5,379 matches
-
rugăm : lăsați mâhnirea, murit-am ca niște Eroi ! Păstrați-ne amintirea ! Atâta cerem de la voi..." ..................................................,................. Pe toți ce i-am scris în versuri, evlavios vor fi citiți Pe Pământ, dar și în Ceruri, mereu fi-vor Pomeniți ! Rog Preoții și sătenii, Primarul, doamna Directoare, Recunoștința să rodească și la noi în Valea Mare ! P.S. : Acest simbol Monumental, fu zidit cu stăruire, La "nouăsutedouășcinci", spre a Eroilor cinstire : Ionică : Florea, Ion, Petre ; I.Turie, Ion Popescu, Ioniță : Florea și Ilie ; și Nicolae
EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC DIN VALEA MARE-OLT de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371815_a_373144]
-
Mare ! P.S. : Acest simbol Monumental, fu zidit cu stăruire, La "nouăsutedouășcinci", spre a Eroilor cinstire : Ionică : Florea, Ion, Petre ; I.Turie, Ion Popescu, Ioniță : Florea și Ilie ; și Nicolae Petculescu. I.Dascălu, Savu Vețeanu, I.Constantin, Stancu Predescu Alături de toți sătenii și Ioan N.Voiculescu. Prof.Paulian Buicescu-Munteanul ("Vălimărenul"). Referință Bibliografică: Eroilor Neamului Românesc din Valea Mare-Olt / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2337, Anul VII, 25 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Paulian Buicescu : Toate Drepturile Rezervate
EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC DIN VALEA MARE-OLT de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371815_a_373144]
-
transport. Între aceștia se afla și Nea Toader, cel mai bun și aprig gospodar al satului. Catârii lui erau, ca și el. De fapt, cei mai puternici. Deci Nea Toader, după o tocmeală cu ochelaristul șef, a încropit echipa de săteni care va ajuta expediția. Și au plecat în munte. Nu pe căile marcate ce duceau spre vestitele vârfuri Negoiul și Moldovanul. Nici măcar în direcția frumosului lac Bâlea, legat de Porumbacu printr-o telecabină. Au luat-o diagonal, prin păduri umbroase
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
fost locuit. Nu este exclus să fi fost folosit de luptătorii din 44, dintre care, probabil, unul a scăpat de prigoana comunistă și a putut lăsa familiei poziționarea peșterii. Expediția si-a luat în primire noul sediu al companiei. Cu ajutorul sătenilor au fost despachetate marile baloturi din care au ieșit fiare și dispozitive electronice. După plata celor cuvenite sătenii s-au întors la treburile lor curente. Nea Toader a fost dotat cu o copie a hărții spre a găsi drumul. I
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
scăpat de prigoana comunistă și a putut lăsa familiei poziționarea peșterii. Expediția si-a luat în primire noul sediu al companiei. Cu ajutorul sătenilor au fost despachetate marile baloturi din care au ieșit fiare și dispozitive electronice. După plata celor cuvenite sătenii s-au întors la treburile lor curente. Nea Toader a fost dotat cu o copie a hărții spre a găsi drumul. I s-a recomandat să o păstreze, dar numai pentru el. Totodată a primit și un telefon mobil, spre
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
și hăulea la fel ca însoțitorii săi astfel că au devenit buni prieteni. În pauzele de păpică le povestea despre destinația care îi așteaptă, despre peșteri și sălbatecele împrejurimi. Mai în glumă, mai în serios tinerii râdeau de naivitatea bunului sătean. Ei știau mai multe! Și au ajuns, pe inserate. Până să găsească intrarea în peșteră în sălbăticia naturii s-a înserat dea binelea. Noroc că erau așteptați și cineva din peșteră a ieșit să-i caute. O lumină puternică a
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
mai dură la balega de vacă și le transforma în energie electrică nu mai era legat de ENERGOPÂRȚ cu rețelele sale. Calculatorul primit și adus de elicopter a efectuat pentru el programarea și a pus la lucru harnicele mâini. Toți sătenii au contribuind cu munca auxiliară necesară în plus. Și au fost răsplătiți cu vârf și îndesat dar nu cu bani, ochiul dracului. Valea a fost regularizată. O mică hidrocentrală regla surplusul de după baraj. Generatorul Viceversa transforma energia de prisos în
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
de construcție cu care satul întreg a fost modernizat. Nimeni nu se sfiia să pună mâna. Așa a început să răsară impozante grajduri pentru cirezile de vaci. Bineînțeles Moș Toader a făcut începutul cu automate de furajare și mulgere iar sătenii, unul câte unul, au prins poftă și s-au înhămat la treabă. Banii au fost într-atât uitați că nu se mai ocupa nimeni de vinderea laptelui. Tot candidatul la primărie, adică Moș Toader, a venit cu ideea unei făbricuțe
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
uitați că nu se mai ocupa nimeni de vinderea laptelui. Tot candidatul la primărie, adică Moș Toader, a venit cu ideea unei făbricuțe de prelucrare a laptelui. Untul și brânzeturile nu mai erau făcute manual ci, pas cu pas toți sătenii își aducea laptele la fabrică și primeau, în afară de bani, și produse fabricate de cea mai bună calitate spre ași acoperi necesitățile familiale. Nici n-a trecut anul electoral și întregul sat a ieșit din nevoi. Nu prin promisiuni electorale uitate
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
Nu numai orășeni pleacă unde văd cu ochii să scape de „minunata viață asigurată tuturor prin ajutoare sociale”. Nu mă mândresc deloc în calitatea mea de Român ajutat social ca să rămân în țară. Satele din țară s-au golit de săteni, dar puținii rămași înalță mărețe case dotate cu cele mai noi casnice în așteptare curentului electric care va fi asigurat când „conjunctura economică (hoția)” o va permite. Potrivit statisticilor guvernamentale țara a avut în acest an cea mai mare dezvoltare
A DUBLA, DUBLARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371920_a_373249]
-
au părăsit gospodăria cu mulți ani în urmă. Aportul lor în agricultură ar fi bine venit și în general, au strâns în pribegie banii necesari unui nou început care ar reînvia multe sate ale patriei între rude și prieteni. Mentalitatea săteanului trebuie radical schimbată. Odihnă veșnică are tot omul care a părăsit definitiv această lume bună sau rea. Dar cât trăiește este obligat de însăși Dumnezeul în care are încrederea credinței să muncească spre a se ajuta pe sine însăși și
A DUBLA, DUBLARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371920_a_373249]
-
savârșit în două etape. Pe 15 iulie a.c., de ziua de naștere a scriitorului, Consiliul Local i-a conferit titlul de „Cetățean de Onoare” al comunei, iar la evenimentul din noiembrie i-a fost înmânată Diploma aferentă titlului prin care sătenii îi aduc prețuirea lor expresă cărturarului și patriotului basarabean. La rândul său, distinsul lor "Consătean" cu radăcinile la Codrenii Cimișliei le-a dăruit mirosloveștenilor un braț de cărți născute din osârdia și harul domniei sale, cu autograf și emoționante dedicații poetice
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]
-
spre a fi sclav este necesar un stăpân care să-ți ofere un minim necesar viețuirii ca să poți muncii pentru el. Se pune, atât la oraș cât și la „țară” necesitatea unui loc de muncă. Pe vremuri moșierul mijlocea viața sătenilor pentru câteva zeci de zile de muncă efectuate pe proprietatea sa. Dar boierul, respectând Biserica, nu chema la muncă în cele 200 sărbători pe an deoarece nu avea nevoie de creștini cu mâinile uscate. În consecință sărmanul om putea în
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
Personal cunoșteam câte ceva, căci chiar în valea Ciofului la noi în satul Petia, unul din oamenii înstăriți ai satului făcuse vreo trei cuptoare de cărămidă și copii fiind eram toată ziua plini de pământul frământat de țiganii aduși de respectivul sătean să fabrice cărămida. Dar eu lucrasem ceva timp și la fabrica de cărămidă de la Bucov de lângă Ploiești atât la verde dar și la roșu. Dar acolo totul era mecanizat la fabricarea cărămizilor. Ce înseamnă în cărămidărie verde și roșu? Verde
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372455_a_373784]
-
viața sfinților Dimitrie și Nestor - prezente în majoritatea bisericilor din Maramureș. Pridvorul amintit a fost locul amenajat (inclusiv cu videoproiector) unde au fost expuse lucrările a căror rezumate au fost publicate și puse la dispoziția participanților și auditoriului constituit din sătenii interesați de această temă. După deschiderea lucrărilor prin cuvântul rostit de doamna Daniela Popescu - președinta a Comisiei pentru UNESCO și domnul Prof Univ Ioan Opriș - istoric, autorii lucrărilor, într-o succesiune admirabilă ne-au purtat prin veacuri și locuri înfrumusețate
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
frumusete în lume dar oamenii orbi nu o văd. Înclinarea spre a face răul e atât de puternică încât pentru a o învinge a fost nevoie de marea dragoste și jertfă a Dumnezeului întrupat.” (Ernest Bernea) Cuvinte cheie: îndemn, fapt, sătean, tradiție, comunitate 1. Îndemnul, între decizie conștientă și indecizie Satul s-a dezvoltat ca o frământare socială a sinelui(1) comunității, ca un tot unitar în care membrii acestuia se nășteau, se formau și se desăvârșeau ca lume stăpânită de
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
de fiecare zi și își forma lumea pe care o împărțea în vechi și nou. Noul avea obligația să respecte cu strictețe tradiția, cine se încumeta, prin propria-i voință, să o anuleze ca fapt existențial, își pierdea identitatea de sătean, de parte vie a comunității. Aplecându-se spre studiul personalității, Henri Ey avea să constate că aceasta ”este o istorie”, pentru că ea își clădea baza unei întregi instituții a individului, definind biografia acestuia și ”care înseriază în evenimente modalitățile de
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
circa 50 de familii în tot satul. Mulți dintre ei au plecat spre marile orașe ale țării și chiar în străinătate, vin rareori la cei care își duc traiul în satul înfloritor de odinioară. Am constatat o bună conviețuire a sătenilor și nici nu se mai știe care au avut cândva strămoși tătari sau turci, pentru că ei își spun români. Au rămas aceiași iubitori ai locului și muncesc pământul pentru roadele acestuia pe care le împarte copiilor care locuiesc la orașe
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
închinate Atotputernicului prin care îl ruga să-i apere grădina cu legume, ogorul și casa de rozătoare. Erau afumate și animalele, focul fiind considerat purificator. Se crede că atunci când se rostește rugăciunea regală, diavolul se depărtează foarte mult de gospodăria sătenilor creștini, fiind apărată mult timp de ghinion. Casa era deseori tămâiată, pragul frecat cu usturoi, iar în camera de zi ardea neîncetat candela. În toate casele din satul Goruni ardeau în tot timpul candelele. Într-o zi, un sătean mi-
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
gospodăria sătenilor creștini, fiind apărată mult timp de ghinion. Casa era deseori tămâiată, pragul frecat cu usturoi, iar în camera de zi ardea neîncetat candela. În toate casele din satul Goruni ardeau în tot timpul candelele. Într-o zi, un sătean mi-a spus că acolo, sus, pe o pantă a dealului, se continuă viața familiei și a satului. Se trece de la o formă la alta de viețuire. Nimic nu se întrerupe, totul își are mersul lui. Sus, pe coasta dealului
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
precedenta, era una de succes (normal!). Populațiile de eschimoși s-au dovedit a fi mari amatoare de trăscău și nici mămăliga cu brânză nu le displăcea. Unii dintre ei, devenind ușor alcoolici, au învățat chiar denumirile originale ale produselor, iar sătenii din satul bunicilor lui Titișor au prosperat și ei, exportul (mă rog, contrabanda, dar nu este cazul să fim scrupuloși) de țuică fiind, așa cum se spune acum, un brand. Se avea în vedere chiar un plan de înfrățire a mai
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
citi tone de cărbune - a intrat de mai multe ori în subteranul minelor și al carierelor de suprafață. * În anul acela primăvara venise mai timpuriu și pădurea de pe dealul Șomaneștilor înverzise. Corcodușii și merii de pe la porți și de prin curțile sătenilor erau îmbrăcați în mantia florilor albe/rozarii, parfumând cu polenul lor aerul satelor care scăpaseră de năpasta iernii și a excavatoarelor demolatoare, le dădeau aspectul unor imense păpădii. Gospodarii rămași acasă trebăluiau prin grădini adunând gunoaiele netrebuincioase pentru a le
MAI POFTIM PE LA NOI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371094_a_372423]
-
pășit în viață, părinții și învățătorii satului, sunt prezentați ca fiind adevărații stâlpi ai culturii românești. Citind paginile manuscrisului distinsei autoare am rămas plăcut surprins să citesc despre tradițiile încă prezente în satul românesc. Chiar dacă acum informațiile curg prin televiziuni, săteanul simplu își păstrează acele obiceiuri din străbuni. Sărbătorile și ritualurile profane asociate cu cele religioase sunt într-o interdependență totală. Floarea CĂRBUNE vrea să arate lumii aceste tradiții ca pe un fapt neînvins de societatea informatică secolului XXI, culegând cu
FLOAREA CĂRBUNE BIBLIOTECARUL CĂRTURAR...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371263_a_372592]
-
Poate dă Domnul să ne mai vedem. Vă urez drum bun. - Mulțumesc și eu, domnule primar. Te-ai convins că putem avea succes cu oamenii gospodari. Sper în ajutorul dat și-n continuare pentru plasarea dispozitivelor la câți mai mulți săteni. Este interesul satului ca acesta să prospere prin munca lor. - De aceea i-ai spus lui Nea Tudor să țină secretul? - Păi ce altă reclamă să mai fac? Ai adresa mea. Te rog să-mi dai un telefon dacă cineva
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
s-au înlănțuit într-un trup singur. Nebuni de fericire s-au prăvălit unul peste altul în patul de lângă soba cu olane, pe care o zidise un zugrav de pe la Mierea Birnicii. Era tare priceput omul, că de aceea îl solicitau sătenii din mai multe comune. Pe soba de care vă spun, modelase pe frontoanele capitelurilor crenguțe cu strugurei aurii, ținute în mânuțe de doi îngerași dolofani. Pe patul de lângă geam, care era foarte îngust, că abia încăpea în el un singur
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]