15,319 matches
-
descurcarea pe cont propriu, de la distanță. Asta pentru că religia era "administrarea sacrului" (Braunstein F). De aceea materialul și circumstanțialul puteau avea un cuvânt de spus. Și dacă puterea e strâns legată de ritualuri, în orient aceasta a cu atât mai sacru cu cât ritualurile sunt observate și descoperite prin valoarea umană. Abia apoi ar trebui ritul să legitimeze, după meritul propriu. În același timp, religia orientală presupune creația, existența Universului ca pe ceva unic și profund, total, de aceea fiind mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Zi-i omul ăla, persoana respectivă, individul în cauză, oricum, dar nu pe nume. Unei soții: Să lămurim ceva: eu nu-ți fur bărbatul, de când ne-am întâlnit nu te-a mai atins, el e al meu. (căsnicia catolică e sacră, și până la moarte). E vorba de puritatea ta. Ce depinde și de el adulterul său punând capăt căsniciei. Te poți recăsători ) N-am nici o șansă! Nu! Nu 0,000....0 %, deci, la 0/00, la contra-biliard? Nici una! Chiar când credeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
poate și mai educați, și vom avea și artiști și opere de artă, iar dacă nu, să nu exageram. Rațiunea e soluția. Când se întâmplă să apese singurătatea, unde te duci? Ți-ai ocupat timpul, ai simțit destul. Mama e sacră. Do you love me, mother, like I love thy? A avea un copil, fruct al unei coincidențe (când te hotărăști) și al unui vis călduț (pleci înainte să se destrame). Ador stelele când sclipesc și ador luminile city-ului. Îmi zâmbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
au fost alături, ce te-au rănit, există gloata. Și, pentru a îndulci, există și cei ce te-au iubit. Sau pe care i-ai iubit. · Coreea de sud e o păpușă de țară. Între orașe desenate în luminițe colorate și locuri sacre, pitorești, artă a religiei lăsate în prețiozitatea sa, între claritate și pulbere de aur, între mic și strâmt și imensitate adusă din condei. Scopul vieții e supraviețuirea. Pentru a supraviețui trebuie ca individul să fie idealul său de perfecțiune. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
și-n inimă înțelesul acelui citat. „Sunt un prost, prostul proștilor! Uite unde am greșit eu în tot timpul acesta! Voi îndrepta, însă, lucrurile! Se mai poate!”, își zise el. Și așa și făcu. Din acel moment cheie, o liniște sacră puse stăpânire pe sufletul său. Descompunerea morală, în care se aflase până atunci, începu să i se recompună, iar contradicțiile sale interioare și întrebările fără răspuns luară sfârșit în el. Se simțea bine, era mult înviorat, devenise parcă mai tânăr
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
înecate, Marșul funebru 1 al lui Frédéric Chopin, interpretat tărăgănat de o fanfară. Mai apoi, el continuă să revină îndelungă vreme la locul îngropăciunii, contemplând țărâna proaspăt afânată și udată de lacrimi fierbinți, de parcă acela ar fi fost cel mai sacru vestigiu dintre vestigiile pământului... Chiar dacă nimeni nu-l bănuia pe el ca fiind adevăratul asasin și chiar dacă el nu intrase la închisoare - căci așa se răsplătește o crimă perfectă -, amintirea fetei i se păstră mai vie decât niciodată în minte
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
tău? Ei bine, bineînțeles că n-ai procedat, căci gelozia este modalitatea prin care ura omului, față de adevărata iubire, se manifestă. Numai ea are puterea de a da cel mai bine măsura prostiei și a disprețului pentru tot ceea ce este sacru într-o legătură romantică strânsă. Dacă femeia îți greșește ție o dată, iart-o! Trebuie să ai grijă să ai îndeajuns de multă toleranță și față de tine, și față de ceilalți, mereu. Fii îngăduitor și acordă-i întotdeauna o a doua șansă - iată
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
simt pe deplin capabil și dispus. Și, dacă nu este acum timpul, atunci când să fie? La treabă, deci!” Și, cu gândurile acestea pline de ambiție, se mută el înapoi în casa lui părintească, având în minte să preschimbe acest locaș sacru și iubit de către toți copiii, în general, în laboratorul său de creație literară, laborator în măruntaiele căruia deja și vedea cum își va plăsmui cele mai frumoase opere ale sale. Dar se vede că aceste înalte gânduri ale sale nu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
privind înțelept și realist în miezul fiecărui lucru-n parte, să te simți cu adevărat liberă să zbori. Asta sunt eu de părere că înseamnă a te cunoaște întru totul pe tine însuți. Și, dacă ajungi să atingi acest pisc sacru și măreț al lucidității, poți fi pe deplin sigură că nimeni și nimic nu te va mai da jos de acolo. Vei fi ca un zeu! Iar această dorință (și cerință) reprezintă un sinonim perfect al vieții superioare, de care
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Bagă de seamă să nu-mi întârzii și să nu care cumva să-mi umbli gură cască, m-auzi?”, erau neschimbatele vorbe, pe care le auzea el de fiecare dată, când trebuia să plece la biserică. Nimic nu mai era sacru în inima lui. Pentru el, rugăciunea devenise, pur și simplu, dintr-un dialog tainic, sfânt și special, doar un monolog banal, anost și mărunt, cu totul lipsit de căldura atenției lui. Se putea foarte bine lipsi de el, deși încă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de crăpătură. Îl întrebă pe cel mai apropiat zeu ce înseamnă aceste zgomote necunoscute. Avem o nouă zeiță. Cu pieptul străpuns de invidie, neîncrezătoare, sfâșiată de curiozitate, ea vru să știe unde este uzurpatoarea. Degetul zeului se îndreptă spre oglinda sacră, unduind ca o frunză între ramurile marelui arbore Sakaki. Atunci, Cea-Care-Strălucește-pe-Cer își văzu propriul chip. Pentru întâia oară, lumina se descoperi ca lumină, iar frumusețea se cutremură, înspăimântată de propria frumusețe. Strigă Amaterasu. Uitându-și ascunzătoarea, ieși spre nemaivăzutul care
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
mijloc "eficient" de prevenire a terorismului, să adopte principiul neutralității (fie cu asumarea trecutului, precum germanii, fie fără această asumare, ca japonezii) sau să încerce, pe cont propriu, sfărâmarea celui mai pernicios dintre falșii idoli: eticul vidat de apelul la sacru, care, deși apără și chiar garantează dreptul la viață al fiecărui individ în plan teoretic, îl condamnă pe acesta din urmă la moarte în plan practic. Această ultimă soluție nu este însă posibilă decât printr-o cultivare atentă și susținută
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
plină avea zugrăvite în trăsături desăvârșirea și armonia unui chip al lui Buddha". Aceasta este, de altfel, și finalitatea propriu-zisă a artei ludice. Dacă suntem dispuși să admitem că, ideal, orice activitate umană are la capătul ei integrarea în ordinea sacră a naturii, japonezii, cu intuiția lor sensibilă, au realizat că jocul, ca epură a actelor antropice, trebuie să înglobeze substanța estetică și, prin transgresarea acesteia, să se sfârșească pur și simplu pe tărâmul salvării spirituale, dincolo de bine și de rău
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
unei melancolii, a unei nostalgii inexplicabile după un tărâm în care constrângerile lumii reale să fie suspendate, și aceasta pentru că sufletul nostru își amintește, halucinat, de matricea lui ideală, din care s-a coborât în trup. Invitația poetului la călătoria sacră: "Sora mea de dor, Vis îmbietor, Să fugim departe împreună! Spre a ne iubi Spre a-nveșnici Țara ce cu tine se-ncunună!" (Charles Baudelaire, Invitație la călătorie) stă sub semnul acestui bovarism nevindecabil. Numai în această "țară de dincolo
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Parând elegant de la debut, trebuie să vă spun că sublimul vers de mai sus mi-a fost inspirat (insolit afflatus de grad secund) de un obscur poet englez din secolul al XVIII-lea, care se autodefinea ca "afundat în transă sacră". Paul Valéry afirma odată că Pythia îți dăruiește numai primul vers; citindu-l însă pe James Grainger, fiindcă astfel se numește vizionarul cu pricina, poetul francez și-ar revizui radical opinia: de cele mai multe ori, Pythia nu-ți dăruiește decât impresia
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
urieși nu a văzut-o pe Uriteea transformându-se așa cum au auzit. Zeița locuia într-un adăpost sub pământ, loc pe care nimeni dintre locuitori nu-l văzuse, fiindcă nu le era permis să calce prin acel loc. Fiind considerat sacru, era păzit de gărzi foarte bine pregătite ca luptători. Doar Uran avea voie să intre la zeiță, ocazie cu care se puneau la punct treburile comunității, în special cele de război. -Să aveți sănătate, Mare doamnă! salută respectuos Târgov pe
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
ființă vie care a fost în măsură de la început să creeze și să dezvolte norme sociale și culturale. O etică pentru supraviețuire Dupa filmările în Africa, cercetarea urmelor ne condusese în inima Australiei, unde se găsește imponentul monolit Uluru, muntele sacru al indigenilor locali, aborigenii. Îmi amintesc și acum privirea calmă și profundă a multora dintre ei, ca și cum ar fi posedat o înțelepciune pe care noi civilizații am pierdut-o deja. Pentru mine era important să arăt că acești aborigeni (lat.
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
rândul lor au resimțit invidia și neînțelegerea fără ca pentru aceasta să piardă conștiința de sine. Trebuie să recunosc totuși, că îmi pare dificil a manifesta detașare fața situația deplorabilă a Bisericii și a teologiei. Lângă ura profană este și cea sacră. Unele cuvinte tăioase ar fi putut provoca diviziuni. Vreo glumă amuzantă a fost percepută ca sarcasm. Însă totdeauna am evitat defăimarea altor persoane. Chiar și când nu au recunoscut catolicitatea principiilor mele, când au pus la îndoială credința mea în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și din simboluri, rituri, povestiri, rugăciuni și sărbători, ea produce în acest mod complex o "valoare adăugată"; al treilea, religia nu se bazează doar pe idei actuale, pe opinii dominante și curentele de gândire tipice unei epoci, ci pe scrieri sacre și tradiții antice, care, pe baza experiențelor religioase, dau acele indicații normative pentru comportamentul uman care a marcat de secole moralitatea persoanelor. Tradițiile sale sprijină deci continuitatea generațiilor. Spusele lui Confucius pentru chinezi, Bhagavad Gita pentru hinduși, Tora pentru evrei
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
religiozitate care nu vorbește despre propriile secrete în prezența urechilor profane, pentru a căuta mântuirea în intimitatea proprie. Iar din partea celor care doresc să se apropie de mister se dorește tăcerea. Fuga de lume, retragerea în sine, uniunea imediată cu sacrul, absolutul, divinul, divinitatea au fost considerate dintotdeauna caracteristicile misticii. Dar tocmai în acest punct încep problemele actuale. Mistica este mai mult decât acea experiență religioasă prezentă în toate religiile, împreună cu sistemul doctrinar, etică și rituri. Există numeroase genuri de experiențe
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sistemul doctrinar, etică și rituri. Există numeroase genuri de experiențe religioase ce nu pot fi considerate mistice. Senzația sublimă care se trăiește în timpul unei frumoase celebrări religioase, emoția în fața unei minuni naturale sau culturale, sentimentul de protecție al unui loc sacru, experiența apartenenței la o comunitate care se simte într-o manifestare religioasă de masă, într-o convertire, în intimitatea infantilă cu Dumnezeu... Celebra frază a lui Karl Rahner, adesea citată necorespunzător, "creștinul viitorului va fi mistic sau nu va mai
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
uitarea de sine și, în fine, la veghea perfectă lipsită de conținut și la experiența iluminării. Dar și un occidental poate, stând așezat în tăcere, respirând ușor cu ritm regulat și fără să gândească, sau să recite în schimb silaba sacră Om, mantra (în sanscrită "instrument pentru a gândi"), cea mai importantă pentru indieni, pentru calmarea spiritului și eliberarea sufletului. O formă mai elevată de rugăciune? Meditația există și în creștinism, se numește de cele mai multe ori contemplație. Am practicat-o la
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
precedente ar fi determinat viața mea actuală, iar comportamentul meu pozitiv sau negativ, aici și acum, va determina condiția mea în cea viitoare. Așadar, o viziune ciclică a naturii și istoriei. Aș fi studiat foarte probabil vechile scripturi, Vedele (știința sacră) și scrierile care le interpretează. Dar chiar dacă nu aș fi făcut-o, aș fi fost convins că totul este obiectul unei ordini eterne (sanătana dharma): ordine cosmică și morală atotcuprinzătoare, ce determină fiecare viață și căreia oamenii trebuie să i
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de exemplu, cu privire la originea Evangheliilor și a diferitelor genuri de relatări biblice. Chiar și în prezent, mulți nu au cunoștințele de bază de altfel disponibile tuturor despre mesajul și tradiția creștină. Astfel au fost lăsate la mâna autorilor de thriller sacru și al infotainment-ului societății postmoderne. Mă întreb dacă în interiorul Bisericilor creștine nu a venit în sfârșit momentul să reflectăm critic și în același timp autocritic asupra fundamentului spiritualității creștine. O reflecție care are scopul de a contrasta pierderea enorma de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
înțeleasă spiritualitatea creștină actuală? Ce înseamnă a fi creștin în sens originar, autentic, substanțial? Mie, în calitate de teolog, mi-au trebuit ani pentru a înțelege că fundamentul spiritualității creștine nu constă în dogmele adesea greu de înțeles sau în poruncile morale sacre, nu înseamnă o teorie impozantă sau o viziune despre lume, nu este nici un sistem ecleziastic, dar... dar, ce anume? Modelul creștin Ca și alți catolici născuți în epoca preconciliară, am crescut și eu cu imaginea tradițională a lui Cristos, a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]