3,958 matches
-
încăpere care este prevăzută cu mai multe ferestre pentru asigurarea unei vizibilități optime în practicarea acestui meșteșug. Fântâna este dispusă lângă casa de locuit din cadrul gospodăriei și în apropiere de poartă. Este o fântână cu ghizdele și roată, construită din scândură fixată în cuie, pe schelet de rășinoase cu învelitoare din draniță. Poarta tradițională are o structură din trei grinzi verticale pe care se sprijină un acoperiș în patru table. Prezintă un spațiu de acces pentru căruță și o portiță pentru
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
fân, ocol pentru oi sub plecătoare. În partea centrală, construcția prezintă un spațiu liber, utilizat pentru accesul cu căruța din curte sau din grădină. Grajdul propriu-zis este realizat din bârne, restul construcției fiind dintr-un schelet de grinzi, înfundat cu scândură. Căsuța, care datează de la începutul secolului al XX-lea, avea rolul de „bucătărie de vară”, fiind folosită pentru prepararea și servirea mesei în timpul verii. De asemenea, căsuța putea avea rolul de loc de retragere al bătrânilor atunci când se întemeia o
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de obicei, pentru uscarea fructelor sau a legumelor. De obicei, aici se păstrează știuleții de porumb. În unele gospodării din satele din România se mai folosesc și astăzi astfel de depozite din nuiele. În anumite zone, coșerele sunt confecționate din scânduri. Gospodăria tradițională din satul Moldovița, zona etnografică Câmpulung, este o gospodărie cu ocol întărit specifică huțulilor bucovineni. Ansamblul care a fost reconstruit în incinta muzeului cuprinde șase obiective: casă, grajd cu cămară de mână, bucătărie de vară, cămară, poartă și
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
chenare lutuite și văruite în jurul ferestrelor. Bucătăria Râșca din cadrul gospodăriei Moldovița are pereții realizați din cununi de bârne despicate, îmbinate la colțuri în „coadă de rândunică” cu extremitățile bârnelor mult petrecute în afară. În fața intrării, bucătăria are un cerdac din scândură semiînchis, cu acoperiș în două ape. Cămara Râșca (numită și „clichi”) este o construcție monocelulară ridicată folosind aceeași tehnică ca și bucătăria. Prezintă elemente decorative precum console în retragere sau motivul „capul de om” sculptat în partea superioară a stâlpilor
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
patru ape. Casa de locuit din satul Breaza aparține zonei etnografice Câmpulung Moldovenesc. Aceasta datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, fiind compartimentată în cameră de locuit și tindă. În partea frontală, construcția are un gang din scândură. Pereții au fost ridicați folosind tehnica „blockbau” (cununi orizontale), cu îmbinarea la colțuri în „cheutori” rotunde („stânește”). Ferestrele și ușa de intrare sunt încadrate de chenare lutuite și văruite, care contrastează cu culoarea bârnelor pereților. Casa de locuit din Humoreni
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
draniță este realizat în patru ape. Casa de locuit din satul Iacobeni (zona etnografică Dorna) ce a fost reconstituită în incinta Muzeului Satului Bucovinean datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Este alcătuită din cameră și tindă, cu gang de scândură la fațada principală și pe lateralul din partea dreaptă. Ca elemente decorative, stâlpii ce mărginesc portița de acces în gang au cioplit motivul „capul de om”. Cotețul din Șaru Dornei aparține zonei etnografice Dorna și este o anexă gospodărească frecvent întâlnită
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
final. Acestea sunt acționate (prin intermediul unui sistem de transmisie format din roți și curele din piele) de o roată cu cupe care folosește forța apei. Fântâna din Sadova face parte din categoria fântânilor cu ghizdele și coarbă, fiind construită din scândură fixată în cuie pe schelet de rășinoase. Acoperișul este realizat din draniță. La 29 iulie 2009 au fost sfințite la biserica de lemn din Vama (aflată în incinta Muzeului) două casete cu țărâna martirilor bucovineni Dumitru Cătană și Gherasim (Zamfir
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Petruș și Iosif Ceaca din Ceaca. Intrarea în biserică se făcea pe latura de vest, ușa fiind așezată în axul bisericii. Deasupra intrării, peretele, protejat de o streașină îngustă se continua cu un fronton de formă trapeză. Acest fronton din scânduri avea o fereastră îngustă și înaltă, cu marginea superioară rotunjită pentru a lumina corul bisericii. În continuarea laturii de vest a bisericii, deasupra corului se afla turnul bisericii, acesta fiind închis aproape în totalitate, învelit în tablă. Turnul bisericii era
Biserica de lemn din Ceaca () [Corola-website/Science/323379_a_324708]
-
cu pante destul de mari; dărăb=bucată mai mărișoară de pâine ori mălai ruptă cu mâna (are de regulă formă neregulată); dup= bucată de lemn (buștean) cu lungime între 0.35n-3m care ulterior se mai prelucrează (crapă pentru foc, taie în: scânduri, lodbe, lațuri ori se fac ușori sau groși pentru pereți).!? În vechea slavă "dub"=stejar (desonorizarea ultimei consoane sub influența onomatopeii la căderea unui "dup" la crăpare,"b=consoană sonoră->"p"=consoană surdă); dălbină= loc adânc, bulboană pe cursul unei
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
stejar. Pereții sunt ridicați drepți cu bârne fasonate din secure și barda, apoi rigidizați cu cuie de lemn. Între bârne sunt facute scobituri „cuptytye” pentru etanșeizarea pereților. Din fotografiile de epocă reiese că chetorile au fost o perioadă acoperite cu scânduri. Este posibil ca la una din reparațiile anterioare sau prin tasare o parte din cheotori să fi fost distruse. Reparațiile din colțul de sud-est al navei datează din 1959. Cu toate acestea, cheotorile din celelalte colțuri arată o calitate deosebită
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
religioase. Nu sunt regăsite decorații sculptate nici la intrarea în biserică și nici la trecerea din pronaos în naos. Datorită spațiului redus, naosul bisericii a fost prevăzut cu un mic cor. Acoperirea spațiilor interioare se face printr-un tavan de scânduri în pronaos în timp ce naosul este acoperit de o boltă ușor retrasă spre interior și așeazată de fiecare parte pe câte o grindă paralelă cu axul bisericii. Spațiul altarului este adăpostit sub o boltă mai mică, mai puțin înaltă ce se
Biserica de lemn din Podișu () [Corola-website/Science/309826_a_311155]
-
se sapă la 50 cm pentru a se asigura o temperatură mai scăzută. Animalele se țin pe timpul nopții în coșare și se mulg în țarcul numit strungă, format din coșare de brad și comarnic. Acesta din urmă este format din scândură de brad și o platformă de scândură. Oile se mulg în găleți de lemn de trei ori pe zi. Laptele se fierbe în cazane de alamă și se prelucrează într-un ciubăr de lemn. După ce se încheagă laptele, cașul se
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
se asigura o temperatură mai scăzută. Animalele se țin pe timpul nopții în coșare și se mulg în țarcul numit strungă, format din coșare de brad și comarnic. Acesta din urmă este format din scândură de brad și o platformă de scândură. Oile se mulg în găleți de lemn de trei ori pe zi. Laptele se fierbe în cazane de alamă și se prelucrează într-un ciubăr de lemn. După ce se încheagă laptele, cașul se ridică într-o pânză, în crintă după
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
de credincioșii din Diviciorii Mari. În localitatea respectivă, conform tradiției orale, o biserică de lemn a fost construită „în vremuri necunoscute", „sub pădurea crăiască" (acum Sub Pădure). Urmare a unor săpături, au fost găsite acolo un disc, o stea și scânduri de sicrie. O nouă biserică, din lemn de gorun, a fost construită între 1766-1768 pe „Gruiețele Poienilor", loc aflat la marginea satului (acum „După Grădini"). A fost folosită până în 1913. În 1930 a fost dăruită ortodocșilor din Pădureni (Țop). Icoanele
Biserica de lemn din Pădureni (comuna Mintiu Gherlii) () [Corola-website/Science/332660_a_333989]
-
cel puțin un metru. Bătrânii spun că cei mici se jucau sub dușumeaua bisericii. Temelia bisericii este în pământ atât din cauza inundațiilor care au împotmolit terenul, cât și din cauza greutății bisericii afundându-se în mlaștină. Pereții sunt construiți numai din scânduri care acoperă scheletul. Așa că în interior și exterior, biserica este căptușită cu scândură. Are o turlă mare la mijloc acoperită cu tablă galvanizată. În 1896 a fost construită tot din scânduri o marchiză la ieșirea din sfântul altar. Maistrul bisericii
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
bisericii. Temelia bisericii este în pământ atât din cauza inundațiilor care au împotmolit terenul, cât și din cauza greutății bisericii afundându-se în mlaștină. Pereții sunt construiți numai din scânduri care acoperă scheletul. Așa că în interior și exterior, biserica este căptușită cu scândură. Are o turlă mare la mijloc acoperită cu tablă galvanizată. În 1896 a fost construită tot din scânduri o marchiză la ieșirea din sfântul altar. Maistrul bisericii nu este cunoscut, dar a fost de origine rusă. Stilul arhitectonic este în
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
afundându-se în mlaștină. Pereții sunt construiți numai din scânduri care acoperă scheletul. Așa că în interior și exterior, biserica este căptușită cu scândură. Are o turlă mare la mijloc acoperită cu tablă galvanizată. În 1896 a fost construită tot din scânduri o marchiză la ieșirea din sfântul altar. Maistrul bisericii nu este cunoscut, dar a fost de origine rusă. Stilul arhitectonic este în întregime cu influență slavonă. Catapeteasma este construită ca un perete din scânduri pe care sunt agățate diferite icoane
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
1896 a fost construită tot din scânduri o marchiză la ieșirea din sfântul altar. Maistrul bisericii nu este cunoscut, dar a fost de origine rusă. Stilul arhitectonic este în întregime cu influență slavonă. Catapeteasma este construită ca un perete din scânduri pe care sunt agățate diferite icoane răzlețe, o ușă împărătească și două uși diaconești. Obiectele istorice mai vechi, datând din sec. XIX: cărți de cult slavone, Sf. Vasile, Sf.Epitaf, pictat și brodat cu fir alb, două cruci din metal
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
jurnalul de șantier și sute de fotografii făcute în toate etapele lucrării. Amintim doar pentru a susține frazele de la început în ce stare se găsea construcția: De altfel grinda principală în axul altarului a căzut singură când s-au desfăcut scândurile ce făceau bolta altarului. La fel s-au desprins două travei de împletitură și zidul din pământ, care au căzut spre exterior la încercarea de demontare. Încercările de datare a construcției au rămas doar încercari. În primul rând am avut
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
icoana Încoronarea Maicii Domnului cu inscripția slavonă indicând anul 1791, iar în dreapta tot Încoronarea Maicii Domnului cu anul 1859 de Atanase Anghel - Ploiești; cărți chirilice. Acces: Biserica mare este construită în formă de cruce, din bârne de stejar îmbinate cu scândură. Are un pridvor deschis susținut de șase stâlpi de lemn uniți sus prin arcade semicirculare, iar jos are un grilaj de lemn înalt de 1,20 m. Lumina pătrunde în altar printr-o fereastră pe peretele din răsărit și una
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
cu toate atenansele situată în Târgu Neamț pe Ulița Mare (Str. Ștefan cel Mare nr. 12) (...) în bună stare de locuit, în curtea casei se află fântână cu apă, beci, grajd și locul cu pomi fructiferi, împrejmuit cu gard de scândură, după întinderea și stăpânirea veche și actuală. Casa o am proprietatea mea ca zestre și moștenire de la defuncții mei părinți (...) Iar pe peretele casei să fie afișat o placă de marmură pe care va fi scris pentru pomenire de generația
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
A colaborat ulterior și cu alți regizori de prestigiu din Republica Moldova: Emil Loteanu, Vasile Pascaru și Tudor Tătaru. Unul dintre rolurile cele mai cunoscute este Ion din filmul "Polobocul" (1991). În noiembrie 2003, a fost tipărită cartea "Argint viu pe scândura scenei" (Ed. Universitas, Chișinău, 2003) dedicată actorului de teatru și film Mihail Curagău, autorii articolelor fiind critici, regizori, teatrologi, filmologi și colegi de bresla. În carte sunt numeroase imagini din spectacole si filme, cât și fotografii din albumul familiei. Mihai
Mihai Curagău () [Corola-website/Science/312895_a_314224]
-
a fost ridicat un monument al eroilor locali, terminat cu o cruce, inaugurat la 22 decembrie 1990, precum și o troiță donată de familia Th. Andrieș. este construită în totalitate din bârne de brad masiv, care au fost placate ulterior cu scânduri de vopsite în culoare galbenă. Inițial acoperită cu șindrilă, ea are astăzi învelitoare din tablă.
Biserica de lemn din Moreni () [Corola-website/Science/317323_a_318652]
-
altarului spre răsărit, nedecroșată, poligonală cu trei laturi. Intrarea în biserică se face pe latura de sud. Intrarea duce spre pronaosul bisericii. Picioarele turnului clopotniță coboară până în pronaos, așezându-se pe lângă pereții acestuia. Prin intermediul unui orificiu, practicat în mijlocul tavanului de scânduri al pronaosului, cu ajutorul unei frânghii pot fi acționate clopotele aflate în turn. Tot din pronaos se poate ajunge în podul bisericii prin intermediul unei scări scobite din trunchiul unui copac. Același timp de scară mai poate fi întâlnit și la biserica
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
fost reparată de mai multe ori: a fost revopsită, s-a tencuit soclul din piatră pentru a-l proteja etc. În anul 1938 a fost adăugat turnul clopotniță din piatră și s-a căptușit biserica pe interior și exterior cu scânduri nevopsite, așezate vertical. Catapeteasma bisericii a rămas cea originală. Biserica și cimitirul sunt împrejmuite cu un zid din piatră de gresie. În anul 2007, cercetătorul Lucian Lefter constata că lucrările de întreținere efectuate la bisericile de lemn din Zlodica, Costești
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]