20,976 matches
-
Letiția Constantin Într-o poezie publicată în revista "Veac nou" din ianuarie 1945, A. Toma celebra înființarea Editurii și Librăriei ARLUS-Cartea Rusă (decembrie 1944, respectiv ianuarie 1945) drept un act civilizator major: "La inaugurarea librăriei Cartea Rusă Rafturi de bibliotecă, mese cu cărți, librărie - / Oare-am pătruns în comoara din ŤNopți una o mie?ť. / În juru-mi fioruri se țes de tainică
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
edituri și a unei librării 4. Dacă revista "Veac nou" a fost - în calitate de oficios al asociației - principalul "canal de emisie" a mesajelor cultural-ideologice ale puterii instalate în România după 12 septembrie 1944, când era semnată Convenția de Armistițiu, Editura Cartea Rusă o va seconda îndeaproape. Neputând dispune de avantajul de care se bucură în general presa - un impact (și deopotrivă un răspuns) rapid - editura oferea, prin compensație, acel tip de mesaj "cu greutate", fie că era vorba de titluri oferite în
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
din scriitori sovietici și clasici ruși; - autori occidentali democrați; - scriitori români democrați; - cărți pentru copii și tineret; - cărți de popularizare; - lucrări privind viața și cultura sovietică. În același număr era oferită și o bibliografie conținând primele titluri apărute la Cartea Rusă (A.N. Ostrovski - Așa s-a călit oțelul, Ilya Ehrenburg - Puterea cuvântului, Petre Constantinescu-Iași - Educația publică în Uniunea Sovietică; Femei-eroi ale Uniunii Sovietice, Administrația în URSS), precum și câteva dintre cele aflate în pregătire: Mihai Beniuc - Antologia poeților sovietici; A.P. Cehov
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
titluri ajunsese în august 1946 la 100, iar până la finele anului urmau să apară încă 57 de titluri 15. În luna octombrie a aceluiași an, cu ocazia Zilei Prieteniei Româno-Ruse (20 octombrie), C.I. Parhon, președintele ARLUS, aducea un omagiu Cărții Ruse și lui Mitiță Constantinescu, datorită muncii cărora poporul român și-a putut da seama de nivelul superior al culturii popoarelor din URSS16. În anul 1949, un apogeu al campaniei de propagandă și de agitație, numărul de titluri publicate de editură
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
A.P. Cehov, M.I. Lermontov 24. În octombrie 1954, cu ocazia Adunării Festive de deschidere a Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, editura anunță un total de 1.850 de titluri în 25.000.000 de exemplare. Din totalul de titluri apărute la Cartea Rusă în perioada 1944-1954, în bibliotecile publice din România se mai păstrează astăzi doar 850 de titluri editate în perioada 1944-196825. Dintre acestea, doar cca. 500 de cărți din cele publicate în intervalul 1944-1954. Dat fiind că foarte multe dintre titlurile
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
are un prefațator sau un minimum discurs de escortă (nu este doar cazul cărților de propagandă și de popularizare, ci și al celor de beletristică). Mai ales în primii ani, avem de-a face cu volume editate în grabă. Cartea Rusă a dispus de un număr de 25 de colecții, care articulează tematic dezideratele ideologice anunțate în programul publicat în decembrie 1944 (din 1945, colecțiile: Literatura pentru copii, Colecția ARLUS, Literatura politică și militară, Clasicii Ruși, Literatura sovietică, Literatura progresistă; Studii
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
fost: Știința pentru toți, Clasicii Ruși, Literatura pentru toți, Colecția ARLUS, Biblioteca pentru toți și Lectura. Cataloagele bibliotecilor românești păstrează și câteva volume editate nu la București, ci în provincie. Iată câteva exemple: Vladimir G. Korolenko - Opere alese (Timișoara: Cartea Rusă, 1953-1955); A.N. Ostrovski - Teatru (ed. a 2-a rev. Cluj: Editura ARLUS-Cartea Rusă, 1953); T. Popova - Borodin (șSibiuț: Cartea Rusă, 1954). Deși nu deținem multe date despre amploarea activității editoriale a departamentelor din provincie ale Cărții Ruse, presupunem că
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
câteva volume editate nu la București, ci în provincie. Iată câteva exemple: Vladimir G. Korolenko - Opere alese (Timișoara: Cartea Rusă, 1953-1955); A.N. Ostrovski - Teatru (ed. a 2-a rev. Cluj: Editura ARLUS-Cartea Rusă, 1953); T. Popova - Borodin (șSibiuț: Cartea Rusă, 1954). Deși nu deținem multe date despre amploarea activității editoriale a departamentelor din provincie ale Cărții Ruse, presupunem că, la nivel de orașe, nu a existat propriu-zis un plan editorial. Cărțile au fost publicate aici cel mai probabil ocazional și
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
2 titluri (adică 38%), cei mai activi fiind: Rostislav Donici, Al. Philippide, Ada Steinberg, Izabela Dumbravă, George Lesnea, Andrei A. Ivanovski, Tatiana Berindei, Eusebiu Camilar și Cezar Petrescu 27. La începutul anilor '40, cititorii care să aibă acces la limba rusă, cu excepția celor din zona Basarabiei și Bucovinei, erau în general destul de puțini. Acest lucru era evident inclusiv pentru Asociația ARLUS, dat fiind că, în numărul 2 din "Veac nou", de exemplu (17 decembrie 1944), se afirma: "Atât de spinoasa problemă
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
neprețuit pe care îl vor da cei mai de seamă scriitori români"28. Se găsise o soluție pentru această problemă extrem de dificilă, întrucât editura își propunea să publice într-un ritm alert, iar traducătorii erau puțini. Desigur, prin intermediul Librăriei Cartea Rusă erau aduse cărți și presă de la Moscova, dar ele se adresau fatalmente unui public încă restrâns și, în consecință, nu puteau produce impactul de masă scontat. O parte dintre acești scriitori-traducători erau cunoscători de limba rusă (cum era, de pildă
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
Desigur, prin intermediul Librăriei Cartea Rusă erau aduse cărți și presă de la Moscova, dar ele se adresau fatalmente unui public încă restrâns și, în consecință, nu puteau produce impactul de masă scontat. O parte dintre acești scriitori-traducători erau cunoscători de limba rusă (cum era, de pildă, N. Moraru, originar din Tighina-Basarabia și fost ilegalist), alții învață probabil "din mers", fiind cooptați ca prim-interpreți ai culturii rusești, unii dintre ei pregătindu-se să ocupe posturi diplomatice (cazul lui Mihai Beniuc, prezent ca
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
să ocupe posturi diplomatice (cazul lui Mihai Beniuc, prezent ca traducător și prefațator, care între 1946-1948 va fi consilier cultural al ambasadei României la Moscova.) După aproape un an de activitate, această strategie dăduse deja roade bogate. Gruparea în jurul Cărții Ruse a unui grup din ce în ce mai mare de scriitori, traducători și artiști plastici, se spunea într-un articol din "Veac nou", "a creat un spirit de emulație" - "Atât creatorilor de cultură, cât și consumatorilor li s-au înfățișat perspective noi"29, care
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
epocii staliniste, această dezbatere își permitea să transgreseze, în bună măsură, cercul strâmt al ideologiei, analizând și unele aspecte "formaliste" ale muncii de traducere. Primul care se pronunța era Cezar Petrescu 31, care se putea lăuda, nu numai la Cartea Rusă, cu o bogată experiență de traducător. După o trecere - "canonică" - în revistă a produselor meschine, prost croite, ciuntite și fără perspectivă ale "industriei deșeurilor literare" de dinainte de 1944, Cezar Petrescu vorbea despre soluția utilizată de edituri la finele anilor '40
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
ca fiind, în materie de editare, monopolul "băieților de prăvălie lăcomiți". Arghezi lega calitatea traducerii de afinitatea de stil între traducătorul-scriitor și autor 36. În august 1954, "Veac nou" anunța închiderea anchetei, manifestându-și nemulțumirea că nicio editură, nici măcar Cartea Rusă, nu răspunsese apelului său. Dezbaterile "în spirit critic și autocritic" cunoșteau - din nefericire, doar pentru scurt timp - o sincopă. Prefețele oferite ca instrumente de interpretare a operelor diferă ca valoare. Multe dintre acestea sunt aproape exclusiv dogmatice. Distanța culturală între
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
de Finanțe, guvernator al Băncii Naționale și președinte al decorativului Partid Național Popular, se afla în organigrama asociației "pe o poziție modestă față de trecutul său", va deveni, în mai puțin de o lună, vicepreședinte ARLUS și președinte al Editurii Cartea Rusă (Cioroianu, Adrian. op. cit., p. 126). Pașaportul pentru rapida sa ascensiune va fi fost publicarea, în a doua parte a anului 1944, a cărții Continentul URSS. Cartea lui Mitiță Constantinescu a avut, cu siguranță, notorietate în epocă. Într-un articol publicat
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
Aceeași observație și în ceea ce privește cifrele pentru anul 1949: se vorbea de 398 de titluri, în 5.389.050 de exemplare ( În: "Veac nou", an VIII, nr. 13, 27 martie 1952). 18 Iată câteva titluri publicate, în acest scop, de Cartea Rusă în anii 1948-1949: Marin Dima, Antisovietismul: manifestări, cauze, efecte; D.A. Furmanov - 1918; N.G. Cernâșevski - Arta și realitatea din punct de vedere estetic; Maxim Gorki - Cu cine sunteți voi, maeștri ai culturii?; Despre literatura și arta sovietică; Bazilevici, C.P.; Bahrusin, S.
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
Literaturnaia gazeta", nr. 108, 1952, G. Filipovici spunea, referindu-se la România, că romanul lui M. Șolohov, Pământ desțelenit, s-a epuizat în doar 4 zile de la publicare (ediția I a apărut în 1949). 24 Câteva date despre răspândirea literaturii ruse în țara noastră. În: "Veac nou", an VIII, nr. 13, 27 martie 1952, p. 2. 25 Iată numărul de titluri din perioada 1944-1954: 1944: 8 titluri, 1945: 59; 1946: 33; 1947: 35; 1948: 43; 1949: 149; 1950: 130; 1951: 207
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
Oțetea; C.I. Parhon; Lucrețiu Pătrășcanu; Jules Perahim; Z. Perlea; Cezar Petrescu; Emil Petrovici; Popescu-Jianu; Mihail Roller; Alexandru Rosetti; Mihail Sadoveanu; Al. Sahighian; Tudor Savin; Grigore Strungaru; Gabriel Ștrempel; Victor Vântu; Alexandru Zacordoneț. 40 O lună în Uniunea Sovietică, București, Cartea Rusă, 1946, p. 6. 41 Ibidem, p. 29. 42 Ibidem, p. 30. 43 Ibidem, p. 31.
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
poetesă pe care Rusia a dăruit-o omenirii. Sunt prea zgârcite rândurile pe care le poate oferi această pagină pentru o cât de succintă biografie. Este vorba de un roman, asemănător prin tragismul și măreția lui cu biografiile marilor scriitori ruși, exterminați de regimul totalitar comunist - Gumiliov, Mandelștam, Pasternac, Blok, Zoșcenco... Începând cu anul '22, poezia ei se află mereu în colimatorul organelor represive sovietice, gloria câștigată în rândurile colegilor și a cititorului alternând cu brutalele și tendențioasele intervenții ale cenzurii
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
ani). Probabil că nu s-a mai scris o carte atât de netă despre manipularea combatanților din acest război de către forțe și corporații care finanțau și înarmau ambele părți. Provenit dintr-o familie creștină, cu lecturi-model din proza franceză și rusă, iar pentru stil, din poezia arabă (într-un interviu afirmă că poezia arabă l-a învățat "să formeze și să ascută evenimentele"), Rawi Hage își mărturisește admirația față de filmul The Deer Hunter, 1978, care l-a inspirat prin felul cum
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
continuă a fi tratată, este departe de a folosi popoarele sale". Spre final, frazele sunt mai energice: "Deci, în numele principiului libertății de conștiință și de gândire, pe care revoluția l-a predicat și l-a garantat, dar numai formal, poporului rus (...), venim a sugera, prin aceste rânduri, factorilor de conducere a noului stat sovietic rusesc, gândul studierii și realizării unei cât mai urgente concilieri a principiilor sale cu cele ale religiei creștine evanghelice..." O judecată din această densă epistolă are, parcă
O prietenie complicată by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/7223_a_8548]
-
de articole tematizate, dar destul de precare ca armătură teoretică. Ce s-a remarcat mai rar în comentariile pe marginea amintirilor lui Gh. Jurgea-Negrilești e o anume jubilație a influenței. Nu atât prezența în jurul micului Jorjik (nepot, de altfel, al consulului rus) a unor personalități politice de primă mână este determinantă, cât înzestrarea acestora cu un talent al povestirii ieșit din comun. Generalii cu sânge nobil și cu abilități legendare - Vessiolkin sărea, la Capșa, peste masa încărcată de pahare cu șampanie fără
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]
-
rămas acasă. În ziua aceea au fost ridicați de către securitate colegii mei bănuiți că sunt spioni. Unii dintre ei nu s-au mai întors niciodată și nu a mai auzit nimeni de ei. În plus, nu făceam față nici limbii ruse. Între timp, a plecat și G. Călinescu pentru care eu m-am dus la facultate. Pentru că m-a văzut prăpădit ca vai de lume și ca să am din ce trăi, profesoara mea de italiană mi-a propus un post de
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
mea rezultatele sunt foarte bune, chiar dacă, fiind cel care a colaborat la obținerea lor, nu ar trebui să o spun eu. Nu vorbesc în acest context despre Marco Clementi, istoric tânăr dar foarte productiv, pentru că el are interes pentru specificul rus. Însă lucrările lui Alberto Basciani despre Dobrogea (Un conflitto balcanico. La contesa fra Bulgaria e Romania in Dobrugia del sud 1918-1940, Periferia, Roma, 2001) și Basarabia (La difficile unione. La Bessarabia e la grande Romania 1918-1940, a doua ediție publicată
Cu istoricul Francesco Guida by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/8828_a_10153]
-
un joc catroptic, kharmic, prin care ficțiunea melodramatică este lansată pe baza potențialului aferent pe care-l conține istoria și invalidată în același timp. Imaginea joacă un rol esențial în film alături de partitura sonoră, ea invocă arta fotografică a regizorilor ruși, dar și formula estetizantă a filmelor lui Peter Greenaway. Filmul lui Joe Wright se întreține din acest miraj pe care-l au dorințele împlinite numai în ficțiune.
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]