7,371 matches
-
media și dispersia pentru indice (scală) construit ca sumă a variabilelor: Statistics for Mean Variance Std Dev Variables Scale 10,1779 5,2258 2,2860 4 Sunt calculați coeficienții Cronbach pentru scală și pentru scală fără itemul respectiv: Item-total Statistics Scale Scale Corrected Mean Variance Item Squared Alpha if Item if Item Total Multiple if Item Deleted Deleted Correlation Correlation Deleted R1 7,0150 4,7122 -,0432 ,0080 ,6568 R2 7,5005 3,1859 ,3497 ,1952 ,3501 R3 8,0311 2
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și dispersia pentru indice (scală) construit ca sumă a variabilelor: Statistics for Mean Variance Std Dev Variables Scale 10,1779 5,2258 2,2860 4 Sunt calculați coeficienții Cronbach pentru scală și pentru scală fără itemul respectiv: Item-total Statistics Scale Scale Corrected Mean Variance Item Squared Alpha if Item if Item Total Multiple if Item Deleted Deleted Correlation Correlation Deleted R1 7,0150 4,7122 -,0432 ,0080 ,6568 R2 7,5005 3,1859 ,3497 ,1952 ,3501 R3 8,0311 2,8220
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Mean 6,9682 Median 7,0000 Mode 6,00 În concluzie, putem afirma că românii (baza de date este reprezentativă pentru populația României) nu au o deschiderea prea mare pentru situațiile de risc, scorul de 6,96 plasându-se la mijlocul scalei indicelui, unde 3 este minimul și 12 maximul de deschidere pentru risc. Cu această variabilă se pot face și analize mai complexe stabilindu-se, de exemplu, dacă sunt diferențe în funcție de vârstă, regiuni sau sex, aplicându-se testul ANOVA și testul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
se introduc variabilele care vor fi adunate și se pune semnul "+" între ele și împărțite la 3, după care se apasă butonul OK. Rezultatele duc la aceeași concluzie, românii au un grad mediu de deschidere față de situațiile riscante. Pe o scala de la 1 la 4, unde 1 reprezintă lipsa deschiderii față de risc și 4 deschiderea maximă față de risc, scorul de 2.32 reprezintă valoarea de mijloc. 9.4.3. Indice ca raport de scoruri Folosind aceeași bază de date BOP iunie
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
În final vom rula comanda COMPUTE I = (POZNEG)*(nrdevar-NEU)*100/nrdevar 2. Exemplu: Folosind exemplul anterior vom calcula IOPD pentru atitudinea față de risc. Variabilele incluse sunt RISC2, RISC3 și RISC4, deoarece așa cum am văzut este preferabil să eliminăm RISC1 din scală. Răspunsurile care indică o atitudine pozitivă față de risc sunt pentru toate cele trei variabile variantele "foarte puțin" și "puțin", respectiv valorile 1 și 2, care indică dezacordul față de afirmații. Răspunsurile negative sunt variantele 3 și 4 ("foarte mult" și "mult
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
pe om „stăpân și posesor al naturii”. Dar Între puterea tehnologică a umanității din vremea lui și cea a geniului genetic, a energiei nucleare și a comunicării fizice sau digitale, capacitatea de acțiune și de transformare nu mai cunoaște aceleași scale, nici aceleași consecințe. În marginea poluării, a epuizării solului și a Încălzirii mărilor și oceanelor, supraproducția generalizată declasează și exclude omul, pe motiv de nerentabilitate industrială! Actualizarea pervertită a acelui cogito cartezian tinde să se transforme Într-un „Gândesc, deci
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
materialului și suportului cu care lucrăm. Valorația apare atât în compunerea unui tablou colorat cât și la lucrări monocrome la care se folosește cărbunele, creta și creionul de gravură. Prin amestecul albului cu negru în diferite cantități se obține o scală de valori, trepte de griuri negre, creionul gravură. Deci prin amestecul albului cu negru se obține o scală de valori, trepte de griuri negre sau degradeuri în alb și negru. (Planșa nr.13). Amestecul de 3 culori primare în părți
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
monocrome la care se folosește cărbunele, creta și creionul de gravură. Prin amestecul albului cu negru în diferite cantități se obține o scală de valori, trepte de griuri negre, creionul gravură. Deci prin amestecul albului cu negru se obține o scală de valori, trepte de griuri negre sau degradeuri în alb și negru. (Planșa nr.13). Amestecul de 3 culori primare în părți egale produce un gri neutrufdupă alți autori negru) R+G+A = gri neutru j) Contrastul în sine al
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
de 0,42 (0,65 la pătrat), mai mult de jumătate din varianța statusului fiului rămânând neexplicată de nivelul său de instrucție. Mai mult, diferența de status dintre doi frați crescuți împreună este în medie de 23 de puncte ale scalei de status. În cazul în care cei doi frați au același IQ și același nivel de instrucție, diferența scade la 21 de puncte. Pentru comparație, diferența medie de status social dintre doi indivizi luați la întâmplare este de 28 de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mai mult de argumente de natură culturalistă - cei care beneficiază mai mult de diferențele pe care încearcă să le facă inteligibile și pe care le-ar dori poate perene, ca și privilegiile lor, sau cei aflați la polul opus al scalei privilegiilor. Pe de altă parte, ca și în cazul inteligenței, ceea ce este invocat de către unii ca variabilă-cauză se dovedește prea adesea efect a ceea ce se crede că determină. Ambiția, așteptările elevilor pot fi provocate de realizări, mai des decât invers
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
au cuprins doar elevi de 14 ani, corespunzători claselor a VI-a și a IX-a din România. Elevii de 14 ani din România au obținut rezultate semnificativ mai slabe decât media mondială la testul de cunoștințe civice și la scala de atitudine față de drepturile politice ale femeilor. La testul de cunoștințe civice, media cea mai bună a fost obținută de elevii din Polonia, în timp ce România s-a situat abia pe locul 25 din 28 de națiuni, la 19 puncte distanță
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
atitudine față de drepturile politice ale femeilor. La testul de cunoștințe civice, media cea mai bună a fost obținută de elevii din Polonia, în timp ce România s-a situat abia pe locul 25 din 28 de națiuni, la 19 puncte distanță. La scalele care au operaționalizat implicarea politică, atât prin practici cetățenești convenționale, cât și prin participare așteptată în activități politice, elevii din România au obținut o medie semnificativ mai bună decât media internațională. 82% dintre elevii din România au declarat că se
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
http://www.godlessgeeks.com/LINKS/AssaultsOnEvolution.htm (accesată la 1 august 2005). Brandis, W.; Bernstein, B., 1974, Selection and Control: Teachers’ Ratings of Children in the Infant School, Routledge & Kegan Paul, Londra. Bray, Mark; Kwok, Percy, 2001, „Out-of-school Supplementary Tutoring: Scale, Nature, Determinants, and Implications”, Childhood Education: Infancy through Early Adolescence, vol. 37, nr. 6, pp. 360-366. Bray, Mark; Kwok, Percy, 2003, „Demand for Private Supplementary Tutoring: Conceptual Considerations and Socio-economic Patterns in Hong Kong”, Economics of Education Review, 22, pp. 611-620
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
unui studiu să menționeze, alături de sursă, și calificativul informației. De regulă, sursele guvernamentale, oficiale și instituționalizate sunt cotate în categoria A, iar informațiile difuzate sunt din categoriile superioare de la 1 la 3, cu probabilitate mai mică în partea inferioară a scalei. Situația este însă radical schimbată pentru marea majoritate a site-urilor existente pe Web, fiind foarte frecvente informațiile dubioase și din surse probabil necredibile, ceea ce îndeamnă la prudență. Mai mult, situația este și mai nefavorabilă atunci când se folosesc aceleași mijloace
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
diversificare a „componentelor” ce apar în declararea misiunii. Chestionarele au relevat un număr de 20 de itemi conținuți în declarații, acestora fiindu-le atașat și un scor de frecvență a menționării, rezultat din calculul unei medii. S-a utilizat o scală cu trei trepte: 1 = itemul nu este menționat „deloc”; 2 = itemul este menționat „întru câtva”; 3 = itemul este „clar specificat”. Lista itemilor în ordinea descrescătoare a punctajului obținut este redată în tabelul 2.1, sugerând anumite tendințe și subliniind diferențe
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
4. Organizational culture inventory conține un chestionar cu 120 de itemi, prin care se apreciază comportamentele ce facilitează integrarea în organizație cu ajutorul unei duzini de elemente, între care se numără stilul, afilierea, competitivitatea, puterea, dependența și perfecționismul; 5. Organizational culture scale conține un chestionar cu 31 de itemi, organizați în șase subscale privind colectivul de muncă, morala, controlul, implicarea, circulația informației și întâlnirile, dar cu o focalizare asupra dimensiunii cantitative a culturii organizației prin prisma comunicației; 6. First organizational climate and
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
se opereze și cu un același set de factori, abordare justificată de o mai bună comparabilitate a afacerilor reprezantate. c) Acordarea unui punctaj de la 1 la 6 (sau de la 1 la 5) se face după stabilirea echivalenței pentru capetele de scală. Punctul 6 corespunde celei mai bune valori pentru factorul-cheie, având în vedere toate industriile pentru care factorul dat este semnificativ („cheie”). d) În cazul evaluării atractivității industriei (cu referire și la segmentul strategic), setul de criterii de atractivitate este același
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
pentru factorul-cheie, având în vedere toate industriile pentru care factorul dat este semnificativ („cheie”). d) În cazul evaluării atractivității industriei (cu referire și la segmentul strategic), setul de criterii de atractivitate este același pentru grupul de industrii analizate. e) Extremitățile scalei pentru un criteriu al atractivității industriei se aleg prin raportare la valorile extreme ale criteriului respectiv pentru economia (națională, regională etc.) căreia îi aparțin industriile respective sau, eventual, pot fi fixate ca valori extreme doar cele ale industriilor ce sunt
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
injustiției. Socrate, ca purtător de cuvânt al lui Platon, căuta să definească dreptatea ca una dintre virtuțile cardinale, iar virtuțile fiind considerate un fel de stări ale sufletului, căutarea dreptății va coincide cu descrierea sufletului și cu replica lui la scală mai mare, a regimului ideal. La fel cum statul ideal din Republica este format din trei clase - filosofii, gardienii și producătorii, și sufletul va fi descris în mod analogic constituit din trei atitudini psihologice: partea rațională (care are ca principală
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
caracterizează persoana în cadrul unei situații. Deși multe teorii privesc trăsăturile ca variabile dispoziționale, în general, nu se minimalizează rolul determinanților situaționali ai comportamentului. Teoriile aparținând acestei orientări au fundamentat alcătuirea unui număr mare de tehnici și instrumente de măsură Ă scale, chestionare, inventare și probe proiective Ă care facilitează rezolvarea mai rapidă a sarcinilor de psihodiagnostic în clinică și în activitatea de orientare școlară și selecție profesională. Orientarea socio-culturală și antropologică se întemeiază pe ideea că personalitatea poate fi deplin înțeleasă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
iar această componentă ar fi legată de funcționarea neurologică de bază a creierului. Astfel, multă vreme s-a crezut că inteligența viitoare a unui nou-născut poate fi anticipată în funcție de viteza de dobândire a diferitelor progrese de dezvoltare. S-au construit scale de dezvoltare pentru copiii între 0-24 luni, scale care notau la ce vârstă a realizat copilul pentru prima oară anumite activități (mersul, vorbitul, așezarea unor cuburi, recunoașterea unor imagini etc., deci o serie de capacități) și comparau această vârstă cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
neurologică de bază a creierului. Astfel, multă vreme s-a crezut că inteligența viitoare a unui nou-născut poate fi anticipată în funcție de viteza de dobândire a diferitelor progrese de dezvoltare. S-au construit scale de dezvoltare pentru copiii între 0-24 luni, scale care notau la ce vârstă a realizat copilul pentru prima oară anumite activități (mersul, vorbitul, așezarea unor cuburi, recunoașterea unor imagini etc., deci o serie de capacități) și comparau această vârstă cu aceea când majoritatea copiilor realizează respectivele progrese. S-
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
prima oară anumite activități (mersul, vorbitul, așezarea unor cuburi, recunoașterea unor imagini etc., deci o serie de capacități) și comparau această vârstă cu aceea când majoritatea copiilor realizează respectivele progrese. S-a observat însă faptul că scorurile obținute la aceste scale prezentau o corelație foarte redusă (0.20) cu inteligența copilului la 7-8 ani, măsurată cu un test de inteligență. În schimb, alți cercetători au arătat că viteza de obișnuire (habituare) cu stimuli noi a unui copil de doar câteva luni
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
el a sortat aceste sarcini identificându-le pe cele care diferențiau copiii „străluciți” de cei mai slabi și le-a aranjat în ordinea dificultății. Rezultatul publicat în 1905 a fost un set de 30 de probe cunoscute sub numele de Scala metrică a inteligenței Ă primul test de inteligență. Prin studii ulterioare, Binet a dezvoltat conceptul de vârstă mintală. De exemplu, un copil de 4 ani care reușește la test toate probele corespunzătoare vârstei de 5 ani va avea o vârstă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ne dă o imagine globală asupra dezvoltării inteligenței copilului. Astfel, un coeficient de 100 indică o dezvoltare normală (vârsta mintală este egală cu cea cronologică), unul de 70 indică o inteligență redusă, iar unul de 130 o inteligență foarte dezvoltată. Scala metrică a inteligenței a suferit ulterior modificări, apărând diverse variante, adaptate populației studiate. 2.3. Limitele testelor de inteligențtc "2.3. Limitele testelor de inteligenț\" Testele de inteligență au fost mult timp privite ca fiind instrumente extrem de valoroase, fiind folosite
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]