1,415 matches
-
din grădină. Seara târziu, le adunam uscate și le așezam la locul lor în ladă și hambar. Abia după aceste treburi se trecea la bucătărie. Pregăteam din timp ingredientele, de care aveam nevoie, pentru bucatele propuse. Eu alegeam orezul pentru sarmale, spărgeam nucile (pentru turtă dulce) și stăteam pe lângă mama, să-i fiu mereu de ajutor. Joia, înainte de sărbători, se coceau colacii, cozonacii și prăjiturile. Pentru mine era o mare plăcere să fiu la planșetă, alături de mama. Ce-o mai necăjeam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dau colacii din ciur. Cineva din familie împarte apoi ulcioarele cu colăceii și lumânări precum și colăceii rămași (din saci), de sufletul celui dispărut. În caz că au venit rude și cunoscuți din alte localități, se invită acasă la masă, fiind pregătite plăcinte, sarmale, dulciuri, sucuri și vin. Se închină paharele, stropind puțin pe jos, zicând: "să i fie țărâna ușoară!". Se vorbește mai mult despre cei decedați (din familie), se deapănă amintiri și întâmplări din timpul vieții lor. Se exprimă multă compasiune și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
scara care urca în podul casei). Ziua fixată pentru sărbătorire era de obicei 24 noiembrie. Atunci treburile pe câmp erau terminate și părinții se puteau ocupa și de ale casei: Mama făcea bucate deosebite, pentru asemenea musafiri: plăcinte, cozonaci, răcituri, sarmale, fripturi, turtă dulce, salate, iar tata se ocupa de băuturi: vin, țuică, must. Câteodată, mama mai făcea și bere de casă, care era tare bună (când avea hamei). Eu și Oltea ajutam cu tot ce puteam și renuțam la "uliță
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sine, căci... chiar nu mai are nevoie de nimic... Poate doar de puțină sănătate, căci o mai dor pe ici, pe colo, oasele, nu mai are măsele să mestece bine, iar de sărbători sa umflat de la sarea din cârnați și sarmale șiașa a ajuns la spital cu Salvarea... Cât despre bucurii... ale ei sunt cele ale omului simplu: să-și știe copiii și nepoții bine, sănătoși, cu servicii bune și sigure și... să nu uite s-o mai viziteze din când
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
prindă pe cel care l-a dat de gol. — Zi, zi, ai cântat ? — Am cântat, da ! răbufnește. Și ? Am cântat, nu d-asta învățăm aici, ca să cântăm ? — Ca să cântăm, Cristian, da ! Ce minte ageră ai ! Că doar nu ca să facem sarmale ! Ca să cântăm, evident, d-aia te învăț eu aici să devii tenor. Ca să cânți în mizerii, în dughene, la petreceri, printre mâncare și fumuri și băute ! D-aia, nu, studiem noi azi la Panofka ? Să se bucure de glasul tău
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
până la Începutul secolului al XIX-lea). „Cioban“, „musafir“, „dușman“, „odaie“, „dușumea“, „tavan“, „dulap“, „chibrit“ sunt cuvinte de origine turcă. Și gastronomia românească se declină În bună măsură pe turcește, Începând cu felurile de mâncare considerate astăzi tipic românești: „ciorba“ și „sarmalele“. Terminologia premodernă din arhitectură și urbanism vădește, de asemenea, o puternică influență turcească. Unele cuvinte au suferit o depreciere odată cu Îndepărtarea de modelul oriental. „Mahala“, de pildă, Însemna „cartier“; acum, pentru „cartier“, românii folosesc cuvântul francez quartier, iar „mahala“ a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
N-ai ce face: roade-l." Accent pe ultima silabă: Basma para saca baclava oca tara maca pușlama baccea canapea imanea sofa cafea daira pașa aba hazna canara chisea halva beltea boccea baccea farfara mangafa iofca zalhana zahara musaca ciulama sarma iocma lichea zurba iarma belea halca manea macara mucava tarama caba canea cosa minarea cupea cucuvea cișmea lama meterhanea fedea cafenea feregea testea micșunea lalea cercevea sau giurgiuvea giubea ghiulea mascara hasa curea livrea lulea mula marda narghilea pavea podea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au pluralul în ale sau ele. Hazna haznale Beltea beltele. Pluralul substantivului taigà nu poate fi decât taigale, ca și basma, para, saca, baclava, para, maca, pușlama, sofa, daira, pașa, aba, hasna, canara, halva, farfara, mangafa, iofca, zalhana, muaca, ciulama, sarma, lohma, zurba, iarma, halca, macara, mucava, tarama, caba și a. *1 De la un misoghin cetire: Muiere bună: cămin în furtună. Muiere cu venin: furtună-n cămin. Femeile disprețuiesc pe bărbați în general și public; însă nu în particular. Câteodată meseria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mama a plâns de durere că ne-a luat Dumnezeu mințile, acum a plâns de bucuria reușitei. Și a trecut și ziua aceasta și ne-am mai strâns odată forțele și am atacat și ultimul act. Am angajat localul Trei sarmale cu o capacitate de cel mult 120 locuri. Pe cine să inviți și pe cine să omiți, a fost marea problemă. Mult timp după eveniment s-a discutat În facultate despre criteriile care au stat la baza invitațiilor. Simplu: am
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
nu numai la treabă, dar nu era posibil. Am Început alergătura după toate cele trebuincioase și la câteva minute după intrarea mirilor În biserica Toma Cozma, am ajuns și eu acasă, lăsând-o pe Marița În pană, lângă localul Trei sarmale. Mă ajutase suficient, fără să-i mai acord nici o importanță În ultimele săptămâni. Am ajuns În sfârșit și la biserică și am organizat deplasarea participanților la local. Nu erau decât familiile, căci cununia la biserică a “fetei decanului” și a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
centru. N-a lipsit nici momentul folcloric de tăierea penei mirelui despre care mi-au vorbit adesea colegii, În anii următori. Și totuși ... familia din Axente nu a fost mulțumită. Ce nuntă, fără supă cu tăiței și cu mămăligă la sarmale! Să vină În Axente, să le arătăm noi nuntă. Aveau și ei dreptate. Suntem toți de o seamă, dar diferiți În obiceiuri și comportamente. Viața s-a desfășurat În continuare după legile ei firești și noi am așteptat Împlinirea vremii
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
lupii. Poate că sunt drăguți, dar nu sunt făcuți pentru a fi mângâiați. Ciobanii și-au făcut treaba repede și într-o oră obținuseră elementul de bază pentru brânză. Odată treaba terminată, m-au invitat să iau prânzul cu ei: sarmale, gogoși și băutura locală țuică de mere... ". Recunoști descrierea? Cum te simți ca un om care trăiește într-un loc aflat cu o sută de ani în urma Europei? Din perspectiva ta, vezi Europa cu o sută de ani în față
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
se plătea, plăteam și eu, că nu puteau să plătească numai ei... Da’ erau șefi de ăștia care... îi ducea și le lua bani și îi ținea numai la restaurant. Numai aici, la „Cotnari” câte erau sau, dincolo, la „Trei Sarmale”... [râde] La „Trei Sarmale”, când se lua avansul și lichidarea nu aveai unde să dai drumu’ la un ac. [râde] Daaaa.... I. M.: - Ce se producea în Nicolina ? Ș. B.: - Acuma depinde cum o luați: prima dată, când am ieșit
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
eu, că nu puteau să plătească numai ei... Da’ erau șefi de ăștia care... îi ducea și le lua bani și îi ținea numai la restaurant. Numai aici, la „Cotnari” câte erau sau, dincolo, la „Trei Sarmale”... [râde] La „Trei Sarmale”, când se lua avansul și lichidarea nu aveai unde să dai drumu’ la un ac. [râde] Daaaa.... I. M.: - Ce se producea în Nicolina ? Ș. B.: - Acuma depinde cum o luați: prima dată, când am ieșit eu muncitor, se reparau
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
vrăbiile, toate mierlele, toate ciocănitoarele, tremurau frunzele, tremurau ecourile, tremura și inima mea. Și doar nu eram așa stângaci cu carabina. Mai dădusem eu piept cu badea lupul și cu jupân mistrețul; ei, dar trei urși, oricum, nu-s trei sarmale ușor de înghițit. Se înțelege de la sine că nervii mei erau cumplit de încordați întocmai ca niște strune de vioară gata să pocnească. Ochii din cap mi se mărise peste măsură de mult ce fixam toate tufele unde de câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
-o eu când cu banii obținuți din trei luni de muncă în fabrică, mi-am cumpărat primul meu ceas de mână, Pobeda. Doamne ajută. Badea Gheorghe Iarna În principal, iarna era formată din frig, zăpadă, zile scurte, colinde, brazi împodobiți, sarmale cu mămăligă, cu țuică și cu vin, sănii cu zurgălăi, plugușor cu buhai, luminițe pe la toate ferestrele și pe toate străzile, sate-târguri de Crăciun apărute peste noapte în toate orășelele, cu multe prăvălioare împodobite și luminate festiv, unde miroase a
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
oarecare: piftiile de porc, de curcan sau de picioare de vacă; varza cu piept de purcel sau cu sfârc de piept de văcuță, cu un ardeiaș verde sau roșu Înfipt drept În vârful verzii abu roase și bun mirositoare; sau sarmalele „de grăsime profumate“, le spunea Alexandru Odobescu În Pseudokyneghetikos, cu veche tradiție autohtonă, deși de origine arabă (saraș malfug), din carne de purcel cu carne de vacă și cu șorici deasupra sau bucă țelușe de slănină râncedă, din pod, sau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În Pseudokyneghetikos, cu veche tradiție autohtonă, deși de origine arabă (saraș malfug), din carne de purcel cu carne de vacă și cu șorici deasupra sau bucă țelușe de slănină râncedă, din pod, sau cu jumări din slănină topită presărate printre sarmalele mici și rumenite frumos În cuptor; sau varza creață „nemțească“ umplută, cu smântână deasupra; după care urmau, la rând, tocana „națională“, din mușchi de văcuță sau piept de purcel, cum și tocana sârbească de berbec, cu roșii și cu ardei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În cruci“, cu ceapă prăjită și cu boia de ardei, iar alături toate murăturile În saramură, pătlăgelele verzi sau ceva mai coapte, gogonelele, varza roșie, țelina, cu toate mirodeniile lor, și gogoșarii În oțetul cu puțină miere; cum și câteva sarmale cu orez, stafide sultanine și coconari; iar la urmă de tot, o farfurie plină cu scordolea de gâturi de raci În sosul, de care nu te mai saturi, cu nuci, cu usturoi și cu untdelemn, asta după ce ai trecut prin
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
al femeilor trăind de capul lor, dar cu o serioasă clientelă particulară; cum și bunul renume ce-i da restaurantul Europa condus de Crivda, fostul tovarăș și om de meserie al lui Gherea la restaurantul gării Ploiești, cele bru prin sarmalele lui, pentru care se ostenea lumea să vie cu trenul de la București; cum și, mai ales, de exce lenta reputație de care se bucura ospitaliera prăvălioară a „madamei din pasaj“, cu plăcintele ei de casă, cu brânză, cu vișine, cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
e Cartea de telefoane, nu-i rău, doar că are prea multe personaje și e greu să le ții minte pe toate. E bine și dacă e o carte de bucate, fiindcă lectura unor rețete de fasole cu cârnați ori sarmale cu afumătură e, pentru mulți oameni, tot atât de încărcată de reverii ca o culegere de eseuri de Cioran. Lui Bebe M. i-a venit să citească primul roman din viața lui în prima săptămână din luna martie 2005. Pe urmă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
aleasă. Numeroase eșantioane gratuite sunt disponibile, imposibil să reziști tentației de a gusta. Multe soiuri de fructe și legume care la noi au ieșit de multă vreme din consumul curent: bob, linte, napi, sfeclă roșie și albă. Magazinele turcești propun sarmale și salată de vinete la conservă. Excelentă pâine și pită lunguiață pregătită direct în fața clientului în cuptoare rotunde de cărămidă. Cașcaval (kashkoval) în zeci de sortimente, brânză albă telemea-feta, regina acestora din urmă fiind de departe, după preț, cea importată
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
se simt trădați. Nici nu are de ce. La orizont se profilează noua nomenclatură. Alte personaje, aceeași morală. * Revelionul se face la mine acasă. Sunt bolnavă, în pat. Aceiași oameni, același film video, All That Jazz, același small talk. Salată bouef, sarmale, șampanie la 12.00. Din când în când, cineva îmi aruncă o privire compătimitoare și un mesaj încurajator: hai, dragă, revino-ți, am învins! Zâmbesc. Oare cine sunt oamenii ăștia?... Aici și acum începe tranziția! Un fel de club cu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pielea de găină. 24 decembrie O voce necunoscută de bărbat la telefon îmi spune „Servus, Reghina!“ și îmi face urări de Crăciun. Desigur, o greșeală. Îi întorc cu simpatie urările, iar la sfârșit îi spun și eu „Servus“. Apoi, Reghina sarmalelor se duce să supravegheze în continuare cratița, că gazele nu au presiune și aragazul se poate stinge oricând. Mariana CODRUȚ Născută în 1956 în localitatea Prisăcani, județul Iași. A studiat Literele (secția română-franceză) la Universitatea ieșeană. În timpul studiilor, a fost
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
trebuia ori să le suporți mojiciile, ca să păstrezi apa prețioasă, ori să renunți la apă și la spălat, ca să le-o arunci în cap, că fetele făceau de serviciu la cantină o zi întreagă pentru că erau fete, asistând la prepararea sarmalelor din verze murate printre care pluteau șobolani morți, descăpăcind zeci de borcane de mazăre cu ajutorul unei monede, tocând saci întregi de ceapă printre șuvoaie de lacrimi, curățând încă și mai mulți cartofi, spălând vase într-o apă gata jegoasă, debarasând
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]