba despre o aceeași inadecvare (de formă și de viziune) a discursului romanesc lovinescian la "modelul Proust", pe care am încercat să o explic și să o justific într-un capitol anterior (vezi supra, capitolul Memorie involuntară și proustianism). În pofida voinței sale, Lovinescu rămâne de fapt consecvent cu sine și scrie la fel
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ca romancier realizat". Drept urmare, chiar dacă nu sunt de acord cu afirmația potrivit căreia de la nuvele la Mălureni literatura amfitrionului de la Sburătorul ar urma "fazele prozei Hortensiei, de la subiectiv la obiectiv"225, cred însă că mai valoroase sunt cele două cicluri romanești decât Mălurenii (operă pe care, altminteri, nici nu o putem judeca decât prin prisma celor câteva fragmente rămase iar de aici deducem că ar fi vorba de o creație voit "obiectivă", "cronică de familie ce anticipează Scrinul negru sau Lunatecii
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și psihogenetice, vol. I-II, traducere de Monica-Maria Aldea, Editura Polirom, Iași, 2002. Finné, Jacques, Des mistifications littérraires, José Corti, Paris, 2010. Fix, Florence, Le mélodrame: la tentation des larmes, Éd. Klincksieck, Paris, 2011. Girard, René, Minciună romantică și adevăr romanesc, traducere de Alexandru Baciu, prefață de Paul Cornea, Editura Univers, București, 1972. Goimard, Jacques, Critiques des genres, prefață de Jean-Yves Tadié, Éd. Pocket, 2004. Gramatopol, Mihail, Moira, mythos, drama, EPLU, București, 1969. Gregori, Ilina, Știm noi cine a fost Eminescu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fapt cultural, "impur", Antonio Patraș nu este preocupat în primul rând de a demonstra coerența estetică "pură" a romanelor lovinesciene. Poetica acestora este decodată cu grijă, ca o veritabilă filosofie a compoziției, însă discuția nu se încheie o dată cu fixarea tipului romanesc. Comentariul critic însoțește personajele cu ironie bonomă, cu atenție față de ocazionalele lor accente stridente, kitsch (în proximitatea melodramei, ele sunt inevitabile) și la implicațiile acestora asupra ideologiei autorului. Din această perspectivă, sunt prețioase caracterele "etnopsihologice" ale personajelor lovinesciene, care nu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
doar individual și își face apariția tot ca fenomen social acea transformare a plăcerii, acea nuanță de sensibilitate, acea sublimare și acel rafinament al reacțiilor emoționale pe care le numim iubire" (p. 80). 121 René Girard, Minciună romantică și adevăr romanesc, traducere de Alexandru Baciu, prefață de Paul Cornea, Editura Univers, București, 1972. 122 Gherea interpretează alegoria Luceafărului ca pe o expresie camuflată a resentimentului: "Luceafărul desigur ar fi vrut să fie în locul lui Cătălin, în mândria lui ne pare că
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pe tânărul Zlătescu să se împrumute nesăbuit. De asemenea, necazurile financiare i-au pus probleme și în demersul său de a obține diplomă de doctor, căci nu plătise toate taxele de studii. Fascinante în sine, invitând adesea la o povestire romanesca, aceste frânturi de destine mărunte sunt fragmente prețioase de microistorie, mărturii ce ne permit să înțelegem viața cotidiană a societăților trecute, să le reconstituim bogăția și diversitatea. Corespondență celor patru tineri sau a părinților acestora (tatăl, în cazul lui Petre
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
orice roman, dincolo de plaisir du texte și de studiul chestiunilor tehnice (abordate de poetică, naratologie etc.), pentru elementele de sociografie, de istorie, de antropologie, de filozofie etc. Cred, așa cum credea și Hermann Broch (cel care, între altele, a inspirat poetica romanescă a lui Milan Kundera, unu-l dintre rarii estici care au vorbit vesticilor despre lumea comunistă), că romanu-l spune anumite lucruri pe care numai el le poate spune, ca instrument/discurs ce explorează societatea într-un fel unic. Nu trebuie
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Woolf? [...] Să mai amintim pozițiile radicale ale teoreticienilor noului roman, și îndeosebi ale lui Robbe Grillet?"318. Monica Lovinescu realizează un sumar al evoluției romanului din pricina îndrăznelii cu care Ioan Lăcustă o reinventează, sau mai bine spus, o neagă. Genul romanesc se află de mai bine de două secole în continuă evoluție, trecând de la modelul scientist de cunoaștere a lumii ficționale la un model subiectiv al inadecvării, iar naratorul recent nu mai are rol demiurgic. "Era postmodernă se va despărți de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
roman modern, înscris în literatura autenticității, care transformă faptul biografic în experiență structurantă a operei și în experiență de cunoaștere, trăită cu fervoare de personajul narator. Literatura autenticității denunță convențiile ficțiunii, apelând la un „pact autobiografic“ transformat în „pact estetic, romanesc“. Astfel, înscris în categoria ficțiunii autobio gra fice, protagonistul este un alterego al scriitorului, căruia acesta îi „împrumută“ propriile experiențe și propria ipostază auctorială. Mircea Eliade afirma: „În fața origi nalității eu propun autenticitatea... A trăi tu însuți, a cunoaște prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
propriile experiențe și propria ipostază auctorială. Cartea scrisă și publicată în 1933 este un roman exotic și erotic, este romanul unei experiențe ontice și morale. Înscris în categoria ficțiunii autobiografice, acest roman al experienței ilustrează literatura autenticității. Raportul dintre universul romanesc și realitatea trăită este evidențiat în Memorii: „scriind despre oameni și întâmplări care au avut un rol în viața mea, miera peste putință să inventez. Am schimbat, evident, numele personajelor, în afară de al lui Maitreyi și al surorii ei, Chabu [...]. Și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
avut de nepot numai pe Neculai Cristea 45. Marica, sora lui Onciu Iurașcovici, nu știm cu cine a fost căsătorită, dar dintr-o ceartă iscata în anul 1751, feb. 2, pentru a șasea parte din a treia parte a moșiei Romanești, de pe pîrîul Horaiț, din ținutul Suceava, aflăm că ea, cu frate-său, Onciu Iurașcovici, afară de alte pămînturi, au stăpînit și la Romanești cîte o doime din a treia parte, din această moșie; că Marica aceasta a avut numai o fată
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o ceartă iscata în anul 1751, feb. 2, pentru a șasea parte din a treia parte a moșiei Romanești, de pe pîrîul Horaiț, din ținutul Suceava, aflăm că ea, cu frate-său, Onciu Iurașcovici, afară de alte pămînturi, au stăpînit și la Romanești cîte o doime din a treia parte, din această moșie; că Marica aceasta a avut numai o fată, pe Gafița, care la rîndul ei a avut tot numai o fată, pe Maria, măritată cu Grigorie Danovici, iar soția acestui Danovici
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nu contează. Important este ca ei să lucreze în folosul comunității. Totuși, dacă se trece dincolo de granița dintre „ceea ce este” și „ceea ce nu este” o acțiune comunitară, contează câți anume participă! Să ne imaginăm o comunitate rurală foarte săracă, numită Romanești, alcătuită din 400 de gospodării. Dacă ar dori să obțină un credit nerambursabil pentru a-și reabilita drumul de acces în comunitate, va trebui să „uite” de ofertele existente pe „piață”, care impun cerințe de cofinanțare în bani prea prohibitive
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a fondurilor în funcție de „ritmul” și particularitățile comunităților locale și, implicit, să răspundă la o întrebare fundamentală: se poate lucra cu instituțiile deja existente sau este necesar să se creeze altele noi? Să construim mai departe povestea imaginară a celor din Romanești. Membrii comunității resimt lipsa unei mori în sat și, fiindu-le suficientă o sumă de 20 000 de dolari, s-ar putea gândi la un program de granturi sau microcredite. Spre deosebire de un drum de acces în comunitate, în acest caz
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
europene. Integrarea europeană a unei astfel de instituții este perturbata. În România, un sondaj efectuat de institutul de sondare a opiniei publice IRSOP în 2005, cu tema „Valori românești, valori europene”, a relevat următoarea situație referitoare la percepția de către populația romanesca a modului în care sunt respectate valori europene propriu zise: Valori Procent în care sunt respectate în foarte mare și mare măsură Pluralismul 85 Drepturile minorităților 66 Egalitatea între bărbați și femei 64 Libertatea 61 Democrația 57 Toleranță 51 Nondiscriminarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
sat", sau "Prietene e timpul și noi doi/ Spre sat să ne întoarcem laolaltă/ purtând în suflet roiuri de lumini/ și albe purități de iarnă caldă." Temperament romantic, tumultuos, trecut prin școala lui Baudelaire și Rimbaud, poetul umple spațiul poeziei romanești cu toate splendorile firii, cu toate frământările însinguratului astenizat de visuri clădite "pe coșmarul unor vremi rele". Elegiac și meditativ ca un adevărat "spirit al adâncurilor", un intrus în contextul unei poezii pe care "el o vedea lipsită de vlagă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]