3,663 matches
-
O. Efectele divorțului cu privire la raporturile personale și patrimoniale dintrepărinți și copiii lor minori 120 a) Efectele asupra relațiilor personale dintre părinți și copii 120 c) Modificarea măsurilor luate asupra minorului 123 TITLUL III RUDENIA 126 Capitolul I NOȚIUNI GENERALE CU PRIVIRE LA RUDENIE 126 ȘI GRADELE DE RUDENIE 126 I.1. Generalități 127 a. Noțiunea 127 b. Felurile rudeniei 127 c. Gradul de rudenie 127 d. Întinderea, dovada și efectele rudeniei 128 e. Rudenia civilă sau afinitatea 128 Întrebări și teste 130 Capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
personale și patrimoniale dintrepărinți și copiii lor minori 120 a) Efectele asupra relațiilor personale dintre părinți și copii 120 c) Modificarea măsurilor luate asupra minorului 123 TITLUL III RUDENIA 126 Capitolul I NOȚIUNI GENERALE CU PRIVIRE LA RUDENIE 126 ȘI GRADELE DE RUDENIE 126 I.1. Generalități 127 a. Noțiunea 127 b. Felurile rudeniei 127 c. Gradul de rudenie 127 d. Întinderea, dovada și efectele rudeniei 128 e. Rudenia civilă sau afinitatea 128 Întrebări și teste 130 Capitolul II FILIAȚIA FAȚĂ DE MAMĂ 131
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
asupra relațiilor personale dintre părinți și copii 120 c) Modificarea măsurilor luate asupra minorului 123 TITLUL III RUDENIA 126 Capitolul I NOȚIUNI GENERALE CU PRIVIRE LA RUDENIE 126 ȘI GRADELE DE RUDENIE 126 I.1. Generalități 127 a. Noțiunea 127 b. Felurile rudeniei 127 c. Gradul de rudenie 127 d. Întinderea, dovada și efectele rudeniei 128 e. Rudenia civilă sau afinitatea 128 Întrebări și teste 130 Capitolul II FILIAȚIA FAȚĂ DE MAMĂ 131 II.1. Generalități 131 a) Stabilirea filiației față de mamă a copilului
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
și copii 120 c) Modificarea măsurilor luate asupra minorului 123 TITLUL III RUDENIA 126 Capitolul I NOȚIUNI GENERALE CU PRIVIRE LA RUDENIE 126 ȘI GRADELE DE RUDENIE 126 I.1. Generalități 127 a. Noțiunea 127 b. Felurile rudeniei 127 c. Gradul de rudenie 127 d. Întinderea, dovada și efectele rudeniei 128 e. Rudenia civilă sau afinitatea 128 Întrebări și teste 130 Capitolul II FILIAȚIA FAȚĂ DE MAMĂ 131 II.1. Generalități 131 a) Stabilirea filiației față de mamă a copilului din căsătorie și din afara acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
asupra minorului 123 TITLUL III RUDENIA 126 Capitolul I NOȚIUNI GENERALE CU PRIVIRE LA RUDENIE 126 ȘI GRADELE DE RUDENIE 126 I.1. Generalități 127 a. Noțiunea 127 b. Felurile rudeniei 127 c. Gradul de rudenie 127 d. Întinderea, dovada și efectele rudeniei 128 e. Rudenia civilă sau afinitatea 128 Întrebări și teste 130 Capitolul II FILIAȚIA FAȚĂ DE MAMĂ 131 II.1. Generalități 131 a) Stabilirea filiației față de mamă a copilului din căsătorie și din afara acesteia 132 b) Elementele filiației față de mamă 132
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
TITLUL III RUDENIA 126 Capitolul I NOȚIUNI GENERALE CU PRIVIRE LA RUDENIE 126 ȘI GRADELE DE RUDENIE 126 I.1. Generalități 127 a. Noțiunea 127 b. Felurile rudeniei 127 c. Gradul de rudenie 127 d. Întinderea, dovada și efectele rudeniei 128 e. Rudenia civilă sau afinitatea 128 Întrebări și teste 130 Capitolul II FILIAȚIA FAȚĂ DE MAMĂ 131 II.1. Generalități 131 a) Stabilirea filiației față de mamă a copilului din căsătorie și din afara acesteia 132 b) Elementele filiației față de mamă 132 c) Dovada filiației
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
165 Întrebări și teste 166 Capitolul IV STATUTUL LEGAL AL COPILULUI 168 IV.1 Statutul legal al copilului din căsătorie 168 IV.2 Statutul legal al copilului din afara căsătoriei 172 a) Numele 173 Întrebări și teste 175 Capitolul V ADOPȚIA(RUDENIA CIVILĂ) 177 V.I. Definiția adopției 177 V.2. Înregistrarea adopției 178 V.3. Natura juridică a adopției 178 V.4. Caracterele juridice ale adopției 178 V.5. Condiții cerute la încheierea adopției 180 a. Generalități 180 b. Condiții de fond
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
la încheierea adopției 180 a. Generalități 180 b. Condiții de fond 180 Condiții de formă la încheierea adopției 194 A). Generalități 194 B). Forma actelor juridice ale părților 194 C) Încuviințarea 195 V.6. Efectele adopției 203 a. Filiația și rudenia civilă prin adopție 203 b. Asimilarea filiației și rudeniei din adopție cu filiația și rudenia firească 204 c. Raporturile juridice dintre adoptat, părinții săi firești și rudele acestora 204 d. Drepturile și îndatoririle părinților adoptivi 205 e. Obligația de întreținere
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de fond 180 Condiții de formă la încheierea adopției 194 A). Generalități 194 B). Forma actelor juridice ale părților 194 C) Încuviințarea 195 V.6. Efectele adopției 203 a. Filiația și rudenia civilă prin adopție 203 b. Asimilarea filiației și rudeniei din adopție cu filiația și rudenia firească 204 c. Raporturile juridice dintre adoptat, părinții săi firești și rudele acestora 204 d. Drepturile și îndatoririle părinților adoptivi 205 e. Obligația de întreținere ca efect al adopției 208 f. Vocația succesorală legală
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
la încheierea adopției 194 A). Generalități 194 B). Forma actelor juridice ale părților 194 C) Încuviințarea 195 V.6. Efectele adopției 203 a. Filiația și rudenia civilă prin adopție 203 b. Asimilarea filiației și rudeniei din adopție cu filiația și rudenia firească 204 c. Raporturile juridice dintre adoptat, părinții săi firești și rudele acestora 204 d. Drepturile și îndatoririle părinților adoptivi 205 e. Obligația de întreținere ca efect al adopției 208 f. Vocația succesorală legală Error! Bookmark not defined. g. Numele
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
atașamentul părintelui față de minor și al acestuia față de părinte, vârsta copilului, posibilitățile materiale și morale pe care părintele le poate asigura minorului etc., în Culegere de practică judiciară civilă pe anul 1991 . . . p.30-40). 144 Vezi, Legislația familiei, p.410-438 (Rudenia). Pentru aspectele temei rudeniei abordate în literatura juridică vezi, Ion Filipescu, Tratat..., 1998, p.293-302; Maria Harbădă, Dreptul familiei, 1994, p.133-187. 145 A se vedea în această problemă, decizia nr.1911/23 oct.1979 a S.civ..Trib.Sup., în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
și al acestuia față de părinte, vârsta copilului, posibilitățile materiale și morale pe care părintele le poate asigura minorului etc., în Culegere de practică judiciară civilă pe anul 1991 . . . p.30-40). 144 Vezi, Legislația familiei, p.410-438 (Rudenia). Pentru aspectele temei rudeniei abordate în literatura juridică vezi, Ion Filipescu, Tratat..., 1998, p.293-302; Maria Harbădă, Dreptul familiei, 1994, p.133-187. 145 A se vedea în această problemă, decizia nr.1911/23 oct.1979 a S.civ..Trib.Sup., în Legislația Familiei...p.410
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Harbădă, Dreptul familiei, 1994, p.133-187. 145 A se vedea în această problemă, decizia nr.1911/23 oct.1979 a S.civ..Trib.Sup., în Legislația Familiei...p.410. Această decizie a Trib.Sup. prezintă persoana în sarcina căreia cade proba rudeniei, în care sens se arată: "Proba rudeniei în acest fel, se face de persoana care, de regulă invocă un anume drept rezultând din starea civilă, pe care pretinde că o are". Astfel, dovada calității de moștenitor legal pentru a obține
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
A se vedea în această problemă, decizia nr.1911/23 oct.1979 a S.civ..Trib.Sup., în Legislația Familiei...p.410. Această decizie a Trib.Sup. prezintă persoana în sarcina căreia cade proba rudeniei, în care sens se arată: "Proba rudeniei în acest fel, se face de persoana care, de regulă invocă un anume drept rezultând din starea civilă, pe care pretinde că o are". Astfel, dovada calității de moștenitor legal pentru a obține drepturi succesorale se face în acest mod
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
se face în acest mod. 146 Trib.Sup., S.civ. dec.nr.4/1991 23 oct.1979, în Legislația familiei și practica judiciară în materie, 1987, p.410. În problema actelor de stare civilă cu care se dovedește, în principiu, rudenia, caracterul și efectul acesteia, precum și proba cu care se realizează aceasta, a se vedea Trib.Sup. S.civ. dec.1615/28 febr.1970; de asemenea Trib.Sup. Col.civ. dec.nr.2013/13 febr.1956; Trib.Sub.Col.civ. dec
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
S.civ. dec.1615/28 febr.1970; de asemenea Trib.Sup. Col.civ. dec.nr.2013/13 febr.1956; Trib.Sub.Col.civ. dec.nr.1456/01.07.1955, în Legislația familiei...p.411. 147 În literatura juridică în problema rudeniei prin alianță a se vedea, Ion P.Filipescu, op.cit. p.293 și urm. 148 Cap II, Titlul II din Codul familiei este structurat pe următoarele trei secțiuni : secțiunea I, Filiația față de mamă (art.47-52) secțiunea II, Filiația față de tată (art.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
art.47-52) secțiunea II, Filiația față de tată (art.53-61) secțiunea III, situația legală a copilului (art.62-65) 149 Tudor R.Popescu, Dreptul Familiei. Tratat, vol. II, Edit. Did. și Ped., București, 1965, p.7. 150 A se vedea P.Anca, Rudenia în dreptul R.S.R., Ediția Academiei, București, 1966; de asemenea, A.Ionescu, M.Murarașu, Filiația și ocrotirea minorului, Edit. Dacia, Cluj Napoca, 1980, p.19. 151 I.P. Filipescu, Unele probleme privind filiația față de mamă, în R.R.D. nr.7, 1969, p.89 și urm
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
mijloc de îndeplinire a îndatoririlor privitoare la persoană; vezi, Eugen A.Barasch, Ion Nistor, Savelly Zilberstein, Ocrotirea părintească (Drepturile si îndatoririle părinților față de copii minori); Edit. Științifică, București, 1960, p.17 177 Vezi, practica judiciara în Legislația familiei..., p.410-438 (Rudenia). 178 În literatura juridică vezi, Ion P. Filipescu, op. cit. p. 275 179 Intre acele persoane pot fi mostenitorii femeii care a facut recunoașterea copilului. 180 Trib. Sup., S.civ., dec.nr.809 din 28.04.1970, în Legislația familiei și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
apare un conflict de paternitate care va fi rezolvat tot în favoarea celei de a doua căsătorii. (Vezi și, Ioan P. Filipescu, Tratat... 1998, p.353-355) 216 Vezi, Legislația familiei... p.411-436 217 Capitolul II, Filiatia se gaseste în Titlul II (Rudenia) din Codul Familiei (art.47-52). 218 Art.42, alin.1 C.fam. prevede : Instanța judecătorească va hotărî, odată cu pronunțarea divorțului, cărora dintre părți li se vor încredința copiii minori. În acest sens, instanța va asculta părinții și autoritatea tutelara și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
caută plăcerea și este inteligent și comic, Filostrato este serios și grav, Emilia ni se înfățișează meditativă și timidă, Pampinea - înțeleaptă și senină. Nu știm cine erau în realitate, dar prin amănuntele pe care autorul le oferă în legătură cu relațiile de rudenie și de posesie a unor locații în care grupul va poposi, resimțim o realitate istorică în spatele lor. Spre deosebire de pelerinii lui Chaucer din Povestirile din Canterbury, care, de multe ori, sunt mai interesanți decât istorisirile rostite, aici accentul se pune pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în temnița mânăstirii) și pe seama starețului care săvârșise minunea. Ignoranță, infantilism, de unde vine și puterea de manipulare pe care o pot exercita cei vicleni. Masca este mereu înșelătoare, iar aparențele duc de fiecare dată în eroare. Uneori chiar gradele de rudenie sunt eludate, deoarece instinctul devine mai puternic decât rațiunea (VII. 3): călugărul Rinaldo, „băiat frumos și de neam bun”545 (din nou atribute pe care nu le găsim proprii vocației monahale), se îndrăgostește de madonna Agnese, „o frumusețe de femeie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
totul Îi supără, lucru deloc ciudat, ținând cont de organizarea lor, care Încurajează o stare de iritare continuă. Relația cu sexul opus și organizarea familiei sunt În așa fel construite, Încât generează conflicte iremediabile. Structura de bază a relațiilor de rudenie se numește rope și este o mașinărie perfectă de intrigi și ură. Tatăl și mama sunt capii unor familii diferite. Rope-ul tatălui e compus din fiice, nepoți, strănepoate, stră-strănepoți, altfel spus, o generație de femei și una de bărbați. Rope-ul
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
didactice universitare cu o slabă pregătire profesională, promovate nu pe criterii de meritocrație, fapt pentru care se apreciază că doar 15-20 la sută dintre profesori și conferențiari corespund standardelor europene. Una din carențe o constituie promovarea didactică pe criterii de rudenie. Desigur, de aici calitatea slabă a absolvenților Învățământului superior și imposibilitatea asigurării unui management al resurselor umane de Înaltă performanță pentru Învățământul superior românesc. IV. MANAGEMENTUL ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL UNIVERSITAR 1. Procese educaționale Prin noțiunea de proces se Înțelege modul de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
mediu-dezvoltare individuală este una mult mai complexă decât ce prevăzută de un singur model unidirecțional (Wachs, 1983). încărcăturii genetice a individului sau familiei, în scopul elaborării unor valori de risc - semnificativ pentru ca tulburarea să se exprime sau reapară în descendență, rudenie." (Teodorescu, 1996). în realitate interesează, în măsură egală și în acord cu intențiile declarate, aspectele esențiale privind fondul biologic al genitorilor, condițiile sociale și economice de existență, precum șI structura psiho-afectivă familială. împiedicarea transmiterii unui defect genetic la descendenți trebuie considerată
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
acțiunea de stabilire a "riscului" de apariție a tulburărilor. Exemplele îl justifică: când unul dintre soți sau ambii, manifestă deja o simtomele de boală; când partenerii, deși aparent normali, au în familia biologică o rudă cu o schizofrenie; când în rudenia unuia dintre soți se află membri cu tulburări din spectrul schizofreniei; când cei doi soți sunt înrudiți biologic etc. Sfatul genetic este o acțiune de prognoză medicală prin care se calculează riscul de apariție al bolii la urmași ("riscul prospectiv
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]