5,212 matches
-
nu mă crede, nimeni nu întreabă, de ce se ofilesc florile-n toamnă?.. De ce, pe-o cruce stă scris numele mamei, câtă truda se ascunde, în căușul palmei?.. Vântul, de ce-i slobod și nu e îngrădit, de ce sângerează cerul, către asfințit?.. Roua, de ce-i rece, și timpul inima o stinge, dorul de mamă adânc te străpunge?.. Pasărea care cântă, de ce te-nfioară, cum ar fi să fie, veșnic primăvară?.. Cine se roagă ca soarele să mai răsară, copilul din tine, să nu afle
NIMENI NU-MI RĂSPUNDE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367556_a_368885]
-
Poezie > Afectiune > SUNTEM ACELAȘI SUFLET Autor: Alexandru Florian Săraru Publicat în: Ediția nr. 2071 din 01 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Suntem același punct în galaxia nouă, O pulbere de stele ce nu are trecut, Aceeași picătură, același bob de rouă, Același strop de ploaie din dragoste născut Același unic suflet cazat în două trupuri, Aceeași emisferă pe harta de amor, Un vânt de sentimente format din mii de cuburi Ce mătură nuanțe sau tonuri care mor Aceeași fericire ce-și
SUNTEM ACELAȘI SUFLET de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367580_a_368909]
-
fi întruna un rug aprins, a mea credință va ști să mute munții sub care azi sunt învins. Dar lasă-mi, Doamne, mintea de-acuma și Te asigur că iarba mea n-o să mai știe ce este bruma, doar sfânta rouă va sta pe ea. Nu voi mai geme plin de tristețe, ci voi surâde încrezător știind că noua mea tinerețe e plămădită din viitor. Nu-mi pasă Merg înainte, nu mă mai sperii că viața-mi cere mai mari dobânzi
RUGÃ NU-MI PASÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367594_a_368923]
-
viața-mi cere mai mari dobânzi, că-n ale sale crunte siberii mișună-n haite noi lupi flămânzi. Chiar dacă soarta mai rea, mai cruntă flutură-n zare un negru văl, eu cu speranța fac zilnic nuntă și-n a ei rouă fața mi-o spăl. Nu-mi pasă dacă mai cad din creste iluzii care înfruntă stânci, pentru că-n viață tot urcuș este și cățărarea dură, pe brânci. Poate nu-i vreme pentru-a învinge fiindcă plecarea vine oricând, dar chiar
RUGÃ NU-MI PASÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367594_a_368923]
-
nu se repetă în zori gura lunii se-nchide - înghițită căi aeriene se-ntretaie și șterg urmele în retina profundă nasc culori și forme lentă revelare a vizibilului care e mai mult decât ce este. DESPĂRȚIRE (lui Pavan) Neîntrerupt în roua dimineții ciripitul mai apoi zumzetul unui stol de porumbei o rafală de vânt nelăsând nimic altceva decât ceea invizibil este. PĂMÂNTULE, ești mai mult decât o scânteie din lumina originară o piatră deformată rătăcind pierdută prin univers? vițelul de aur
MEDITAŢII ÎN HIMALAYA – POEME (1) de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367595_a_368924]
-
Nu știam la ce să mă aștept. Totul devenea din ce în ce mai strâmt. Orice fir de iarbă, copac sau gând îți cădea la picioare sau se strecura direct în pământ. Auzeam tocul pantofilor cum se înfigea hotărât în cimentul proaspăt lins de rouă. Am așteptat parcă o eternitate să îți simt mirosul hainelor trecând pe lângă mine, dar n-a fost decât o clipă. Miros ars de tutun din pipă. Mai simt și acum inima cum strigă - douăzeci și unu de pași. Atât ai mers până
DOUĂZECI ȘI UNU DE PAȘI de ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367608_a_368937]
-
strălucitoare și spre picioare linia corpului ei era așa de dulce, încât mi-am dat imediat seama că avea coadă de pește în loc de picioare. Pe cap purta o coroană de iriși galbeni și albaștri de baltă, bătuți cu nestemate de rouă, iar pe piept o broșă care reprezenta un flăcău micuț.” Flăcăul acela semăna cu cei înghițiți de ape. Zâna îl cheamă și el o urmează fără să se scufunde. Pentru a-l duce în împărăția ei trebuie să-i schimbe
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
mulțime un trup firav, plăpând, Cu haine ponosite și față chinuita, Hrănește turturele și-aproape surâzând, Le spune ceva-n șoaptă c-o voce răgușita. I se preling pe buze șirag de lacrimi mute, În ochii ei un înger bea roua de lumină, Coboară Dumnezeu pe pleoape s-o sărute, Cât de săraci bogații și cât de plini de vină. Referință Bibliografica: Zoriți de viață / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1601, Anul V, 20 mai 2015. Drepturi
ZORIȚI DE VIAȚĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367646_a_368975]
-
de umbră, unde nu mai pătrunsese de mult timp o speranță, o bucurie, un pic de dragoste... A fost farmecul zorilor, în care soarele răsare și-ți încălzeste nu numai corpul, ci și sufletul. A fost și răcoarea dimineții, și roua căzută pe frunzele copacilor, și boarea adusă de briza mării. Ea mi-a luminat apartamentul meu onest cu prezența ei diafană, cu acele momente de iubire, de dăruire și de pasiune, cum nu am mai întâlnit la nicio altă femeie
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
voturi / articol->cititori / articol I. SUNTEM ACELAȘI SUFLET, de Alexandru Florian Săraru, publicat în Ediția nr. 2071 din 01 septembrie 2016. Suntem același punct în galaxia nouă, O pulbere de stele ce nu are trecut, Aceeași picătură, acelasi bob de roua, Același strop de ploaie din dragoste născut Același unic suflet cazat în două trupuri, Aceeași emisfera pe harta de amor, Un vânt de sentimente format din mii de cuburi Ce matură nuanțe sau tonuri care mor Aceeași fericire ce-și
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
cald fior, Un anotimp etern din patru anotimpuri, Aceeași scenă mare a unui bun actor. Alexandru Florian Săraru ... Citește mai mult Suntem același punct în galaxia nouă,O pulbere de stele ce nu are trecut, Aceeași picătură, acelasi bob de roua,Acelasi strop de ploaie din dragoste născutAcelași unic suflet cazat în două trupuri,Aceeași emisfera pe harta de amor,Un vânt de sentimente format din mii de cuburiCe matură nuanțe sau tonuri care morAceeași fericire ce-și mângâie magia,Acelasi
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
24 mai 2015 Toate Articolele Autorului MĂLINII Au înflorit pe deal mălinii; Uimiți, s-au cumințit sticleții Și-ascunși în spatele grădinii I-admiră-n zorii dimineții. Și albul rupt în bucățele De nu știu cine-n noaptea caldă, Ciorchini formează-n rămurele Și-n roua limpede se scaldă. Acum, când ziua se-nfiripă Lățindu-se peste fânețe, Se-oprește soarele o clipă: - Of, Doamne, câtă frumusețe ! Referință Bibliografică: MĂLINII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1605, Anul V, 24 mai 2015. Drepturi de
MĂLINII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367727_a_369056]
-
Acasa > Poeme > Emotie > RONDELUL ROZEI DE ROUĂ SĂRUTATĂ Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 2008 din 30 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Tu, floare binecuvântată, Sub pledul nopții te-ai deschis, Miresme-mparți, de nedescris, Roză de rouă sărutată. Vară de vară așteptată, Privirii să oferi
RONDELUL ROZEI DE ROUĂ SĂRUTATĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367739_a_369068]
-
Acasa > Poeme > Emotie > RONDELUL ROZEI DE ROUĂ SĂRUTATĂ Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 2008 din 30 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Tu, floare binecuvântată, Sub pledul nopții te-ai deschis, Miresme-mparți, de nedescris, Roză de rouă sărutată. Vară de vară așteptată, Privirii să oferi un vis, Tu, floare binecuvântată, Sub pledul nopții te-ai deschis. Când orice jună-i alintată Cu-al tău boboc întredeschis, Se simte-o clipă-n paradis, De tot și toate apărată
RONDELUL ROZEI DE ROUĂ SĂRUTATĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367739_a_369068]
-
nopții te-ai deschis. Când orice jună-i alintată Cu-al tău boboc întredeschis, Se simte-o clipă-n paradis, De tot și toate apărată. Tu, floare binecuvântată. https://www.youtube.com/watch?v=0bpBf0Xw3U4 Referință Bibliografică: Rondelul rozei de rouă sărutată / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2008, Anul VI, 30 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Olguța Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
RONDELUL ROZEI DE ROUĂ SĂRUTATĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367739_a_369068]
-
Se mira mamă-sa: Copiii de azi! Știu atâtea... Cum să-i spun ce vrea s-audă? Cum?! * Piciul întreabă azi, întreabă mâine... Îl surprindea acum plângând cu poza bunicii în mână. Așa se culca. Așa se trezea, îmbibând cu roua dorului său fotografia. Și lacrima sărată lucra asupra chipulului de pe hârtia lucioasă... Timpul trece. Curand se face anul de când n-o mai are pe Buni. El duce mai departe suferința, lăsând râușoare de lacrimi pe chipul drag din fotografie, abia
LEAC DE DOR de ANGELA DINA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367735_a_369064]
-
Roadele muncii în casă se-adună Sufletele iau vibrații din cosmos Mirul de pe cap coborât pe barbă Pe barba lui Aaron căzut pe umeri Rugile toate nu poți să le numeri Când timpul lovește-n noi ca o bardă Că roua Emanului se pogoară Pe munții Sionului că acolo Porunca Domnul ultima oară Binecuvântarea și viața sfântă Până în veac când coborâm dincolo Sufletele noastre spre cer se-avântă PSALMUL 133 Pe Domnul acum să binecuvântați Toate slugile Domnului din casă În
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
le-nfrunte, Tăcerea mea, tăcerea ta, în timpul trecător, Azi doar hrănesc tristețea clipelor ce mor **** arsura clipei care trece când tu iubito ești departe odaia mi se pare rece și zilele îmi par deșarte. pe buza mea ești strop de roua la gâtul meu mărgăritar frumoasă că și-o luna nouă, ești vinul dulce din pahar. tu cântec mi-esti și poezie cărarea mea către sublim a nopților îmi ești feerie și-a inimii veșnic suspin. mă dor și zile ,nopți
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > UN VIS FRUMOS Autor: Margareta Merlușcă Publicat în: Ediția nr. 2175 din 14 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mă pierd prin roua translucidă-n infinit, Prin lacrima fierbinte, care m-a sfințit, Mă pierd prin valurile mării, ce se duc, Și ca ofrandă, iubirea mea ți-aduc. Iar tu, ajută-mă să nu îmbătrânesc Și-arată-mi calea, când mă rătăcesc În neputințe și
UN VIS FRUMOS de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367008_a_368337]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > POEZII DE PRIMĂVARĂ Autor: Carmen Marin Publicat în: Ediția nr. 88 din 29 martie 2011 Toate Articolele Autorului Unde sunt eu? Mă caut în dimineți pline de rouă, Mă caut în păduri albastre de brad, Șoptesc cântece triste, de iubire efemeră, Și sărut pământul jilav. Mă caut în anotimpuri parfumate de iubire, Mă caut, dar nu mă regăsesc nicidecum! Voi rămâne așadar uitată de mine, Rătăcind desculță prin
POEZII DE PRIMĂVARĂ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367002_a_368331]
-
irizată. Sub cupola de topaz, Soarele ochii-și mijește și privește spre Pământul ce la viață se trezește. De pe-un ram înmiresmat un colibri-n jur privește, zărește, scăldată-n soare, orhideea, etalând mărgăritare. El începe s-o curteze, roua-i soarbe c-un sărut, savurând apoi nectarul dulce, fin, necunoscut. Orhideea-ndrăgostită îl răsfață iubitoare, cu miresme îl îmbie și-l cuprinde-ntre petale. Soarele-i scaldă în raze aurii, strălucitoare, poleindu-le-n carate dragostea nemuritoare. Referință Bibliografică
SPLENDOARE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367044_a_368373]
-
până la iarnă. „Să vii și mâine” adună în poeme o iubire vaporoasă, pierdută, radiantă, consumată în libertatea idealului, sentimente calde într-un mediu care se răcește tot mai tare. „Clepsidra [e] plină de fiori...” alături cu elementarul purității: crin, lacrimă, rouă, frig, foc și prospețimile dimineții din vremurile bune sau acum plăsmuite. Versul este de o emisiune lirică intensă, dar cu un bob epic în ea, și cu textură elegiacă bătută în rimă preferențial masculină. O poezie de după-amiază, rostită până
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
care naște și moare” într-o activitate perpetuă viață-moarte-viață. Luncavățul nu se termină trecând în Olt, Oltul în Dunăre și Dunărea în mare. Unde se poate spune că nu mai este Luncavățul? Trebuie numai „identificat” în mare, în nori, în rouă. Când nu mai există o veche iubire (Emilia), dacă ea rămâne, neștearsă, în suflet - în sufletul care nu putrezește și e o natură veșnică? „Timpul nu vrea nicicum să mai asculte, / mi-a pus pe umeri anii cei mai grei
SEMNELE DISTINSE ALE GLACIALULUI ŞI ALE BLÂNDEŢII de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367049_a_368378]
-
aici și pe acolo? Poetului îi ajunge să știe că există un Părinte aici-dincolo-întotdeauna - un Părinte care le adapă cu apă vie pe toate. „Ai fost, o, Doamne! / iarăși în grădină, / se simte-n flori / suflarea Ta divină... / Scăldate-n rouă / ele-au prins să cânte, / râul sub geam venise să le-asculte; / îngeri desculți aleargă pe câmpie, / în orice pom dă-n floare-o bucurie, / rotundă pâinea s-a iscat în spic, / frânge-o cu grijă, gustă-i miezul sfânt
SEMNELE DISTINSE ALE GLACIALULUI ŞI ALE BLÂNDEŢII de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367049_a_368378]
-
Artistul se contopește cu Universul care îl inspiră, „mărginirea” se armonizează cu „nemărginirea” iar „eternitatea” cu „clipa” de față... În „artă” se rezolvă antitezele prin bucuria creării. Din bucurie s-a născut și „Arta”. Esența primordială, „bucuria” se află în roua de pe flori și în azurul cerului; în efervescența Primăverii și în florile de gheață ale Iernii; în floarea de lotus și în trupul uman. Bucurie este și în „Geneza” lui Mihai Cătruna!" Referință Bibliografică: Frumusețea și tandrețea Frumosului Pur - Mihai
MIHAI CĂTRUNĂ de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367095_a_368424]