1,288 matches
-
Trăsătura caracteristică a acestui subordin este stomacul compus format din 3 sau, mai adesea, din 4 compartimente (ierbar sau burduf, ciur, foios și cheag), adaptat la fermentarea hranei nemestecate și la regurgitarea ei în gură, pentru a fi rumegată. Dentiția rumegătoarelor de tip selenodont este incompletă prin faptul că incisivii din falca superioară lipsesc în parte sau în întregime și la cele mai multe lipsesc și caninii. Degetele laterale (când piciorul este tetradactil) slab dezvoltate, sau lipsesc, și nu ating de obicei pământul
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
bovidae, camelidae, cervidae, giraffidae, moschidae și tragulidae). le sunt ungulate erbivore de talie mijlocie sau mare. Au un corpul zvelt, cu gât bine diferențiat și mobil, frunte lată, ochi mari și vioi și urechi lungi, îndreptate în sus. La majoritatea rumegătoarelor, dar la cele mai multe numai masculul, poartă pe frunte coarne. Buzele cu care prind plantele sunt cărnoase și mobile, musculoase și puternice, de regulă, golașe, umede și lipsite de mustăți. Coada este relativ scurtă, rareori ajunge până la călcâi. Corpul este acoperit
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
se poate alungi, formând pe cap un moț și o barbă, pe gât și spate - o coamă, iar în vârful cozii - un smoc. Culoarea părului este foarte variată. Dimorfismul sexual este de obicei bine pronunțat. Cu puține excepții ("Tragulidae"), toate rumegătoarele au numeroase glande cutanate specifice pe cap, în regiunea inghinală și pe picioare: glande carpiene, glande tarsiene, glande metatarsiene, glande preorbitale etc. În afară de glandele sudoripare și sebacee, rumegătoarele au diferite glande odorante. Mirosul răspândit de secrețiile glandelor odorante este caracteristic
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
Dimorfismul sexual este de obicei bine pronunțat. Cu puține excepții ("Tragulidae"), toate rumegătoarele au numeroase glande cutanate specifice pe cap, în regiunea inghinală și pe picioare: glande carpiene, glande tarsiene, glande metatarsiene, glande preorbitale etc. În afară de glandele sudoripare și sebacee, rumegătoarele au diferite glande odorante. Mirosul răspândit de secrețiile glandelor odorante este caracteristic pentru fiecare specie și joacă un rol important în atragerea sexelor, în recunoașterea indivizilor și în marcarea teritoriului. Glandele preorbitale găsite la multe rumegătoare sunt situate pe obraji
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
glandele sudoripare și sebacee, rumegătoarele au diferite glande odorante. Mirosul răspândit de secrețiile glandelor odorante este caracteristic pentru fiecare specie și joacă un rol important în atragerea sexelor, în recunoașterea indivizilor și în marcarea teritoriului. Glandele preorbitale găsite la multe rumegătoare sunt situate pe obraji, înaintea ochilor și au forma unei suprafețe glandulară acoperită cu păr, care mai adesea se invaginează sub formă de pungă, deschisă la suprafață printr-o fantă. Produsul gras și mirositor al acestor glande este uns pe
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
copita și lasă urme mirositoare pe pământ. La unele antilope se întâlnesc glande metatarsiene. La capra neagră și muflon înapoia bazei coarnelor se află glande retrocornale; căprioarele au niște glande asemănătoare așezate între coarne, iar muntiacii ("Muntiacus") - pe frunte. Majoritatea rumegătoarelor au glande inguinale și glande codale. Moscul ("Moschus moschiferus") mascul are atașată la penis o glandă prepuțială care secretă o substanță plăcut mirositoare: moscul, foarte odorant și utilizat în cosmetică. Craniul se caracterizează printr-o dezvoltare puternică sau moderată a
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
o fosă pentru glanda preorbitală. Bazele proceselor transversale ale vertebrelor cervicale sunt perforate de canalul arterei vertebrale. Membrele sunt lungi, cu patru ("tetradactile") sau două degete ("bidactile"). Falangele terminale ale degetelor poartă copite adevărate, și deci sunt animale unguligrade (ungulate). Rumegătoarele calcă totdeauna numai pe două degete (pe degetele III și IV), iar axa piciorului trece printre degetele III și IV și deci sunt "paraxone". Degetele laterale sau posterioare (al II-lea și al V-lea), când piciorul este tetradactil, se
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
multe ori se sudează cu radiusul (la "Tragulus" ea nu este redusă și nu se sudează). Din fibulă se păstrează partea distală ca un os maleolar ("os malleolare"), care face parte funcțional din tars (la "Tragulidae" fibula este normal dezvoltată). Rumegătoarele nu au dinți frontali superiori (incisivi + canini) ci numai dinți superiori laterali. La mandibulă în schimb prezintă toate grupele de dinți. Stomacul rumegătoarelor este împărțit în patru compartimente: Rumegătoarele au simțurile bine dezvoltate, cele mai agere fiind mirosul și auzul
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
un os maleolar ("os malleolare"), care face parte funcțional din tars (la "Tragulidae" fibula este normal dezvoltată). Rumegătoarele nu au dinți frontali superiori (incisivi + canini) ci numai dinți superiori laterali. La mandibulă în schimb prezintă toate grupele de dinți. Stomacul rumegătoarelor este împărțit în patru compartimente: Rumegătoarele au simțurile bine dezvoltate, cele mai agere fiind mirosul și auzul. După acestea în importanță urmează văzul. Mirosul și gustul ajută aceste animale să-și caute plantele necesare hranei și să evite pe cele
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
face parte funcțional din tars (la "Tragulidae" fibula este normal dezvoltată). Rumegătoarele nu au dinți frontali superiori (incisivi + canini) ci numai dinți superiori laterali. La mandibulă în schimb prezintă toate grupele de dinți. Stomacul rumegătoarelor este împărțit în patru compartimente: Rumegătoarele au simțurile bine dezvoltate, cele mai agere fiind mirosul și auzul. După acestea în importanță urmează văzul. Mirosul și gustul ajută aceste animale să-și caute plantele necesare hranei și să evite pe cele otrăvitoare. Sunt animale sociabile, care trăiesc
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
văzul. Mirosul și gustul ajută aceste animale să-și caute plantele necesare hranei și să evite pe cele otrăvitoare. Sunt animale sociabile, care trăiesc în turme, uneori foarte mari, în câmpii acoperite cu ierburi. Doar reprezentanții tragulidelor sunt animale solitare. Rumegătoarele obișnuiesc să-și caute hrana în timpul nopții sau pe înserat, iar în timpul zilei dorm sau se odihnesc. Cele mai multe obișnuiesc să se țină în apropierea apelor și le place să se scalde sau să se bălăcească în noroi. Numai cămilele pot
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
coarne. Culorile lor de camuflaj și cele homocrome cu ale mediului înconjurător le sustrag vederii. Se hrănesc cu diferite plante, în principal cu ierburi. Mamelele sunt în număr de una sau două perechi și se află în regiunea inguinală. Placenta rumegătoarelor este cotiledonată, cu excepția tragulidelor, la care este difuză. Durata gestației este aproximativ de un an. Rumegătoarele sălbatice nasc o dată pe an câte un singur pui, rareori doi, și numai cerbii de apă chinezești ("Hydropotes") 4-7 pui. Puii se nasc într-
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
hrănesc cu diferite plante, în principal cu ierburi. Mamelele sunt în număr de una sau două perechi și se află în regiunea inguinală. Placenta rumegătoarelor este cotiledonată, cu excepția tragulidelor, la care este difuză. Durata gestației este aproximativ de un an. Rumegătoarele sălbatice nasc o dată pe an câte un singur pui, rareori doi, și numai cerbii de apă chinezești ("Hydropotes") 4-7 pui. Puii se nasc într-un stadiu înaintat de dezvoltare și sunt capabili să-și urmeze mama imediat după naștere. Rumegătoarele
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
Rumegătoarele sălbatice nasc o dată pe an câte un singur pui, rareori doi, și numai cerbii de apă chinezești ("Hydropotes") 4-7 pui. Puii se nasc într-un stadiu înaintat de dezvoltare și sunt capabili să-și urmeze mama imediat după naștere. Rumegătoarele sunt animale terestre răspândite în stare sălbatică în toate continentele, în afară de Australia. Trăiesc în diverse biotopuri. Se crede că pădurile ar fi constituit locul lor inițial de formare. Unele specii s-au adaptat ulterior la locuri deschise, de stepă etc.
Rumegătoare () [Corola-website/Science/308838_a_310167]
-
lungi, în timp ce diferitele proeminențe osoase, precum sternul, coatele, călcâiele sau genunchii, sunt protejate de un înveliș cornos. Dromaderul are la picior două degete terminate cu o copita despicata, care la presiune se lățește. Stomacul este compartimentat, ca și la celelalte rumegătoare. În unele culturi, dromaderul este un simbol al afecțiunii față de altă persoană, acesta fiind considerat un animal scump și valoros. Spre exemplu, în unele zone ale Etiopiei de Est, ritualul căsătoriei implică oferirea de dromaderi că răscumpărare pentru mâna fetei
Dromader () [Corola-website/Science/314600_a_315929]
-
și o greutate de 50 kg. Partea superioară a corpului este brun deschis, iar partea ventrala (inferioară) de culoare albă. O caracteristică anatomica o prezintă dinții incisivi de pe maxilarul inferior care asemănător rozătoarelor cresc conținu, ceva asemanator neîntâlninduse la alte rumegătoare. Blană are peri deși care îl apără de vântul rece și puternic din Anzii Cordilieri. El este domesticit în America de Sud, trăind și în formă sălbatică în regiunile înalte între 3500 și 5500 m, în Ecuador, Peru, Bolivia, Argentina și Chile
Vicunia () [Corola-website/Science/314637_a_315966]
-
toxice în stare verde și, mai ales, în sezoanele ploioase. Prin uscare și însilozare, cantitatea de acid cianhidric scade. Plantele din genul Sorghum sunt toxice pentru toate speciile de animale, dar datorită fermentațiilor ruminale și eliberării rapide de acid cianhidric, rumegătoarele sunt mai sensibile. Dozele mari produc moarte în decurs de câteva minute cu simptome de dispnee, vomă și contracții tetaniforme. Dozele moderate produc o intoxicație tristadială: stadiul dispneic cu vomă, neliniște, anxietate, mucoase aparente de culoare roșie aprins, respirația accelerată
Iarbă de Sudan () [Corola-website/Science/314112_a_315441]
-
ul ("Cervus elaphus L.", familia "Cervidae") este un mamifer erbivor din categoria rumegătoare, paricopitate (Artiodactyla). Familia "Cervidae" cuprinde circa 49 de specii, din care se mai pot aminti căprioara, renul și elanul. Caracteristice pentru cerb sunt coarnele ramificate care, de obicei, cresc numai la masculi și culoarea brun-roșcată, cu un accentuat dimorfism sexual
Cerb () [Corola-website/Science/313452_a_314781]
-
carbonizată, lemnul de tei este ingerat pentru a trata boli intestinale și, prin aplicare topică, pentru a calma infecții ale membrelor inferioare. În medicina veterinară, se folosește cărbunele de tei (20 g, în lapte îndulcit), pentru tratarea afecțiunilor digestive ale rumegătoarelor. Băile de relaxare și aromaterapie pot include esență de tei sau flori scufundate in apă. Mugurii și frunzele tinere sunt, de asemenea, comestibile. Există ideea că nectarul de "Tilia tomentosa" ar conține manoză, substanță care poate fi toxică pentru albine
Tei () [Corola-website/Science/313837_a_315166]
-
sunt foarte dezvoltate și servesc la acumularea unei cantități de alimente pe care ulterior le mestecă. Colobinele nu au buzunare bucale, iar stomacul lor este împărțit în trei compartimente și adaptat pentru alimentația cu frunze, hrana fiind regurgitată ca la rumegătoare și din nou mestecată. Sternul este lung și subțire, iar toracele nu este lat, ci comprimat lateral. Aproape toate cercopitecidele au un os penian. Au o placentă bidiscoidală și caducă. Sarcina durează 7-9 luni, nasc de regulă numai un singur
Cercopitecide () [Corola-website/Science/332992_a_334321]
-
animală ................... 4. Tipul de proteină de origine animală utilizată în obținerea de furaje, conform prevederilor anexei nr.IV la Regulamentul Parlamentului European și Consiliului nr. 999/2001/ CE , cu amendamentele ulterioare .......................... 5. Numărul liniilor de producție pentru obținerea furajelor destinate rumegătoarelor.............. 6. Numărul liniilor de producție în care sunt utilizate proteinele de origine animală pentru obținerea furajelor destinate nerumegătoarelor................ 7. Există registrele care prezintă în detaliu achizițiile și utilizarea proteinelor de origine animală, precum și livrările de furaje care conțin proteinele de
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 16 martie 2010 (*actualizată*) privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de tranSport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265171_a_266500]
-
7. Există registrele care prezintă în detaliu achizițiile și utilizarea proteinelor de origine animală, precum și livrările de furaje care conțin proteinele de origine animală............ .......................... 8. Fluxul tehnologic asigură o separare totală a liniei/liniilor de producție destinate obținerii furajelor pentru rumegătoare de linia/liniile de producție destinate obținerii furajelor pentru nerumegătoare care conțin proteine de origine animală, de la recepție până la livrarea produselor finite..................................... 9. Etichetele și documentele însoțitoare pentru furajele care conțin proteinele de origine animală poartă clar mențiunea "Conțin faina
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 16 martie 2010 (*actualizată*) privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de tranSport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265171_a_266500]
-
de origine animală, de la recepție până la livrarea produselor finite..................................... 9. Etichetele și documentele însoțitoare pentru furajele care conțin proteinele de origine animală poartă clar mențiunea "Conțin faina de peste/produse din sânge de la nerumegătoare..etc - Nu pot fi utilizate pentru furajarea rumegătoarelor"..................................................... 10. Furajele vrac și ambalate destinate rumegătoarelor sunt păstrate în instalații separate fizic de instalațiile în care se păstrează, pe durata depozitarii, transportului și ambalării, proteinele de origine animală vrac și furajele vrac pentru animale, care conțin proteinele de origine
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 16 martie 2010 (*actualizată*) privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de tranSport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265171_a_266500]
-
produselor finite..................................... 9. Etichetele și documentele însoțitoare pentru furajele care conțin proteinele de origine animală poartă clar mențiunea "Conțin faina de peste/produse din sânge de la nerumegătoare..etc - Nu pot fi utilizate pentru furajarea rumegătoarelor"..................................................... 10. Furajele vrac și ambalate destinate rumegătoarelor sunt păstrate în instalații separate fizic de instalațiile în care se păstrează, pe durata depozitarii, transportului și ambalării, proteinele de origine animală vrac și furajele vrac pentru animale, care conțin proteinele de origine animală ..................................................... 11. Asistența sanitară veterinară: (i) de
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 16 martie 2010 (*actualizată*) privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de tranSport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265171_a_266500]
-
sanitar-veterinară pentru utilizarea produselor provenite de la nerumegătoare pentru obținerea furajelor destinate acestora a unității ........................ din localitatea ................. adresa ...................... pentru următoarele activități: a) pentru utilizarea făinii de pește la nerumegătoare; ... b) pentru utilizarea proteinelor hidrolizate provenite de la nerumegătoare sau din piei de la rumegătoare; ... c) pentru utilizarea fosfatului dicalcic și tricalcic de origine animală; ... d) pentru utilizarea produselor de sânge provenite de la nerumegătoare; ... e) pentru utilizarea făinii de sânge provenită de la nerumegătoare; ... f) pentru utilizarea făinii de pește în obținerea înlocuitorilor de lapte destinat
NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ din 16 martie 2010 (*actualizată*) privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de tranSport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, a unităţilor implicate în depozitarea şi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman şi a produselor procesate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265171_a_266500]