1,693 matches
-
sârbească din satul natal și la Timișoara, unde în 1802 termină Seminarul Teologic. Învățător în Belinț și Beregsău, revizor școlar, apoi învățător și preot în Becicherecu Mic, Ț. a fost între acele fețe bisericești ce s-au opus încercărilor autorităților sârbești, civile și ecleziastice, de a-i deznaționaliza pe românii bănățeni. Într-o petiție din 1807 către împăratul Francisc I susținea, cu argumentul vechimii elementului romanic, drepturile românilor. În repetate rânduri s-a pronunțat pentru ridicarea interdicției de folosire a limbii
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
întâlnit în morala fabulelor, întinsă și gesticulant patetică”. Singura scriere originală a lui Ț., un istoric al școlii din Banat, tipărită în 1813, este de strictă valoare documentară. SCRIERI: Arătare despre starea acestor noao introduse sholasticești instituturi ale nației românești, sârbești și grecești, Buda, 1813. Traduceri: Dositei Obradovici, Sfaturile a înțeleajerii cei sănătoase, Buda, 1802, Adunare de lucruri moralicești de folos și spre veselie, partea I, Buda, 1808, Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături, Buda, 1814; ed. 2 (Filosofice și
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
veselie, partea I, Buda, 1808, Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături, Buda, 1814; ed. 2 (Filosofice și politice prin fabule învățături morale), pref. I. Eliad [Ion Heliade-Rădulescu], București, 1838; ed. (Fabulele lui Demetriu Cichindeal în traducere nouă din originalul sârbesc al lui...), îngr. și pref. Ioan Russu, Arad, 1885; ed. (Fabule și moralnice învățături), îngr. și pref. Virgil Vintilescu, Timișoara, 1975; [Autor neidentificat], Epitomul sau Scurte arătări pentru sânta beserică, Buda, 1808. Repere bibliografice: Ion Heliade-Rădulescu, Scrieri literare, îngr. George
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
al Vârșețului. Prin 1860 se mută la Secaș, ca paroh, apoi revine la Vârșeț, având sarcini de organizare a protopopiatului. Moare de tuberculoză. T.-V. a fost unul din luptătorii pentru înființarea mitropoliei românești autonome în Banat, prin înlăturarea ierarhiei sârbești și unirea românilor din imperiu sub un mitropolit național. În acest sens a colaborat cu George Barițiu și cu Andrei Șaguna. A lăsat o istorie a bisericii din Banat, cu pronunțat caracter polemic, militant, politic: Istorioară bisericească politico-națiunale a românilor
TINCU-VELIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290185_a_291514]
-
de la Mislea mi s-a părut foarte lung. Erau vreo 12 kilometri, dar după ce erai slăbit și hrănit cum am fost noi... foarte greu a fost. Credeam că nu mai ajung niciodată... Împreună cu noi au fost aduse femeile din lotul sârbesc, iar printre ele a fost și Vida Nedici, celebra anchetatoare 4. La un moment dat, comuniștii și-au dat seama că și ea e amestecată și a primit condamnarea la moarte. Ea, pe vremea aceea, avea 36 de ani, dar
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
2, peste drum de Casa Capșa. 186. Bacalbașa trece în revistă principalele clădiri de pe partea stângă a străzii Doamnei pornind dinspre Bulevardul I.C. Brătianu de astăzi către Calea Victoriei. 187. Prințul Alexis (Alexa Gheorghi) Karagheorghevici (n. 1859) din cunoscuta familie domnitoare sârbească avea, la sfârșitul secolului al XIX-lea, mai multe proprietăți în România, printre care, în București, corpurile de case de pe strada Doamnei nr. 6-8 (foste ale vornicului Alecu Vilara, apoi ale maiorului sârb Mișa Anastasievici), altele, mai noi, în apropiere
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ar ivi între doi militari, ei sunt datori a denunța faptul șefului corpului sau al serviciului care, fiind răspunzător pentru disciplina și onoarea corpului, judecă și hotărăște în prezența ofițerilor care fac anul 1873 213 prințului Efrem, din familia domnitoare sârbească Obrenovici; ei au murit foarte tineri, Dimitrie în 1889, la Madrid, iar Alexandru în 1890. 18. Gheorghe Bibescu a murit la 69 de ani (era născut în 1804); a fost înmormântat în cimitirul Père Lachaise din Paris (v. „Înmormântarea principelui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vol. IX, p. 11); divergențele adâncindu-se, D.A. Sturdza își dă demisia din guvern la 5/17 ianuarie 1877, spre a reveni, numai pentru câteva săptămâni, ca ministru de Finanțe, la 27 ianuarie 1877. 121. După unele succese inițiale, trupele sârbești ajutate de voluntari ruși și de ofițeri superiori din armata țaristă (generalul Cerneaev era comandant suprem, iar colonelul Komarov, șeful Statului-Major al armatei sârbești) s-au retras sub presiunea armatei turcești, superioară numeric, în timp ce muntenegrenii rezistau eroic și înregistrau vic
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
câteva săptămâni, ca ministru de Finanțe, la 27 ianuarie 1877. 121. După unele succese inițiale, trupele sârbești ajutate de voluntari ruși și de ofițeri superiori din armata țaristă (generalul Cerneaev era comandant suprem, iar colonelul Komarov, șeful Statului-Major al armatei sârbești) s-au retras sub presiunea armatei turcești, superioară numeric, în timp ce muntenegrenii rezistau eroic și înregistrau vic torii asupra turcilor. În aceste condiții, după pierderea văii Moravei, turcii având cale deschisă către Belgrad, Rusia adresează, la solicitarea disperată a prințului Milan
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Generalul rus Cernaieff, debarcând în Turcia a adresat o proclamație către popoarele din Peninsula Balcanică. Proclamația începe cu cuvintele: „Cu ochii îndreptați spre cer trec în țara voastră ca să vă scap de jugul barbarilor“... Generalul Cernaieff va lua comanda armatei sârbești. addenda 415 21. Poezia Gașpar-Vodă. Surd la vocea adevărului, semnată M.C., reprodusă din Telegraful, a apărut în Ghimpele, an. XIII, nr. 38, 5 noiembrie 1872, p. 3 (are în total zece strofe). 22. Vrând să dea un plus de culoare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
române. Trebuia să aștepte trenul de șapte. Singur în sala de așteptare se hotărăște să plece, lasă bagajul la casa de bagaje și se strecoară afară după ce schimbă un dolar din cei pe care îi avea de la Berlin, în dinari sârbești. Agentul stătea liniștit la restaurant și nu-l observase când se strecoară afară, fără bagaj. Ieșit din gară ia o mașină ca să-și piardă urma și îi cere șoferului să-l ducă în strada Visokistevana unde știa că va găsi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
poartă. Dintr-un moment într-altul ne așteptam ca jandarmii să-și facă apariția în pragul ușii noastre. în acest timp, în cârciumă, Tomici pertracta cu ei. Era un om respectat în sat și stătea în bune raporturi cu autoritățile sârbești. Dar, în zadar și-a desfășurat Tomici toată puterea lui de convingere ca să-i înduplece să plece, spunându-le că sunt doi tineri de treabă, care vin din când în când pe aici și au acte în regulă. Jandarmii, nici una
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în Germania pe drumul pe care am venit, adică pe la Villach sau Graz. Borobaru și Vârlan se găsesc în acest moment în ancheta Siguranței de la Belgrad și se va descoperi identitatea lor legionară. Se va da alarma în tot Banatul Sârbesc și pe toate liniile care duc spre Germania. Apoi vor fi extrădați în România, conform convenției existente între cele două guverne ca, reciproc, să-și dea inamicii, călcând în picioare sacrosantul drept de azil politic. În țară cercetările vor fi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de la Cuvin până la Vladimirovăț. Când au ajuns aici nu s-au mai întâlnit cu Nicolae Petrașcu și Comandantul și au plecat la Belgrad. De la Comandamentul german au obținut pașapoarte pentru a se întoarce în Germania, dar mai trebuia viza autorităților sârbești. Eugen a intrat singur la poliția sârbească și Boian îl aștepta afară, dar văzând că Eugen întârzie, a luat-o repede la picior și nu s-a oprit până în țară. Eugen fusese reținut ca spion german, căci la ora aceea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
aici nu s-au mai întâlnit cu Nicolae Petrașcu și Comandantul și au plecat la Belgrad. De la Comandamentul german au obținut pașapoarte pentru a se întoarce în Germania, dar mai trebuia viza autorităților sârbești. Eugen a intrat singur la poliția sârbească și Boian îl aștepta afară, dar văzând că Eugen întârzie, a luat-o repede la picior și nu s-a oprit până în țară. Eugen fusese reținut ca spion german, căci la ora aceea o călătorie spre Germania era foarte suspectă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
legionarii aflați refugiați în Germania. Când am sosit era deja luată poziție, prin Horia Sima, împotriva răsturnării situației politice din țară după 23 august 1944. După vreo săptămână am fost trimis de Horia Sima cu o echipă legionară în Banatul Sârbesc, în care se găseau Ilie Smultea, Alexandru Popovici, Faust Brădescu, Octavian Roșu, misiunea a fost de a aduna legionarii refugiați în Banatul Sârbesc. După spargerea frontului m-am întors la Viena cu un grup de refugiați, strânși la Belgrad. De la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
august 1944. După vreo săptămână am fost trimis de Horia Sima cu o echipă legionară în Banatul Sârbesc, în care se găseau Ilie Smultea, Alexandru Popovici, Faust Brădescu, Octavian Roșu, misiunea a fost de a aduna legionarii refugiați în Banatul Sârbesc. După spargerea frontului m-am întors la Viena cu un grup de refugiați, strânși la Belgrad. De la Viena am plecat în țară cu avionul din Viena Neustadt. Când a auzit că plec s-a asociat și Andreas Schmidt cu câțiva
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
bine, bunul meu prieten, Pancevo, 1986, Apă de băut, pref. Mircea Tomuș, București, 1986 (în colaborare cu Nichita Stănescu); Antologia poeziei sârbe (secolele XIII-XX), București, 1999; Predrag Bogdanovici, Biblioteca rătăcitoare. Oradea, 2000 (în colaborare cu Răzvan Voncu); Dragoslav Mistici, Starea sârbească, București, 2001. Repere bibliografice: Cristea, Faptul, 196-197; Tartler, Melopoetica, 152-156; Constantin Pricop, Spiritul veacului, CRC, 1989, 31; Srba Ignjatović, Prefață la Memoria asasină, Novi Sad, 1989; Ungureanu, Imediata, II, 353-359; Alex. Ștefănescu, Ioan Flora, RL, 1994, 21; Valentin F. Mihăescu
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
Pesta; aici a fost, până în 1812, învățător. Cantor la biserica ortodoxă din Buda, introduce serviciul religios în limba română. Din 1812, timp de optsprezece ani, a fost profesor la Școala Normală din Arad, director, din 1830, al școlilor românești și sârbești de pe teritoriul regimentelor de graniță bănățene și unul dintre organizatorii învățământului în limba română din Banat. Activitatea sa de cărturar iluminist rămâne legată de răspândirea culturii în limba română. D.-L. este alcătuitor și traducător de manuale și cărți de
DIACONOVICI-LOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
sentimentelor, a pasiunii chiar. Descrierea pe care o face nunții pe care a văzut-o la Branul de Sus (Brașov) este de o remarcabilă minuție și culoare, dovedind o acuratețe a observației apropiată de cea a specialistului. Autoarea semnalează paralele sârbești și neogrecești ale baladei despre jertfa zidirii și paralele sud-slave ale unor obiceiuri și credințe (Paparudele, Lăzărelul). SCRIERI: La Vie monastique dans l’Église orientale, Paris-Geneva, 1855; La Suisse Allemande et l’ascension du Moench, I-IV, Geneva, 1856; Les
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
a revistei „Vrerea” (redactor-șef) și editează volumul colectiv Primul lup de mare (1996), consacrat centenarului Victor Vlad Delamarina. Debutează în 1968, în „Orizont”. A colaborat la revistele „Orizont”, „Familia”, „Tribuna”, „Flacăra”, „Almanahul oștirii”, „Altarul Banatului”, la ziare românești și sârbești. Volumul de debut, Apa de duminică, apărut în 1982, cuprinde proze scurte, având ca obiect de investigație sudul montan al Banatului din perioada postbelică, descris în impactul cu civilizația modernă. Tehnica narativă se constituie prin decuparea unor secvențe dintr-un
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
cu Paul Ivanov); Nikola Koljevici, Temele patriei. Politică și literatură, Timișoara, 1997; Goran Djordjevici, Pământ risipit, Timișoara, 1998 (în colaborare cu Slavomir Gvozdenovici); Porumbelul de argilă, București, 1998 (în colaborare cu Slavomir Gvozdenovici, Carmen Blaga, Ivo Muncian); Redzep Drasko, Nordul sârbesc. Poeți sârbi din secolul XX, Timișoara, 1999; Katarina Kostici, Ucigașii de cuvinte, Timișoara, 2000 (în colaborare cu Slavomir Gvozdenovici). Repere bibliografice: Radu Săplăcan, Lucian Alexiu, „Ideografii lirice contemporane”, TR, 1978, 15; M.N. Rusu, Lucian Alexiu, „Ideografii lirice contemporane”, AFT, 1978
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
era nenorocit în bătaie. Ce s-o fi întâmplat, poate s-au mai schimbat dispozițiile! C. I.: Vă spun sincer, a avut noroc! Eu am făcut armata la grăniceri, la Sighetul Marmației, și-mi povesteau gradații care fuseseră pe granița sârbească că, atunci când prindeau vreun om care intenționa să treacă granița, îl bătea tot pichetul, pentru că la alarme era deșteptat tot pichetul. Și era o vorbă după care se ghidau grănicerii: decât să plângă maică-mea mai bine să plângă maică
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de baraj, curentul Dunării i-a furat și au ajuns direct în turbine. Nu mulți, ci foarte mulți! În oraș m-am întâlnit cu un sârb pe nume Milan. După ce mi-a schimbat o parte din banii mei în bani sârbești, dinari iugoslavi, i-am cerut să-mi facă rost, contra cost, de un pașaport iugoslav ca să pot trece granița fără probleme. Mi-a replicat că mă trece el granița cu barca noaptea dacă vin la malul Dunării. I-am zis
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în lucrarea citată: „Iar banul ce s-a aflat mai gios de Roman, la naruiturile unei cetăți, de mare cât șiștacii cei de patru bani leșești, ce mai osos de aramă roșie, și chipul sub pălărie nemțească și împrejur slove sârbești". Devine explicabilă încercarea lui Alexandru Ioan Cuza, când ajunge domn, de a scoate din circulație monedele străine, pentru a emite una națională, care a rămas, datorită împrejurărilor doar o năzuință. „După unirea Principatelor, consulul francez Victor Place se însărcina să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]