6,492 matches
-
picură norii strigând curcubeul, Mai tună Ateul și zdruncină cerul... Dar încă mai simt că prin vene tot curg Flori roșii de mac..prin ființă-mi se scurg! Mai scutură noaptea aripa ei dreaptă Lăsându-mi pe gene o mare sărată, Mai strigă un înger ce-n brațe mă poartă: -Of, "chip de lut"..destinul..nu are hartă! Referință Bibliografică: Destinul nu are hartă... / Geanina Nicoleta : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2242, Anul VII, 19 februarie 2017. Drepturi de Autor
DESTINUL NU ARE HARTĂ... de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378758_a_380087]
-
picură norii strigând curcubeul, Mai tună Ateul și zdruncină cerul... Dar încă mai simt că prin vene tot curg Flori roșii de mac..prin ființă-mi se scurg! Mai scutură noaptea aripa ei dreaptă Lăsându-mi pe gene o mare sărată, Mai strigă un înger ce-n brațe mă poartă: -Of, "chip de lut"..destinul..nu are hartă! Citește mai mult Destinul nu are hartă...Dimineți ce încă își mai șterg pleoapa,Cu aripa stângă-mi botează plămada,Cad stropii de
GEANINA NICOLETA [Corola-blog/BlogPost/378764_a_380093]
-
ucise!Mai picură norii strigând curcubeul,Mai tună Ateul și zdruncină cerul...Dar încă mai simt că prin vene tot curgFlori roșii de mac..prin ființă-mi se scurg! Mai scutură noaptea aripa ei dreaptăLăsându-mi pe gene o mare sărată,Mai strigă un înger ce-n brațe mă poartă:-Of, "chip de lut"..destinul..nu are hartă!...
GEANINA NICOLETA [Corola-blog/BlogPost/378764_a_380093]
-
cuvintele, erau acolo, adânc , în sufletul ei ; se amestecau, năvăleau, se opreau,pentru a porni iar hora nebună,dar niciunul nu vroia să apară pe buzele fripte...Își auzea bătăile inimii, si se miră că mai trăiește. Cand prima lacrima sărată a căzut pe podul palmei, în aer se simte vibația unui sunet -Unde.... unde... unde ești!? Și lacrimile se amestecă, în sfârșit , cu vorbele eliberate. -Unde ai plecat, mama? Te voi căuta mereu , oriunde și oricând , găsindu-te și pierdându-te
UNDE ESTI..??!!! de MIRELA PENU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377731_a_379060]
-
mod negativ condițiile de existență ale comunităților acvatice. Din punct de vedere chimic, apa se caracterizează prin conținutul său în următoarele substanțe: * clorura de sodiu - de concentrația acesteia depinde foarte mult viabilitatea unor populații acvatice. Poluarea poate interveni când apele sărate pătrund în zona apelor dulci (Delta Nilului); * oxigen dizolvat - deosebit de important pentru organismele aerobe, și care poate fi grav periclitat prin intrerpunerea unei pelicule de substanțe străine la suprafața apei (De ex., petrolul), împiedicând aerarea ei; * substanțele organice oxidabile - care
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
reorganizeze, să-și regrupeze forțele, consideră unii dintre ei că a sosit momentul oportun pentru reluarea activității. Anul trecut, de pildă, organele noastre au descoperit un fost ministru legionar care a organizat o grupare subversivă în regiunea Ploiești, la Râmnicu Sărat, cu ramificații în București. El a fost, desigur, trimis în justiție și condamnat la 6 ani de zile. O preocupare interesantă a legionarilor este de a pătrunde în diverse organizații și a prelua conducerea acestor organizații. Se fac încercări pentru
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
mulți alți români basarabeni - au părăsit casa și agoniseala de o viață, trecând dincoace de Prut în nădejdea aflării unui sălaș mai primitor, dacă nu și mai liniștit. Speranță iluzorie, desigur, pentru că noii veniți, oprindu-se undeva prin zona Râmnicului Sărat, aveau să fie urmăriți și suspectați de bolșevism (ca unii ce trăiseră sub ocupația sovietică în acel interstițiu 1940-1941), spre a fi deportați, precum sașii, de către autoritățile românești. „Prigoana a fost teribilă - rememorează sora viitorului istoric - cu polițai la ușă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fi deportați, precum sașii, de către autoritățile românești. „Prigoana a fost teribilă - rememorează sora viitorului istoric - cu polițai la ușă, în miez de noapte, iar noi salvându-ne, ieșind pe fereastra din spatele casei și alergând peste câmpuri, în satele din preajma Râmnicului Sărat”. Cu anevoie aveau să găsească o casă primitoare, la ceasuri de noapte târzie, în satul Rubla, la o familie sărmană, compusă din cinci suflete, care i-a găzduit vreo două săptămâni, dar care, ulterior, avea să se piardă până la unul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în cele din urmă (cu plata „peșcheșului” aferent către organele de poliție locale, reprezentate de un individ cu nume, parcă, predestinat: Friptu) de acte doveditoare statutului de refugiat pentru întreaga familie și a reușit astfel să se stabilizeze în Râmnicu Sărat. Aici avea să vină apoi și Leonid Boicu, spre a-și continua studiile începute la Iași și pe care le-a terminat la Liceul „Regele Ferdinand”, cum se numea instituția școlară din localitate înainte de reforma învățământului din anul 1948. Se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu cu asupră de măsură, în blocarea carierei sale didactice: căsătoria ! În anul 1955, Leonid Boicu și-a întemeiat o familie, căsătorindu-se cu colega de facultate a surorii lui, Rodica Ionescu, unica fiică a unor negustori bogați din Râmnicul Sărat, care, în anii grei ai „democrației populare” suferiseră rigorile naționalizării, fiind despuiați de bunurile personale „până la ultima lețcaie” și târâți prin lăcașurile de reeducare, larg deschise celor care puteau sfida prin statutul lor social noua orânduire. Evident, cu asemenea legături
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
celor doi gemeni, Mădălina și Bogdan, a fost întrucâtva umbrită de condițiile precare (spre a nu le numi insalubre) de locuit, de care au avut parte în primii ani. Prin venirea și stabilirea definitivă la Iași a socrilor, de la Râmnicu Sărat, tinerii însurăței și cei doi gemeni ai lor au trebuit să împartă același spațiu locativ, compus dintr-o singură cameră! Și astfel „au parcurs în șase - ca să o citez iarăși pe doamna Silvia Sergent - drumul Golgotei, de la o cameră subdimensionată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
întâlnim în acea epocă și alte inițiative de fondare a unor fabrici de prelucrare a cărnii de vită. Una aparține hamburghezului Johan Krodop, care, în septembrie 1847, a cerut domnitorului un hrisov pentru deschiderea unui stabiliment de preparare „a cărnii sărate” prin metode asupra cărora privilegiul exclusiv al lui Goldner nu se extindea. Deasemenea, în anul 1852, A. Pavel a solicitat un privilegiu „pentru a face o fabrică de tăiat vite la Galați”. Dacă despre soarta proiectelor lui A. Pavel nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Pavel a solicitat un privilegiu „pentru a face o fabrică de tăiat vite la Galați”. Dacă despre soarta proiectelor lui A. Pavel nu știm nimic, în schimb despre încercarea lui Krodop de a fonda o instalație de fabricație a „cărnii sărate”, adică a conservelor, aflăm că s-a soldat cu un succes. Krodop a deschis „o fabrică ca a lui Goldner”. La 16 aprilie 1848, agentul consular austriac din Iași arăta că Krodop lucrează „cu mari cheltuieli” pentru a exporta conserve
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
condiții ce decurgeau din propriile lor drepturi și obiceiuri cu care ele, în vechime, „s-au supus puterii turcești”. Delegațiile rusă și turcă (condusă de Osman Efendi) s-au întâlnit - nota biv vel stolnicul Dumitrache - în Dumbrava Goleștilor, lângă Râmnicul Sărat; acolo au plecat și mitropolitul Munteniei cu trei egumeni, fiind primit de Alexei Orlov, „făcându-i arhiereul rugăciune pentru ticăloasa [nenorocita - n. n.] patria noastră, și i se făgădui; iar mai pe urmă se duseră și din veliții boieri: dumnealor graf
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în această privință, influența lui Zablocki și Butkiewicz „a fost în mare parte hotărâtoare”, ceea ce este plauzibil, dacă avem în vedere poziția acestora față de acțiunile partidei democratice. Este însă de observat că polonezii au fost socotiți și tratați la Râmnicu Sărat ca oaspeți ai „gvardiei naționale”, în frunte cu Periețeanu, că Scarlat Voinescu, prefectul județului Buzău, primise ordin de la Locotenența domnească să ofere polonezilor tot ceea ce vor avea nevoie, iar acesta, la rândul său, ordonase lui I. D. Petrescu, la mănăstirea Vintilă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe piața comunitară și nu reprezintă, în prezent, materia primă destinată fabricării conservelor sau a semiconservelor. În aceste condiții, renunțarea la această solicitare nu aducea prejudicii industriei de prelucrare românești, atât timp cât șprotul se valorifică exclusiv în stare proaspătă, congelată și sărată. Dialogul cu Uniunea Europeană (2001) Principalele teme ale acestui dialog s-au referit la: * respectarea de către România a calendarului de transpunere și implementare a legislației secundare aferente Legii Pescuitului, a resurselor acvatice și acvaculturii, până în 2005; * precizarea cadrului legislativ prevăzut de către
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
risotto“, dar că acesta ar avea nevoie de “niște tagliatelle și macaroni perfecte pentru a-i susține moralul ridicat printre ghețuri și căciuli de blană! Motive suficiente pentru o aprovizionare din abundență cu Champagne, Bordeaux, orez, macaroane, brânză și carne sărată!“ În Noiembrie 1861 Verdi era gata de plecare spre Sankt Petersburg, iar la sosirea lui a aflat că soprana era bolnavă și că nu putea fi înlocuită. În consecință Verdi a convins direcția teatrului să amâne premieră pentru toamna următoare
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Ramsar îl constituie conservarea zonelor umede, a faunei și florei caracteristice (www.rowater.ro). „Zonele umede cuprind: întinderi de bălți, mlaștini, turbării, suprafețe de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv întinderile de apă marină a căror adâncime la reflux nu depășește 6 metri”. Deoarece ONU a declarat anul 2011 ca fiind Anul Internațional al Pădurilor, deviza pentru acest an a zilei de 2 februarie a fost: „Zonele umede și
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
despre APĂ? Indicați răspunsul corect din afirmațiile corespunzătoare. 1. Planeta Pământ se numește Planeta Albastră deoarece: - are plante cu flori albastre - are platouri înzăpezite - suprafață mare acvatică 2. Pe planetă există în cantitate mai mare: - apă dulce - apă salmastră - apă sărată 3. Facem economie atunci când facem baie: - la duș - în baie 4. Animalele moarte: - se aruncă în apă - se ard - se îngroapă 5. Plantele se udă cu apă: - apă naturală - apă potabilă - apă uzată 6. Apa atacă sănătatea atunci când: - conține substanțe
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
1984) sau paginile din microromanul Ani de studenție (1989). SCRIERI: Greieraș poznaș, București, 1974; Zăpezile fierbinți, București, 1976; Copac solitar, București, 1981; Pentru pământul natal, Buzău, 1982; Ținutul Sânzienelor, București, 1984; Ani de studenție, București, 1989; Blitz în eternitate, Râmnicu Sărat, 2002. Repere bibliografice: Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni, Buzău, 1980, 116-117; Nicolae Ciobanu, Reverie poetică, LCF, 1982, 1-2; Marin Ifrim, Gheorghe Andrei și Ținutul Sânzienelor, „Muntenia literară”, 2001, 141; Marian Chirulescu, Paul D. Popescu, Gabriel Stoian, Personalități prahovene, Ploiești, 2002, 18-19
ANDREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285353_a_286682]
-
Istoria unui român în America, Diamantul pierdut, Mercedes și Dolores ș.a.), prelucrările după Cervantes, Daniel Defoe, Alphonse Daudet, H. Chr. Andersen, basmele și legendele mitologice se adresau, la sfârșit de secol XIX, copiilor, vârstei lor. SCRIERI: Temniță și exil, Râmnicu Sărat, 1894; Nihiliștii, București, 1895; În exil, Craiova, 1896; În temniță, Craiova, 1897; Basarabia în secolul XIX, București, 1898; În temnițele rusești, București, [1923]; În pușcăria Petro-Pavlovsk, București, 1924; Opere alese, îngr. și pref. A. Kidel, Chișinău, 1957. Repere bibliografice: Iorga
ARBORE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285415_a_286744]
-
ferocitatea. Dau foc la oameni, dacă nu prin idoli Împletiți din nuiele, atunci În colibe clădite din brazde de iarbă. În ce privește alimentația, ei Își au regulile lor. Toți Robii Sărmani sunt Rizofagi (sau Mâncători-de-Rădăcini), câțiva sunt Ihtiofagi și mănâncă Heringi Sărați: se abțin de la orice altă hrană de natură animală, cu excepția, poate, datorată vreunei ciudate rămășițe inversate de simțământ Brahman, a animalelor care mor de moarte naturală. Subzistența lor universală o constituie rădăcina numită Cartof, dar numai coaptă la flacără și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
DIACONU, Virgil (28.X.1948, Râmnicu Sărat), poet, eseist și gazetar. Este fiul Elisabetei (n. Gheorghiu) și al lui Gheorghe Diaconu, muncitor electromecanic la CFR. A absolvit, în 1974, o școală de proiectanți auto la Colibași. A lucrat ca proiectant la Arpechim Pitești (1974-1989), și după patru
DIACONU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
Mitropoliei, funcție în care îi va însoți de câteva ori pe tinerii ortodocși trimiși la studii în Rusia. Militant al revoluției de la 1848, va fi închis la Văcărești și expulzat în Transilvania. La întoarcere viețuiește la mănăstirea Băbeni de lângă Râmnicu Sărat, apoi ca egumen (1850-1854) la Sadova, în Dolj, unde reorganizează școala mănăstirii, iar din 1855, ca stareț și „rector” al Seminarului de la mănăstirea Neamț; inițiază aici un ciclu școlar complet și deschide un gimnaziu la Târgu Neamț. Unionist convins, este
DIONISIE ROMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
cânt din Infernul de Dante (în „Familia”, 1877) și a mai a publicat broșura Publiu Ovidiu Nasone (1887). SCRIERI: Nopțile carpatine sau Istoria martirilor libertății, Pesta, 1867; Amor și Patria, Torino, 1869; Doruri și speranțe, Torino, 1871; Martirii libertății, Râmnicu Sărat, 1884; Publiu Ovidiu Nasone, Constanța, 1887; Iluzii și dezamăgiri, Constanța, 1891; Dezmoșteniții, București, 1903; Pro Patria, Craiova, 1913. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, I, 180-182, 185, 187; Encicl. rom., II, 212; Elie Dăianu, Forțele latinității regeneratoare. Un suflet eroic uitat: dr.
DRAGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286848_a_288177]