1,925 matches
-
drumul său, spre moaștele Sfintei Parascheva, din Iași. Istorisirea orbului amintește de vremea Ducăi-Vodă, lacom și aspru cu supușii, care își trimitea slujitorii după bani și după lucruri, iar celor care se împotriveau, le lua viața. Într-o zi, oamenii sărmani s-au dus la moaștele Sfintei Paraschiva și "l-au pârât" pe Duca-Vodă, "scăldând racla cu lacrimi". După această jelanie, s-au tulburat stihiile, s-a așternut zăpadă mare, iar demonul adus de vânt l-a amenințat pe domnitor. Acesta
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
În plus, ea omite povestirea anumitor fapte pentru a nu se prezenta pe sine într-o lumină de favorabilă. Mesajul ei trebuie să fie cât mai convingător și, în același timp, să stârnească mila asistenței, să smulgă lacrimile soborului. Femeia sărmană nu are ca ajutor decât pe bunul Dumnezeu, pe Vodă și pe Prea Sfinția Sa Părintele Mitropolit. Aceasta din urmă nu poate comite o nedreptate pentru că numai el îi protejează pe cei săraci și neputincioși, iar femeia face parte din această categorie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în sărăcie, smerenie și în toată austeritatea, era un exemplu grăitor. Ducând o astfel de viață, a avut curajul de a mustra păcatul, chiar când era săvârșit de împărat, conducător al Imperiului. Și totuși era blând și mângâietor cu oamenii sărmani, cu cei suferinzi și nedreptățiți, căci știa și mărturisea că în sufletul fiecăruia a fost imprimat chipul lui Dumnezeu. Nu se sfiește Sfântul Ioan să afirme chiar că omul, prin menirea și calitățile sale, este pe pământ ceea ce este Dumnezeu
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
iubire cu cei săraci de aici, vor avea parte de comuniunea lui Dumnezeu și a sfinților Săi în viața viitoare, miluind acum, vor fi miluiți atunci, ascultând acum glasurile săracilor, vor fi ascultați și lăudați la Judecată, oferind hrană celor sărmani, se vor veseli de bunătățile cele nestricăcioase ale Împărăției veșnice, adăpând pe cei însetați, vor primi Apa cea vie, îmbrăcând pe cel gol, vor dobândi veșmântul nemuririi, găzduind pe cei străini, vor primi găzduire în Împărăția lui Dumnezeu, vizitând acum
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
1889, 15 iunie Creangă află, tot din ziare, că la ospiciul dr. Sutu din Capitală s-a stins "fratele Mihai". Plânge ca un copil și murmură tremurând de suspine: Bădie Mihai! După câteva săptâmâni, află că la începutul lui august sărmana Veronica Micle, cea care venea uneori la bojdeucă, s-a otrăvit cu arsenic la mânăstirea Văratec. 1889, 31 dec Copiii pornesc prin Iași cu uratul. Înveselit, Creangă coboară din Țicău, spre centru. Intră la o franzelărie de pe Strada Lăpușneanu, mâncând
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
nunta și cumetria deodată. Stan sau Ipate din Povestea lui Stan Pățitul ăbasm apărut în Convorbiri literare din 1 aprilie 1877) e flăcău stătut, harnic și strângător, dar singuratic. Îl urmărește un diavol, care vine la casa lui ca un copil sărman, care ar vrea să intre la stăpân. Stan îl tocmește pe acest Chirică pentru trei ani, cu învoiala ca la sfârșitul acestora să ia din casa lui Ipate ce va voi. Chirică se dovedește harnic și isteț, își ajută stăpânul
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
un bărbat, soția sa și copilul lor au fost găsiți morți, fără a prezenta semne de boală, singura cauză fiind foamea. Febra malignă este pe cale să izbucnească, iar când canicula se va amesteca cu umezeala și cu mizeria, acești oameni sărmani, care deja nu mai au forță, vor muri foarte repede; dacă Dumnezeu nu face o minune, va trebui să ne așteptăm la o mortalitate ridicată. Oamenii sunt atât de săraci, încât într-o barcă a rămas o cantitate mică de
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
în sărăcie, smerenie și în toată austeritatea, era un exemplu grăitor. Ducând o astfel de viață, a avut curajul de a mustra păcatul, chiar când era săvârșit de împărat, conducător al Imperiului. Și totuși era blând și mângâietor cu oamenii sărmani, cu cei suferinzi și nedreptățiți, căci știa și mărturisea că în sufletul fiecăruia a fost imprimat chipul lui Dumnezeu. Nu se sfiește Sfântul Ioan să afirme chiar că omul, prin menirea și calitățile sale, este pe pământ ceea ce este Dumnezeu
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
îl reprezintă. Idealul este depășirea necesităților istorice atunci cînd acestea sînt fals motivate. Idealul acesta istoric este adevărul etern, tema tuturor mitologiilor și a luptelor lor eroice. Idealul este reprezentat în cel mai înalt grad de soarta eroilor evangheliilor, care sărmani nenorociți demni de milă, după părerea lumii, fără să fie ajutați de un dumnezeu real sau de oricine altcineva, neînțeleși de nimeni, nici măcar de apostoli, și care, netrăind ca Lao-Tse sau Buddha în admirația unanimă, îndrăznesc să înfrunte eroarea și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
semisubconștientă a visărilor diurne, a viselor cu ochii deschiși, în care ne hrănim cu energia noastră vanitățile vexate, în căutarea triumfului, și pierdem timpul vieții noastre prin reiterarea plîngerilor nedemne și prin elaborarea proiectelor de revanșă; în care ne vedem, sărman erou, învingător imaginar al tuturor adversităților și adversarilor, cu condiția să nu ne prăbușim în angoasa morbidă în fața celor mai mici obstacole exaltate imaginativ. Ca să te iubești cu adevărat, trebuie să ai curajul etic de a te vedea așa cum ești
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
un scop în sine. Ce ne facem, de pildă, cu fericirea? Un criteriu de neocolit. Ea nu are sens decît la nivel individual, concret. Cum poate arăta o societate fericită și prosperă, ai cărei membri individuali ar fi triști și sărmani? Kant merge chiar mai departe, considerînd că nimic nu ne permite să acredităm o anumită certitudine empirică a fericirii. Figura individului colectiv, purusha, ne poate ajuta, încă o dată, să depășim antinomia respectivă. Unul dintre autorii care au perceput cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de la Movila, amendând pe loc mojiciile lui Fred, deși acesta din urmă era cunoscut ca un boxer de temut. Nu leii îl pot învinge pe nobilul hidalgo, ci niște biete pisici care îl mușcă și zgârâie, acoperindu-l de ridicol: "Sărmane don Quijote! Se tem de tine leii, dar ți se agață de nas mâțele. De pisicile ce fug și nu de leii ce se văd în libertate trebuie să se ferească viteazul."197 În acest caz, verdictul lui Unamono ne
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
trist și tragic. În ultima lui scrisoare spune că a lucrat în logică de când a început războiul astfel încât presupun că îndatoririle militare nu îi iau tot timpul. Îmi scrie rugându-se să ne întâlnim din nou într-o bună zi. Sărmane prieten, nădăjduiesc în numele lui Dumnezeu că vom putea să o facem!“32 Wittgenstein a participat la război din august 1914 până când a fost luat prizonier de italieni, în noiembrie 1918, ca soldat, ca tehnician militar și apoi ca ofițer de
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
talent; ca și cum ai fi condus de o lumină, printr-un coridor întunecat, și tocmai când ai ajuns la mijloc lumina se stinge și ești lăsat singur.“ O splendidă metaforă! Iată și comentariul lui Russell, într-o scrisoare către Ottoline Morrell: „Sărmane! Cunosc atât de bine aceste sentimente. Este un blestem îngrozitor să simți impulsul creator atunci când nu ai un talent pe care te poți bizui, cum au avut Shakespeare sau Mozart.“ (Citat după R. Monk, op. cit., p. 93.) 19 „Extracts from
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
silaba divină printre noi,/ la pântecul tău iarăși va trage! ave eva!/ ossana! slavă ție! doar tu, din bieți strigoi,// din șerpi și duhuri rele, din monștri, lighioane/ bestecăind prin smârcuri, căzuți din paradis,/ ne vindeci aste trupuri ingrate și sărmane/ și zei atotputernici ne faci din nou./ FINIS!" Ave Eva!). Căci Toamna în labirintul de semne lingvistice în mijlocul căruia singur își așază Minotaurul "ca subtext al labirintului unui text, al limbajului structurat în perspectiva unei ordini creatoare de haos, (care
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1998; Cu siliconul în bandulieră, Editura Axa, Botoșani, 1999; Carantina Logosului/ La cuarentena del Logos, Editura Cronica, Iași, 2000; Zbor de păsări oarbe/ Vuelo de pájaros ciegos, Editura Cronica, Iași, 2001; Triunghiuri cu pupila albastră, Editura Timpul, Iași, 2009; Balada sărmanului pescar, Editura Cronica, Iasi, 2010; Târgul de nopți, Editura Cronica, Iași, 2010; Ceremonia risipirii, Editura TipoMoldova, Iași, 2011. Volume de eseuri: Spiritul universal al culturii române, Editura Cronica, Iași, 2002; Cultura română în dialog cu universalitatea, Editura Cronica, Iași, 2005
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
SISTEMELE ECONOMICE 5.1. STATUL ȘI SISTEMELE ECONOMICE De la celebrul "Statul sunt eu" (Ludovic al XIV-lea), la Revoluția franceză, lucrurile au evoluat mult. În Declarația drepturilor omului se precizează că statul sau societatea este obligat să asigure subzistența celor sărmani, fie oferindu-le locuri de muncă, fie indemnizîndu-i pe cei care nu pot să muncească. Această cale a dus treptat către celebrul Stat-Providență, care se angaja, după Marea Depresiune din 1929-1933 și după Al Doilea Război Mondial, să protejeze individul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
categorii intratextuale, întreg demersul fundamentându-se, practic, pe ideea grupurilor asociative, deși nedenumite ca atare: o intratextualitate prozastică; o intratextualitate transprozastică; o intratextualitate transgenerică; o intratextualitate transauctorială. Fiecare subcapitol ilustrează câte o categorie: intratextualitatea prozastică este analizată în spațiul operei Sărmanul Dionis, fără să depășim granițele textului. Se obțin serii intratextuale, constelații intratextuale, dintre care unele vor fi confirmate în următoarele categorii intratextuale, altele nu. Am spus nuvelei operă pentru că este un text care a văzut antum lumina tiparului. Ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
marmură neagră (ibidem, 315). Pânza de imagini, dar mai ales registrul de personaje din paginile eminesciene, sunt răscolite într-un traseu critic reconstructiv, pentru a identifica toate corespondențele posibile cu literatura dinainte. Tipurile literare ce au intrat în alcătuirea nuvelei Sărmanul Dionis sunt ușor de determinat. Întâi de toate, reapar aici avatarii faraonului Tlà și ai reginei Rodope. Conjurația cărții astrologice e faustiană, Riven-Ruben e un Mephistopheles. Călătoria înapoi în timp și revenirea sunt și ele înrudite cu regresiunea lui Faust
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
el clipind din ochi și imitându-mi glasul întocmai" (Eminescu: 2011, II, 205) [glasul gândului]. Scriitorul vorbește cu gândurile cititorului, îi intuiește așteptările nevoia de verosimil și apelează la mijloace în consecință. O situație asemănătoare întâlnim și în deschiderea nuvelei Sărmanul Dionis, cu diferența că aici se realizează o încadrare simetrică incipit-excipit, cu finalitate (mai mult sau mai puțin) lămuritoare și funcție de autoreferențialitate auctorială: "Cu drept cuvânt cetitorul va fi clătit din cap și va fi întrebat prin mintea cărui muritor
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
numai un mare matematician spre a se scoate la iveală și această neștiută periție a poetului (Călinescu: 1999, 249). Adevărul științific din paginile eminesciene nu trebuie să capteze mai mult decât formularea lor poetică. Dar pasiunea manifestată de autorul nuvelei Sărmanul Dionis pentru un domeniu al științei sau altul își găsește o reflectare prea vizibilă în text, ca să fie ignorată într-un studiu axat pe intertextualitate. Intuirea tabloului în care timpul avea să coloreze (in)finitul după teoria relativității sau chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
însuși. Savantul a primit o scrisoare în 1928 de la o ferventă cititoare a operei eminesciene, tânăra Melania Șerbu, care scrisese la destinatar "domnului Profesor Albert Einstein, descoperitorul teoriei relativității, Berlin" și atât. Brașoveanca îi propune omului de știință lectura nuvelei Sărmanul Dionis în cheia teoriei relativității restrânse (1905). Răspunsul lui Einstein nu va întârzia: "Mult stimata domnisoară Șerbu, înțeleg că v-a căzut în mână o lucrare de popularizare a teoriei relativității care atinge doar marginal subiectul propriu-zis. Deduc acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
unei cărți recente a lui Edmund Edward Fournier d'Albé (nu se precizează titlul, universitarul de la Birmingham publicase șase lucrări ), apud T. Ulmu " Pe marginea "Sărmanului Dionis"", Gândirea, anul III, nr. 6/1923, pp. 132-133. 71 George Panu [Lectura nuvelei Sărmanul Dionis la Junimea, 1 septembrie 1972], Mărturii despre Eminescu. Povestea unei vieți spusă de contemporani, volum editat de Cătălin Cioabă, București: Editura Humanitas, 2014, 190. 72 Tot în aceeași perioadă apăruseră alte două articole pe tema legăturii dintre Eminescu și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
îi apucă limba pitită în dosul dinților de jos și, cu o smucitură scurtă, i-o rupse din rădăcină. Valuri de sânge bolboceau în gura lui Mahavira, zvârcolindu-se într-un horcăit înfundat". Totul culminează cu jupuirea de viu a sărmanului moritur: în mijlocul gărzilor însetate de oroare, călăul "se apropie de osândit și trase cu vârful cuțitului o linie dreaptă de la buric până sub gât, încet, cu mare băgare de seamă să nu pătrundă prea adânc și să nu țâșnească prea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pictorul mizând tot mai mult pe dimensiunea monumentală a decorativismului său. Deși o parte din temele sale, au o dimensiune narativă, sensul nu este numaidecât recuperabil, ci unul difuz. "Trilogia pesimistă" cum numește Rapetti cele trei pânze, Fiul risipitor (1879), Sărmanul pescar (1883), Orfeu (1883) conferă picturii sale nota simbolistă printr-un efect de atmosferă. Simboliștii refuză impresionismul, contestându-i aplicarea spre observarea realului și interesul canalizat exclusiv de redarea luminii pe pânză. Expresie a supremației artei asupra naturii, dar și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]