2,390 matches
-
Paris, PUF, 1990. Monuments historiques. Roumanie, nr. 169, iunie-iulie 1990. Pacepa, Ion (gen.), Horizons rouges, Paris, Presses de la Cité, 1987. "Political legitimacy in Eastern Europe, a comparative study", în RFE, European Area Audience and Opinion Research, martie 1987. România Literară, săptămînalul Uniunii Scriitorilor din România, ianuarie-aprilie 1987. "România: stalinism in one country, an interview with Mihai Botez", în Un captive Minds, iunie-iulie 1988. Sapir, Jacques, Feu le système soviétique?. Paris, La Découverte, 1992. Scînteia, organ al C.C. al P.C.R., august-septembrie 1989
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
claselor a III-a și a IV-a, a VII-a și a VIII-a; • cadre didactice; • consilier școlar; • actori; • părinți. Timpul de pregătire a cadrelor didactice: Formatorii vor desfășura cursurile de training timp de 4 săptămâni, câte 20 ore/ săptămânal, după orele de curs. Implementarea: Conducerea școlii și staff-ul se vor întâlni cu formatorii timp de 4 săptămâni, câte 20 ore/ săptămânal, fără perturbarea procesului de instrucție și educație. 34 Obiective: • Creșterea capacității de gestionare a unui conflict (negociere
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
pregătire a cadrelor didactice: Formatorii vor desfășura cursurile de training timp de 4 săptămâni, câte 20 ore/ săptămânal, după orele de curs. Implementarea: Conducerea școlii și staff-ul se vor întâlni cu formatorii timp de 4 săptămâni, câte 20 ore/ săptămânal, fără perturbarea procesului de instrucție și educație. 34 Obiective: • Creșterea capacității de gestionare a unui conflict (negociere/ mediere); Sporirea gradului de responsabilizare a copiilor astfel încât ei să-și rezolve singuri conflictele. Rezultate așteptate: • Un program de identificare adaptat claselor a
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
urma la punctul 3. În afară de aceste ședințe, cu regularitate s-au ținut săptămânal scurte ședințe de analiză unde apoi s-au trasat sarcini pentru săptămâna următoare. Spre deosebire de ședințele lunare care au fost conduse de propagandistul din Aparatul Politic, la cele săptămânale nu a participat la toate, ci ele au fost conduse de către comandantul ostașilor. Lipsa propagandistului de la unele ședințe de acest fel este din cauza necuprinderii muncii, lipsă cu care luptăm (...). În cadrul Birourilor Raionale agitatorii sunt sprijiniți în muncă de secretarii de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și, bineînțeles, am făcut o comunicare amplă către Centrala MAE Prima acțiune privind includerea în Calendarul UNESCO a comemorării poetului național român Mihai Eminescu era realizată. După puțin timp, primind presa din țară, am constatat că pe ultima pagină a săptămânalului România Literară o coloană era dedicată dezbaterii din Consiliul Executiv al UNESCO pe marginea proiectului de rezoluție. În fapt, era textul comunicării trimise la București, din care se omisese ultimul paragraf, care făcea referire la cuvântul și numele observatorului român
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Mărgineanu ambasador, pensionat din anul 2000 a îndeplinit funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar în Italia și Malta. Absolvent al Academiei de Științe Economice și al Facultății de Drept, Universitatea București, a fost ziarist de profesie, activând la diferite publicații, săptămânale și cotidiane, îndeplinând funcția de redactor-șef al ziarului România Liberă și director general al Agenției Române de Presă. A fost deputat, îndeplinind funcțiile de secretar al Comisiei de politică externă și vicepreședinte al Grupului Român din Uniunea Interparlamentară. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
profesor de limba română, și al Luizei Andrieș (n. Lelescu), profesoară de limba franceză. A absolvit Facultatea de Filologie din Iași în 1955. Încă din timpul studenției, a lucrat ca redactor la „Iașul literar” (1954-1971), devenind redactor-șef adjunct al săptămânalului „Cronica” între 1971 și 1979. A fost președinte al Comitetului pentru Cultură și Educație Socialistă din Iași (1979-1981), director al Editurii Junimea din Iași (1981-1990, 1993-1997), director al Teatrului Național din Iași (1994-1996). În 1993 a inițiat și condus, în calitate de
ANDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285355_a_286684]
-
ANTON, Ion (3.XII.1950, Gelăuza, j. Chișinău), poet și prozator. Este fiul lui Gheorghe și al Elenei Anton. A absolvit secția de ziaristică a Universității de Stat din Republica Moldova. A fost redactor la săptămânalul „Literatura și arta”, apoi la publicația pentru copii „Florile dalbe”. În volumul de debut, Vamă pentru speranță (1983), poezia de conjunctură alternează cu bucăți lirice în care predominante sunt motivele tradiționale (copilăria, dorul, frunza, fântâna). Cu un instrumentar liric înnoit
ANTON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285385_a_286714]
-
1921, se dedică activității plastice și publicisticii. Redactor la „Epoca”, el semnează grafică satirică, cronici, medalioane, tablete, note. În 1927, e alături de Mircea Eliade și Radu Capriel la revista „Est-Vest”, iar în 1928 răspunde chemării lui Vladimir Donescu, care înființează săptămânalul „Vremea”. Aici, A. girează între 1931 și 1938 pagina teatrală, asigură grafica, inserând și articole diverse. Concomitent, mai colaborează la „Duminica Universului”, „Bluze albastre”, „Cuvântul liber”, „Ordinea nouă”, „Gazeta”, „Adevărul literar și artistic”, „Timpul” (susținând între 1937 și 1941 cronica
ANESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285365_a_286694]
-
analitică a publicațiilor. Apărută în 1999, cartea despre revista lui G. Călinescu „Jurnalul literar” reunește, pe lângă studiul propriu-zis și bibliografia exhaustivă a periodicului, o selecție de „texte programatice” și o bibliografie a referințelor critice. Autorul plasează „Jurnalul literar” în fruntea săptămânalelor literare interbelice, subliniindu-i „intenția de a săvârși o revoluție în conștiința scriitorilor tineri, cei care ar putea inaugura mult visata epocă de clasicități”. Cărțile lui A. oferă o informație amplă și sigură și o interpretare judicioasă, de istoric literar
ANTONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285389_a_286718]
-
fost doar câteva momente în care harul poetului a dublat forța de impact a protestului său politic. După 1989 beneficiază de mai multe burse și premii în străinătate, în special în spațiul germanic, este președinte al Uniunii Scriitorilor (1990-1993), întemeiază săptămânalul „de moravuri grele” „Academia Cațavencu” (1990) pe care îl conduce până în 2000, după care devine realizator de emisiuni TV, director al revistelor „Plai cu boi” (din 2002), „Aspirina săracului” (2003) și om de afaceri. În 1971 când îi apărea placheta
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
tipar”). Un text celebru, semnificativ pentru orientarea publicației, este Cărți pentru popor de Mihail Sadoveanu (1910). C. e o foaie tipică pentru un grup de scriitori care aderă la aceeași ideologie literară. Ei ocupă, de fapt, aproape întregul spațiu al săptămânalului. Doar în ultimul ei număr se ivesc și alți colaboratori: Cincinat Pavelescu, Emil Gârleanu, E. Lovinescu (cu un portret dedicat lui Panait Cerna), Const. Mironescu ș.a. Revista a fost subminată de dificultăți financiare, ceea ce a dus la dispariția ei prematură
CUMPANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286581_a_287910]
-
, periodic politic și literar săptămânal care a apărut la Craiova (cu întreruperi) de la 7 iunie 1892 până la 20 august 1916, apoi de la 17 decembrie 1918 până la 26 martie 1939. Director și proprietar, de altfel și cel mai statornic redactor în primii ani, a fost C.
CURIERUL OLTENIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286598_a_287927]
-
Văcărescu, iar Șt. St. Tuțescu și S. Fl. Marian publică folclor. E reprodus un fragment din prefața lui N. Iorga la o ediție din Ciocoii vechi și noi de N. Filimon. Ultimul număr al C. l. anunță pe prima pagină apariția săptămânalului „Sămănătorul”: „Suntem autorizați să vestim publicul că doi fruntași ai literaturii noastre, dl. A. Vlahuță și G. Coșbuc, simțind nevoia unei grupări puternice în haosul atâtor agitații bolnave, străine aspirațiilor neamului românesc, au luat nobila hotărâre de a înființa, sub
CURIERUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286597_a_287926]
-
este imposibil să oferi feedback imediat. Întrebarea pe care o pun în asemenea circumstanțe este: „Atunci care este cel mai scurt interval posibil?”. Feedbackul oferit oră de oră este mai bun decât cel zilnic, iar feedbackul zilnic e preferabil celui săptămânal. Feedbackul oferit mai rar de o dată pe săptămână este mai bun decât nimic, dar nu cu mult mai bun. Feedbackul lunar este mult prea întârziat pentru a avea un impact semnificativ asupra performanței. La urma urmei, feedbackul lunar nu oferă
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Este fiul Titianei (n. Stăncuță) și al lui Ion Codru. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1963). Între anii 1969 și 1971 a urmat Cursurile superioare de scenaristică și regie din Moscova. Lucrează apoi la săptămânalul „Cultura”, la Editura Cartea Moldovenească, la Studioul Cinematografic „Moldova-Film”. În 1993 devine președinte al Uniunii Cineaștilor din Republica Moldova. Este membru de onoare al Academiei Internaționale de Film „Nica” din Rusia (1994), membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei
CODRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286320_a_287649]
-
proză are loc în 1990, în „Suplimentul literar și artistic al «Tineretului liber»”; în același an îi apare romanul Justin. Abandonează cariera de inginer și devine, succesiv, corector la Editura Cartea Românească, producător-delegat la o casă de filme, redactor la săptămânalele „Contrapunct” și „Zig-zag” și la cotidianul „Tineretul liber”, ulterior - scriitor liber profesionist. I-au fost montate și difuzate radiofonic, în perioada 1991-1996, mai multe texte dramatice (Dezvelirea, Iason și Medeea, Trista aventură a mătușii Mary, Cronică electorală). Face parte dintre
COMANEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286339_a_287668]
-
literară”, „Ateneu”, „Cronica”, „Saeculum” ș.a.). La „Convorbiri literare” a deținut, timp de cinci ani, rubrica permanentă „Contexte”, pe care a reluat-o, bisăptămânal, din 1995, în cotidianul „Evenimentul” din Iași. Din 1990 este publicist-comentator la ziarul „Adevărul” și redactor al săptămânalul „Adevărul literar și artistic”. Este laureat al Premiului „G. Bacovia” al revistei „Ateneu”. C. s-a remarcat ca un ingenios comentator literar, cultivând predilect interviurile, discuțiile colocviale, confruntarea de opinii cu personalități ale literaturii române contemporane, contribuțiile sale în această
COROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286429_a_287758]
-
Tudor Șoimaru, C. redactează revista „Kalende” (1928-1929, 1943); pe cei trei îi solidarizează spiritul de independență intelectuală vizând fenomenul literar în perspectivă estetică, dincolo de orice misticism național, de considerente biografice ori de grup. Personalitatea tânărului critic se conturează distinct în cadrul săptămânalului „Vremea”, unde asigură cronica literară (1932-1944); în aceeași calitate e de găsit (între anii 1939 și 1941) la „Revista Fundațiilor Regale”; cum în numărul pe august-septembrie 1941 recentul director al revistei, D. Caracostea, decreta suspendarea criticilor de „formațiune fie estetizantă
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
trecut la Liceul „Cultura B”. După absolvirea acestuia, studiază medicina la Colegiul pentru studenți evrei „M. Onescu”, abandonând-o după doi ani. Având o activitate antifascistă în ilegalitate, devine membru al UTC (1944), îndeplinește funcții înalte și conduce în 1947 săptămânalul „Tânărul muncitor”. Vindecarea de utopia comunistă a decurs lent la C., începând cu deruta provocată de epurările celor din „devierea de dreapta”, continuând cu „criza de identitate” traversată la dezvăluirea, în 1956, de către N.S. Hrușciov, a crimelor staliniste sau cu
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
Tabula rasa”, având ca țintă pe Take Ionescu, Ion I. C. Brătianu, O. Goga, pe socialiști, și cronica teatrală și artistică, cu pagini memorabile despre Constantin Brâncuși, Șt. Luchian, Th. Pallady. Redactor la „Steagul” (1915-1916, 1918), director, împreună cu Gala Galaction, al săptămânalului „Cronica” (1915-1916), subvenționat de Al. Bogdan-Pitești, susține ideea neutralității României. Rămas în capitala ocupată de armata germană, publică în oficiosul „Bukarester Tageblatt”-„Gazeta Bucureștilor” (1917-1918; articole politice, prezentări de spectacole, semnate T.A., A ori Sigma), în „Scena” (1918) și
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
de Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1948). A scris poeme pentru copii și tineret (Grică Pierde-Vară, 1955, Lauda de sine nu miroase-a bine..., 1957), proză (romanele Două surori, în revista „Nistru”, și Soldații, apărut fragmentar în săptămânalul „Cultura”), a publicat reportaje, schițe, recenzii și cronici teatrale în reviste și ziare din Chișinău („Cultura”, „Nistru”, „Femeia Moldovei”, „Moldova socialistă”, „Învățătorul sovietic”, „Tinerimea Moldovei”). Cunoscător temeinic al limbilor greacă, latină, franceză, germană și rusă, B. a tradus proză, poezie
BELISTOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285691_a_287020]
-
an, în 1904, director al publicației profesorilor din Bitolia, „Lumina”, unde îi apar multe încercări literare, schițe sau anecdote versificate. Mai scrie la „Sămănătorul” sub pseudonimul N. Macedoneanul, ales de N. Iorga (din 1902), la „Șezătoarea” din Fălticeni și la săptămânalul „Românul de la Pind”, pe care îl tipărea la București (1903-1904). „Deșteptarea” (Salonic, 1908) este ultimul periodic editat de B. în afara României. Împreună cu Marcu Beza mai tipărise în 1906-1907, la București, „Graiu bun”, al cărui director era, folosind tot pseudonimul N.
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
, Axentie (14.II.1934, Budăi, j. Orhei), poet și publicist. Absolvent al Facultății de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Republica Moldova (1956), a fost redactor-șef al ziarului „Tinerimea Moldovei” (1965-1969) și redactor-șef adjunct al săptămânalului „Literatura și arta” (1981-1990). A debutat editorial cu placheta de versuri Sub geana codrului (1958), tributară perspectivei festivist-idilice a epocii. B. n-a evoluat considerabil ca poet nici în cartea care îi reprezintă întreaga poezie, La vatra soarelui (1982). La
BLANOVSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285760_a_287089]
-
B. n-a evoluat considerabil ca poet nici în cartea care îi reprezintă întreaga poezie, La vatra soarelui (1982). La viziunea simplificatoare asupra vieții se adaugă simplismul expresiei. B. a practicat cu un anumit succes publicistica „la zi”, în paginile săptămânalului „Literatură și artă”. SCRIERI: Sub geana codrului, Chișinău, 1958; Dealul cornului, Chișinău, 1976; Aroma gliei, Chișinău, 1979; La vatra soarelui, Chișinău, 1982. I.C.
BLANOVSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285760_a_287089]