3,927 matches
-
loc și extinderea sensului celor două cuvinte rămase: alb înseamnă atât „alb mat“, cât și „alb strălucitor“, după cum negru are ambele accepții: „negru mat“ și „negru strălucitor“. Un alt tip de discontinuitate între situația din latină și cea din limbile romanice este reprezentată de apariția unei opoziții sau a unor noi relații, în condițiile păstrării unui cuvânt latinesc. Este cazul termenului mons, care însemna în latină atât „munte“, cât și „lanț de munți“. În majoritatea limbilor romanice, descendenții lat. mons au
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și cea din limbile romanice este reprezentată de apariția unei opoziții sau a unor noi relații, în condițiile păstrării unui cuvânt latinesc. Este cazul termenului mons, care însemna în latină atât „munte“, cât și „lanț de munți“. În majoritatea limbilor romanice, descendenții lat. mons au fost concurați de urmașii cuvântului latinesc *montanea. Astfel, în italiană, sardă, engandineză, friulană (ultimele două, dialecte retoromane), spaniolă și portugheză, urmașii lui mons și montanea sunt sinonime la nivelul sensului de bază, însemnând „munte“ și „lanț
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și catalanei actuale,descendenții lat. montanea au eliminat pe cei ai lui mons, în cazurile când se folosesc singuri urmașii lui mons putând fi între buințați numai în combinație cu un nume geografic de munte: les monts Alpes). Singura limbă romanică unde situația din latină a rămas neschimbată este româna; la noi, există doar munte, cu ambele sensuri: „munte“ și „lanț de munți“. Lexicul este compartimentul cel mai mobil al limbii. În timp ce morfologia și sintaxa, ca și fonetica, au fixate într-
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
altă parte, și denumirile de mâncăruri și denumirile obiectelor de îmbrăcăminte, care arată cât de strânsă este legătura dintre istoria societății și istoria lexicului. Termeni pentru corpul omenesc Majoritatea termenilor din acest câmp semantic sunt moșteniți din latină în limbile romanice, inclusiv în română. În toate timpurile, omul a comparat elementele din universul aflat în imediata sa apropiere cu corpul lui, cu forma sau cu funcțiile corpului omenesc. Așa se explică numărul mare de sensuri, de multe ori metaforice ale cuvintelor
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
universul aflat în imediata sa apropiere cu corpul lui, cu forma sau cu funcțiile corpului omenesc. Așa se explică numărul mare de sensuri, de multe ori metaforice ale cuvintelor din acest câmp semantic. Mulți termeni s-au transmis tuturor limbilor romanice, sunt panromanici: majoritatea sunt substantive (barbă, braț, bucă, buric, cap, coadă, coapsă, coastă, corp, cur, deget, dinte, falcă, ficat, fiere, frunte, genunchi, gingie, inimă, lacrimă, limbă, măduvă, mână, muc, nară, nas, ochi, os, palmă, păr, piele, piept, pumn, sân, sânge
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
care corespunde fr. joue (cuvânt de origine preromanică)și gleznă, cuvânt necunoscut în toate regiunile dacoromâne, care corespunde fr. cheville < lat. clavicula sau de ce trup < sl. trupŭ l-a înlocuit aproape peste tot pe corp < lat. corpus, transmis tuturor limbilor romanice. ficat și mai Este interesant de explicat de ce avem două cuvinte, două sinonime, pentru aceeași noțiune. Lat. ficatum > rom. ficat este unul dintre cele cinci sute de cuvinte panromanice, transmise tuturor limbilor romanice. Cuvântul a fost împrumutat din greacă și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pe corp < lat. corpus, transmis tuturor limbilor romanice. ficat și mai Este interesant de explicat de ce avem două cuvinte, două sinonime, pentru aceeași noțiune. Lat. ficatum > rom. ficat este unul dintre cele cinci sute de cuvinte panromanice, transmise tuturor limbilor romanice. Cuvântul a fost împrumutat din greacă și a înlocuit vechiul termen latinesc iecur. De ce s-a împrumutat cuvântul grec? Grecii aveau obiceiul să îngrașe gâștele cu smochine, ca să li se mărească ficatul. Ei numeau acest ficat hépar sykotón „ficat cu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de bucate din timpul împăratului Tiberiu. Cuvântul a avut două forme: una cu accentul pe prima silabă, fícatum, mai apropiată de cuvântul grecesc, și alta adaptată la latină, ficátum, cu accentul pe a doua silabă. Ambele forme latinești au reflexe romanice actuale: it. fígato, sp. hígado, fr. foie au la bază fícatum, iar rom. ficát și dialectele italienești și sarde au la bază ficátum. Deci rom. ficat < lat. ficatum, termen culinar cu sensul „ficat umplut cu smochine“. Este foarte posibil că
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
moștenită din latină, cuvântul ceafă, care se referă la o parte a corpului, sigur nu este moștenit din latină. Faptul acesta este mai puțin surprinzător dacă observăm că, pentru a denumi partea dinapoi a gâtului, regiunea cervicală, nici în limbile romanice occidentale nu există un termen moștenit din latină; în toate aceste limbi, s-a împrumutat un termen din latina medievală, nucha, care avea sensul „măduva spinării“, cuvânt luat din ar. nuhă, cu același sens, care a devenit it., sp., port
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cf. și fr. goître „gâtlej“); pluralul guttǔra ar fi dat în română gâturi, plural de la care s-ar fi refăcut singularul gât. Nici această explicație nu este pe deplin satisfăcătoare, mai ales că nu se justifică apariția lui â. Limbile romanice au pentru această noțiune cuvinte ce continuă lat. collum „gât“ > it. collo, fr. cou, sp. cuello; nu se știe de ce nu s-a păstrat collum și în română. Probabil că, în locul lui, s-a folosit cervix „ceafă“, devenit rom. cerbice
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
există gušë. Cei care cred însă că este cuvânt latinesc se gândesc la termenul *geusiae, cuvânt celtic pătruns în latină, care s-a transmis în fr. gosier „gâtlej“. mărul lui Adam Nu numai în română, ci și în alte limbi romanice se fac adesea confuzii între gâtlej, mărul lui Adam, uvulă, beregată, după cum rezultă din atlasele lingvistice romanice. Pe de altă parte, termenii mărul lui Adam și nodul gâtului, de origine metaforică în română, au corespondente și în alte limbi romanice
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pătruns în latină, care s-a transmis în fr. gosier „gâtlej“. mărul lui Adam Nu numai în română, ci și în alte limbi romanice se fac adesea confuzii între gâtlej, mărul lui Adam, uvulă, beregată, după cum rezultă din atlasele lingvistice romanice. Pe de altă parte, termenii mărul lui Adam și nodul gâtului, de origine metaforică în română, au corespondente și în alte limbi romanice. Metafora mărul lui Adam are la bază legenda biblică după care Adam ar fi gustat din fructul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
romanice se fac adesea confuzii între gâtlej, mărul lui Adam, uvulă, beregată, după cum rezultă din atlasele lingvistice romanice. Pe de altă parte, termenii mărul lui Adam și nodul gâtului, de origine metaforică în română, au corespondente și în alte limbi romanice. Metafora mărul lui Adam are la bază legenda biblică după care Adam ar fi gustat din fructul oprit, și proeminența din gât ar reprezenta bucata de măr pe care a înghițit-o; a apărut în latina medievală (pomum Adami) și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
are la bază legenda biblică după care Adam ar fi gustat din fructul oprit, și proeminența din gât ar reprezenta bucata de măr pe care a înghițit-o; a apărut în latina medievală (pomum Adami) și s-a transmis limbilor romanice occidentale, unde apare în secolul 16 (it. dial. pomu d-adamu, fr. pomme d’Adam, sp. manzana de Adán, port. maçă de Adăo). De remarcat că există și în limbi neromanice, engleza și rusa. Noi am luat această expresie din franceză
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
coacăză, pupăză). Soluția nu este satisfăcătoare, mai ales pentru că se bazează pe sensul contemporan „parte superioară, vârf, culme“ din expresii ca buza dealului, buza vasului; rămâne neexplicat sensul de bază al cuvântului, care face parte din terminologia corpului omenesc. Limbile romanice occidentale au păstrat lat. lab (b)ra (cu sensurile „buză“ și „margine“) > it. labbro, fr. lèvre, v. sp. labrio. Termenul labio „buză“ din limba spaniolă actuală nu este moștenit, ci un neologism împrumutat, în secolul 16, din latină, care a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cu marginea tăiată în doi lobi principali, așezați unul deasupra altuia, ca niște buze“. brâncă Cuvântul brâncă, cu sensurile „mână, labă“ și „împinsătură, ghiont (mai ales la plural: a da brânci)“, este moștenit din lat. branca, termen transmis tuturor limbilor romanice, deși în latină este un cuvânt foarte rar și târziu, despre care nu se știe de unde provine. Este posibil să facă parte, ca și camisia, din categoria cuvintelor celtice pătrunse în latină și transmise ulterior tuturor limbilor romanice. Lat. branca
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
tuturor limbilor romanice, deși în latină este un cuvânt foarte rar și târziu, despre care nu se știe de unde provine. Este posibil să facă parte, ca și camisia, din categoria cuvintelor celtice pătrunse în latină și transmise ulterior tuturor limbilor romanice. Lat. branca însemna „labă“, sens cu care apare în texte vulgare târzii (branca ursi, branca lupi); în lim bile romanice, are diverse sensuri, apropiate de cel originar, care e moștenit și de română (interesante sunt unele expresii romanice de felul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Este posibil să facă parte, ca și camisia, din categoria cuvintelor celtice pătrunse în latină și transmise ulterior tuturor limbilor romanice. Lat. branca însemna „labă“, sens cu care apare în texte vulgare târzii (branca ursi, branca lupi); în lim bile romanice, are diverse sensuri, apropiate de cel originar, care e moștenit și de română (interesante sunt unele expresii romanice de felul retor. ir en braunchas „a umbla pe brânci“). În vechea Galie, s-a dezvoltat un sens aparte, „ramură“, cf. fr.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
tuturor limbilor romanice. Lat. branca însemna „labă“, sens cu care apare în texte vulgare târzii (branca ursi, branca lupi); în lim bile romanice, are diverse sensuri, apropiate de cel originar, care e moștenit și de română (interesante sunt unele expresii romanice de felul retor. ir en braunchas „a umbla pe brânci“). În vechea Galie, s-a dezvoltat un sens aparte, „ramură“, cf. fr. branche (sens prezent și în provensală). Sensul inițial din română a fost cel de „labă“, de la care s-
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
labă“, de la care s-a ajuns la „mână“; în graiul meu din Bihor, termenul curent pentru „mână“ este brâncă. vintre Rom. vintre este moștenit din lat. ventrem (forma de acuzativ a lui venter), care s-a păstrat în toate limbile romanice (fr. ventre, sp. vientre, it., port. ventre). Cuvântul apare într-un text de la începutul secolul 17, dar în prezent este considerat învechit, fiind foarte puțin folosit. Din harta consacrată acestui cuvânt în Atlasul lingvistic român, rezultă că termenul are foarte
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
același dicționar ca „parte a corpului, între torace și bazin, în care se găsesc stomacul, ficatul, pancreasul, splina, rinichii și intestinele“. Pântece este moștenit din lat. panticem (forma de acuzativ a lui pantex), la fel ca în multe alte limbi romanice (italiană, franceză, catalană, spaniolă, portugheză). Există și în dialectele sud dunărene (aromână și meglenoromână). Este cel mai vechi, fiind atestat în Psaltirea Hurmuzaki (secolul 16). Despre burtă, în DEX se spune că originea sa nu este cunoscută. Se crede că
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
însărcinată“. Cuvântul este apare în scris abia la Anton Pann. Foale este, de asemenea, moștenit din lat. follis, care însemna „sac de piele umflat cu aer, balon, foale (pentru foc)“ și care a fost moștenit, cu sensuri diferite, de limbile romanice. În română, există în toate cele patru dialecte (dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân). Sensul de „burtă“ din română apare încă de la Coresi (se pare că burta umflată a fost asemănată, în glumă, cu foalele). Burtă este un termen răspândit în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
vână, venă Termenii din această pereche de cuvinte au același sens și același etimon îndepărtat; primul este moștenit din latină, al doilea este un împrumut relativ recent, folosit în terminologia medicală. Vână < lat. vena, care este moștenit în toate limbile romanice; avea sensul general de „orice fel de canal“ („vână de apă“, „filon de metal“) și sensul special de „vas sangvin care asigură circulația sângelui din vasele capilare la inimă, arteră“. În limbile romanice, cuvântul s-a păstrat cu sensul „arteră
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
vena, care este moștenit în toate limbile romanice; avea sensul general de „orice fel de canal“ („vână de apă“, „filon de metal“) și sensul special de „vas sangvin care asigură circulația sângelui din vasele capilare la inimă, arteră“. În limbile romanice, cuvântul s-a păstrat cu sensul „arteră“, dar are și alte multe sensuri (dintre care unele pot fi moștenite din latină, fiindcă există în mai multe limbi romanice). În română, vână apare în peste șaptezeci de sensuri și expresii; este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
care asigură circulația sângelui din vasele capilare la inimă, arteră“. În limbile romanice, cuvântul s-a păstrat cu sensul „arteră“, dar are și alte multe sensuri (dintre care unele pot fi moștenite din latină, fiindcă există în mai multe limbi romanice). În română, vână apare în peste șaptezeci de sensuri și expresii; este greu de spus în care dintre acestea continuă sensurile din latină. Venă, sinonimul lui vână împrumutat din lat. vena, fr. veine, nu beneficiază de aceeași bogăție semantică. Statutul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]