25,300 matches
-
a omorât, ci mâna răzbunătoare a servitorului. Dante făcu o grimasă dezamăgită. Dacă străjerii puseseră mâna pe acel nevinovat, nimic nu-l mai putea salva, se gândi el cu amărăciune. Nici măcar autoritatea sa de prior, care se apropia oricum de scadență. Văzu Într-un colț covorul de rugăciune al nenorocitului, cu cartea deasupra. Luă codicele, continuând să privească În jur. Cel care Îl ucisese pe mechanicus, cu două lovituri de spadă la gât, trebuie să fi căutat cu totul altceva. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
foarte bine și fără - sau mai ales fără - cei aflați întâmplător (și nu pentru veșnicie !) „pe sus”, în fruntea bucatelor, care promit marea cu sarea (că gura nu doare!) mai ales când îi frige alunecușul la funduleț, dar când vine scadența, îi lovește amnezia. Nu-i nimic, nu toată lumea are probleme cu ținerea de minte. Eu nu voi întreba din nou, precum neuitatul Adrian Păunescu: „Totuși, unde-au fost românii/ Când tăiară pe Viteazul?”, fiindcă, pur și simplu, mi-e lehamite
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA TÂRGU MUREŞ , ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364382_a_365711]
-
înseamnă că trebuie să pun punct la o etapă sau la toate câte au fost până acum și, să mă pregătesc pentru cea din urmă? Sebastiane, Sebastiane, ce e de făcut, bătrâne? Dacă nu am greșit și vine într-adevăr scadența, nu mai e nimic de făcut! Trebuie să mă obișnuiesc cu ideea că lumea nu se oprește în loc pentru nimeni. Nici pentru împărați, nici pentru regi și, nici pentru oamenii de rând. În consecință nu se va opri nici pentru
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 16 de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364498_a_365827]
-
și nimeni nu știe unde se duc comisari de tablă umblă pe-ntuneric lacrimile noastre nu ne mai ajung în orașul cu numele ciung noaptea se aude un hohot homeric nimeni nu ne crede nimeni nu ne știe ziua neputinței scadențele plata cine învârtește nevăzută roata și ce.o să mai fie și ce.o să mai fie Referință Bibliografică: În față un munte de var / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 383, Anul II, 18 ianuarie 2012. Drepturi de Autor
ÎN FAŢĂ UN MUNTE DE VAR de ION UNTARU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361338_a_362667]
-
o lege mai subtilă Unde merg, unde adast Doar pe tine eu te văd Pregătind un alt prăpăd În decorul cel mai cast Prind mașinile viteză Pe traseul vieții noastre Populate de dezastre Și o nouă diateză Vine timpul și scadența Macină un orologiu Căruia-i aduc elogiu Toți edilii din Florența Cine n-ar vrea să braveze Pe căderea în final A cortinei la un bal Peste coruri siameze? Toată lumea din incintă S-ar înscrie la concurs Dac-ar ști
VINE NOAPTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361369_a_362698]
-
pare că deviza politicienilor noștri este: „Cu cât mai mult circ, cu atât mai bine”. Dar oare ține și de foame circul ăsta!? Alimentează, desigur, setea momentană de senzațional, dar întrebarea este „până când?” Căci va veni, cu siguranță, și ziua scadenței. Și nu știu de ce, dar am sentimentul că se apropie vertiginos TREZIREA. Și va lovi sub centură. Rămâne de văzut cine va fi afectat mai drastic, dar nutresc sentimentul amar că tot plătitorul de taxe, omul conștiincios ce își vede
MASS-MEDIA MIORITICĂ de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362965_a_364294]
-
care le-a obținut într-o perioadă scurtă de timp. Sobelman, văzându-i ambiția și seriozitatea i-a promis că dacă „până la Crăciun va reuși să realizeze un anumit profit, îl va ajuta să aibă propriul său hotel”. La data scadenței, nu mică a fost surpriza lui nea Mitică văzând că evreul își ține promisiunea și îi dă astfel posibilitatea să devină proprietarul unuia dintre motelurile lui, acordându-i un sprijin neașteptat. „O, da, NOROC!” Într-una din zilele în care
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
drumul care trece Copilăria înspre clipa ce-o ademenea. Gheața din scânteia-i cu zvonul ei m-apasă Pe când și-amână tata, din nou convalescența; Nu boala simte el, zăcând acum în casă, Ci datoriei simte, că i-a venit scadența. Așa cum stai culcat cu fața la perete, Acolo pe măsuța mică pusă lângă pat, Așteaptă resemnate palide rețete, Și parcă înfiorate că nu le-ai ascultat. Pentru acuta boală n-ai timp să te-ngrijești, Durerea ți se plimbă în plăpândul trup
RECVIEM -TATĂLUI MEU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364795_a_366124]
-
eu dețin controlul situației. Au fost alții, înaintea mea, care s-au gândit la asta. Știam. Știam că drogurile ucid o jumătate din populație, iar Producătorii, pe cealaltă. Știam că nu suntem liberi. Știam că va veni o vreme a scadenței - dar sperasem să vină mai târziu. La două lucruri trebuie să fiu extrem de atent: să nu mă cert cu Teo, sub niciun motiv, și să caut o posibilitate de ieșire (dacă există) din Jocul infernal dintre Producători și Actori-Cetățeni. Am
LIBERTATE DE VÂNZARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350200_a_351529]
-
catafalcului și totuși sunt același eu cu luminile dimineții în ochi încă nu am plecat dincolo încerc să adun toate umbrele la răsărit să echilibrez balanța între mine și lut am să-mi sădesc împrumutul în brațele pământului la vremea scadenței să-l cresc în fire de iarbă și păsări groparul nu poate să ridice țărâna de la pământ la cer să-mi acopere sufletul fără formă fără nume fără cuvinte deschisu-mi vei calea din nou spre Tine lumină? Referință Bibliografică
IMPUIETUM EST CORE MEUM DONEC REQUISESCAT IN TE – FER AUGUSTIN de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350456_a_351785]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PACEA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 374 din 09 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Nopți și câte zile Până la scadență Măsurate-n mile: Milă, Excelență! Omul vine, pleacă Pietrele rămân Râul dacă seacă, Timpul e stăpân! Și-om pleca cu toții În ținutu-acela Fiii și nepoții Ne-or găti nacela Fără pulberi drumul, Fără de întors Fumul, poate scrumul Dacă ni s-
PACEA de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361813_a_363142]
-
pleca cu toții În ținutu-acela Fiii și nepoții Ne-or găti nacela Fără pulberi drumul, Fără de întors Fumul, poate scrumul Dacă ni s-a tors, Ața pe mosor Cânepa sau inul Pacea dacă mor, Pacea cu destinul! Zile, albe file Până la scadență Mi le-nsemn. Și mi le cumpăn, Excelență! Cu aceleași nopți Moarte provizoriu Plâng strugurii copți Zarea de ivoriu Referință Bibliografică: Pacea / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 374, Anul II, 09 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
PACEA de ION UNTARU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361813_a_363142]
-
în vremurile noastre". - Cugetând la moarte. Monahul și creștinul nu are această însușită datorie să fie gata de plecare? O are! Nu te interesează dacă trăiești și cum trăiești... Din ce în ce oamenii sunt mai dificili și mai cu scadențe intelectuale și putere de judecată. Ei, sunt multe de zis, dar iată că s-a făcut ora unsprezece și acuși bate de utrenie... - Vă mulțumesc mult, Preacuvioase Părinte Iustin, și binecuvântați!... - Domnul!... Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > VĂD CUM SE AȘTERNE PRAFUL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 381 din 16 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Trece timpul, manuscrisul Mi-a rămas de tot în urmă Cu scadența care curmă Indulgențele proscrisul Mă întreabă vreun coleg Ce mai lucru, de ce tac, Cine mi-a mai pus capac De nu pot să mă dezleg? Nici nu știu ce să răspund Câte am eu pe agendă, Mi-am dat visul în arendă
VĂD CUM SE AŞTERNE PRAFUL de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362106_a_363435]
-
doar? Chipul Iuriei se luminase parcă, atunci când s-au întâlnit. Îi venea s-o îmbrățișeze și să o sărute. Amintirea Olgăi i-a înfrânt pornirea, umbrindu-l. Nu mai merita iubirea Iuriei. Păcatele se plătesc și este mai bine ca scadența să fie cât mai devreme, cât le mai ții încă minte, altfel te vei simți încontinuu nedreptățit. Și-a prelungit, totuși, în mod voit, traseul coborând din tramvai tocmai la Unirii; din tramvaiul 13; tramvaiul fericirii. Era într-adevăr fericit
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
și să ia o decizie într-un interval de cel mult trei luni. Își făcu o socoteală. Atunci sarcina ei va număra cinci luni. Cât de ciudat, să măsori timpul în luni de sarcină! Înainte, timpul ei se măsura în scadențe și termene de livrare, după căsătorie în data spectacolelor, iar acum... Intrând pe poartă, zări lumina aprinsă în bucătărie. Soțul ei o aștepta. Speranțele se năpustiră asupra ei înviorătoare. Se mai gândise, poate! Își dăduse seama că fusese nedrept și
(II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352209_a_353538]
-
semnul plus. Că pe urmă scazi Minusul te duce la eșec Chibiții dau povețe false Și fiecare carnaval se Închide c-un salamalec Așa e viața autodidactă Dacă nu cauți, nu găsești nimic Orice lucru are un tipic Ca o scadență riguros exactă Referință Bibliografică: Nu poți să urci / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 358, Anul I, 24 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
NU POŢI SĂ URCI de ION UNTARU în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350893_a_352222]
-
lumii le vom purta în spate Cezarul când se simte în lectică cezar Privirile spre care să ridicăm mai rar Dar uite fericirea se vinde la tarabe În pliculețe albe cu litere arabe În care se închide o moarte la scadență Murim de sărăcia numită opulență Potcoavele-s de aur în rest piele și os Pierdute prin hățișuri păduri de abanos Referință Bibliografică: Iubito, vine noaptea / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 768, Anul III, 06 februarie 2013. Drepturi
IUBITO, VINE NOAPTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351753_a_353082]
-
înseamnă că trebuie să pun punct la o etapă sau la toate câte au fost până acum și, să mă pregătesc pentru cea din urmă? Sebastiane, Sebastiane, ce e de făcut, bătrâne? Dacă nu am greșit și vine într-adevăr scadența, nu mai e nimic de făcut! Trebuie să mă obișnuiesc cu ideea că lumea nu se oprește în loc pentru nimeni. Nici pentru împărați, nici pentru regi și, nici pentru oamenii de rând. În consecință nu se va opri nici pentru
TRĂSNETUL de ION UNTARU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356326_a_357655]
-
de cum l-ai văzut dumneata. Am tras cartea pe care am tras-o și, când ajungi în punctul acesta, nici un om nu se mai poate întoarce la ultima răscruce, să zicem, ca să-și aleagă alt drum. Pentru fiecare există o scadență, pe care nimeni nu o poate amâna sau evita, cu nici un chip. Mă bucur că suntem aproape unul de celălalt, sufletește bineînțeles și asta îmi e de ajuns, mă va ajuta să trec mai ușor puntea care îmi stă în
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > ROMANȚĂ Autor: Janet Nică Publicat în: Ediția nr. 254 din 11 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ROMANȚĂ Treceau soldații în scadență, veneau, regali, de pe afront. Școliți în sânge cu esență, ei nu țineau de răni acont. Pe versuri dalbe, vorbărețe, cântau un cântec rotofei, iar oamenii, ieșiți în piețe, i-aplaudau cu ghiocei. Strâmbară toți din ananas, când, după datini indigene
ROMANŢĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355487_a_356816]
-
care le-a obținut într-o perioadă scurtă de timp. Sobelman, văzându-i ambiția și seriozitatea i-a promis că dacă până la Crăciun va reuși să realizeze un anumit profit, îl va ajuta să aibă propriul său hotel. La data scadenței, nu mică a fost surpriza lui nea Mitică văzând că evreul își ține promisiunea și îi dă astfel posibilitatea să devină proprietarul unuia dintre motelurile lui, acordându-i un sprijin neașteptat. „O, da, NOROC!” Într-una din zilele în care
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
șterg atâtea nume Când totul ține de-o eschivă Și de-un secret ascuns anume? M-aș război cu fiecare Dar singur contra lumii-ntregi E-o tragi-comică eroare Ce-a dus la eșafod și regi Iar țintele-s înșelătoare Scadențele vin mai devreme De parc-anume o eroare Naște la rândul ei, dileme Că fiecare-ntr-un alt fel Își vede propriul sacrificiu Și când rămâne fără zel, Se pierde anonim în viciu Citesc în mine ca-ntr-o carte
PRICINI, PRICINI de ION UNTARU în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355721_a_357050]
-
în vremurile noastre". - Cugetând la moarte. Monahul și creștinul nu are această însușită datorie să fie gata de plecare? O are! Nu te interesează dacă trăiești și cum trăiești... Din ce în ce oamenii sunt mai dificili și mai cu scadențe intelectuale și putere de judecată. Ei, sunt multe de zis, dar iată că s-a făcut ora unsprezece și acuși bate de utrenie... - Vă mulțumesc mult, Preacuvioase Părinte Iustin, și binecuvântați!... - Domnul!... Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească
PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346089_a_347418]
-
poate spune... Maturul, tolerant, îi protejează mersul Și, pas cu pas, îi luminează universul. Inocent, Maturul privește Bătrânețea Și, din tumultul vieții, nu-i simte-n piept tristețea... Bătrânul, gânditor, îi iartă inocența, Știind că, la final, îi va veni scadența. Inocent, Bătrânul privește Veșnicia, Ne-nțelegându-și nicidecum nimicnicia... Eternitatea-i iartă neputința Și numai într-o clipă îi anulează ființa. Inocent, chiar Timpul, cu Veșnicia lui, Nu știe că stăpânu-i e Gândul Omului, Care îl ia cu el, pe
INOCENȚĂ... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370080_a_371409]