3,072 matches
-
prozaismul vieții și literatura obișnuită (numită „repaosul duminical al sufletului”), propunându-și să relateze altfel, mai adevărat, fără nici o poetizare, o scurtă întâmplare amoroasă, în care naratorul, deși personaj principal, se detașează net de acesta, el fiind supraeul, spiritul lucid, sceptic, care se privește cu ironie, își comentează cu mult umor, cu superioritate sentimentele și faptele, menținând toată întâmplarea într-o tensiune amuzat-amăruie. Scurte inserții din texte celebre, cu rol de comentarii ilare, sau alte referințe derizorii la teorii/modalități literare
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
Un poet la răscrucea fenomenelor, VR, 1981, 3; Gheorghe Grigurcu, Temperatura unei poezii: Nicolae Prelipceanu, TR, 1981, 50; Tomuș, Mișcarea, 156-159; Livescu, Scene, 129-133; Regman, Noi explorări, 59-67; Laurențiu Ulici, „Fericit prin corespondență”, CNT, 1983, 6; Mircea Popa, Poezia unui sceptic, ST, 1983, 2; Lucian Alexiu, Repertoriu liric, O, 1983, 18; Eugen Dorcescu, Poezie și hermeneutică, O, 1984, 37; Victor Felea, „Degetul de gheață”, TR, 1984, 38; Constantin Pricop, Ironie și gravitate, CL, 1984, 11; Tartler, Melopoetica, 159-162; Ștefan Aug. Doinaș
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
grupul din jurul revistei „Săptămâna”, în frunte cu Eugen Barbu. Din punct de vedere teoretic, aceștia nu au adus nici o contribuție mai substanțială față de maestrul lor, prezența făcându-li-se simțită mai ales în întreținerea polemicii contra adversarilor și chiar a scepticilor, iar pe de altă parte în confiscarea ideii protocroniste pentru a o abate de la sensul ei strict literar spre funcția, deloc inavuabilă, de instrument în serviciul ideologiei și politicii național-comuniste. Agitația întreținută insistent de aceștia a făcut posibilă apariția și
PROTOCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]
-
257-260; Brădățeanu, Comedia, 332-340; Georgeta Horodincă, Structuri libere, București, 1970, 29-40; Paleologu, Spiritul, 109-145; Zaciu, Glose, 146-164; Mihail Ilovici, Tinerețea lui Camil Petrescu, București, 1971; George, Semne, 93-193; Martin, Poeți, II, 25-32; Oprea, 5 prozatori, 155-199; Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, București, 1971, 102, 433-437, passim; Stănescu, Cronici, 19-23; Liviu Călin, Portrete și opinii literare, București, 1972, 142-157; Ciobanu, Panoramic, 413-426; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 437-478; Doinaș, Poezie, 84-86; Muthu, Orientări, 68-71; Vasile Netea, Interviuri literare, București, 1972, 231-252; Paleologu
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
valoarea. Odă râvnitoare spre învățături, scrisă cu prilejul deschiderii la București a Școlii de la „Sf. Sava”, indică orientarea spre problemele epocii și spre ideile iluministe. Pentru mărirea omului, Pentru neputința omului amintesc discursurile lui Voltaire din Sur l’homme. Filosofia sceptică a acestor versuri e înlocuită, în Caracteruri (1825), de satira activă, cu finalitate precisă, de îndreptare. În portretizarea patimilor omenești, tributară lui Teofrast și La Bruyère, tendința și expresia generalizatoare, țintind către tipologia clasică a modelelor, se aliază cu înverșunarea
MUMULEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
se-mpreună”). În teritoriul poeziei însă, nu s-au pierdut ireversibil sevele, lumina, care mai rar, dar cu accent notabil, ies la iveală, pe chipul ei, spălat de ,,fard”. Umil în aparență, „darul”/ „tâlcul” își revelează prețul: pierderea și privirea sceptică adaugă, paradoxal, în profunzime, conferind textului, reflecției, ținută austeră, ca într-un amplu ciclu din ultima antologie publicată: „Epictet și Marc Aureliu - lumina ce-o poartă/ octombrie, împăcatul” (Chiparosul de mâine). Discernământul stă în consimțire, în acceptarea a ceea ce te
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
boier de țară, retras departe de vânzoleala din agora, dedându-se, cu o bucurie simplă și naivă, plăcerilor de numismat și horticultor. Predicând răbdarea, resemnarea, el se înfioară câteodată de singurătate și de apropierea sfârșitului. E un spirit reflexiv și sceptic, cu porniri de duioșie și alunecări spre fatalism. Umorul nu îi lipsește însă, nici autoironia. Din scrisorile lui se desprinde un cult al prieteniei și al lucrurilor frumoase. În literatura epistolară românească N. ocupă un loc distinct. SCRIERI: Versuri, proză
NEGRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]
-
Ciobanu, Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1965; Negoițescu, Scriitori, 244-249; Scrisori - Ibrăileanu, I, 29-116, III, 167-168; Sevastos, Amintiri, 340-343; Zaciu, Masca, 198-219; Liviu Petrescu, Realitate și romanesc, București, 1969, 83-122; Zaciu, Glose, 98-99, 133-139; Mincu, Critice, II, 141-162; Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, București, 1971, 377-378, passim; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 395-418; Leon, Umbre, II, 162-166; Protopopescu, Volumul, 49-57; Rotaru, O ist., II, 639-650; Ciopraga, Personalitatea, 200-205; Constantin Ciopraga, Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1973; Tudor, Pretexte, 7-65; Silvian Iosifescu, Proză și luciditate, București
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
ploaia de măști grave sau grotești” din lirica momentului, O. își particularizează prezența prin simplitatea cu care își asumă modul minor al condiției umane. Fără emfaza de a reinventa sau destructura lumea, cu o denominare nudă (rar metaforică) - în fond sceptică față de cuvânt, pe care îl potențează printr-o rostire incantatorie -, vocea lirică relatează datul trăirii sau imaginării și îl suie pios în mit. Rezultă un lirism cu precădere elegiac al existenței, în care sunt „toate primite în voia lor lumească
OANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
fals, sau cel puțin deocamdată adevărat sau fals, conform stadiului actual de cunoaștere. Aceasta implică faptul că există o relație identificabilă între ipoteza propusă de specialistul în științele sociale și realitatea experienței directe. Această relație ar trebui să convingă observatorul sceptic, dar rezonabil, de validitatea ipotezei propuse în raport cu posibilele ipoteze alternative. Totuși, modelele științifice sunt întotdeauna abstracte în comparație cu complexitatea evenimentelor reale, iar mijloacele de evaluare științifică implică în mod inevitabil o oarecare imprecizie și selecție, introducând astfel un grad de incertitudine
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
meargă să le găsească. Știința nu se face petrecând ore lungi ascultând prelegeri (nici chiar pe ale mele) sau citind în bibliotecă. Știința implică colectarea și utilizarea de informație, folosind o combinație de originalitate și rigoare. Aceasta cere o atitudine sceptică față de evidențe, dar și spirit de aventură. Știința insistă ca cercetarea să fie făcută cu meticulozitate respectând regulile de colectare și de interpretare a datelor. Regulile după care se ghidează cercetătorul autentic sunt: „ar putea fi adevărat, dar mă tem
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
colectare de date și inferență. Drept rezultat, unele teorii vor fi respinse, iar altele acceptate condiționat, sub rezerva continuării cercetării. Întrebarea esențială care totuși se pune este: ce înseamnă să testezi o teorie prin raportarea la date? În mod corect scepticul susține că gama de observații potențiale este practic infinită și astfel nici o teorie nu poate fi demonstrată vreodată cu certitudine absolută. Suntem siguri că pisicile nu zboară, dar nu putem spune că am examinat toate pisicile care există sau au
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nu există o relație sistematică între un antecedent dat și o consecință dată. Dacă testăm și respingem ipoteza nulă, atunci este probabil ca situația contrară să fie adevărată, și, în acest fel, să fie identificată o conexiune empirică. Și totuși, scepticul ar putea continua: ce dovezi avem pentru a demonstra că ceva este fals? Poate observarea empirică să ne convingă vreodată să respingem o ipoteză? Atunci când nu se aprinde un chibrit nu abandonăm fizica, ci ne imaginăm pur și simplu că
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
existe o disciplină care să se ocupe de descoperirea lor. O versiune ceva mai blândă susține că, deși putem produce afirmații nomologice referitoare la comportamentul uman în societate, asemenea afirmații rămân banale și elementare și, prin urmare, nu merită atenție. Scepticul crede despre comportamentul uman că este mult prea complicat pentru a putea fi comprimat în vreo listă de enunțuri simple sub formă de lege care să aibă valoare explicativă reală. Comportamentul uman este mult prea variat pentru a face posibilă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
spune, oamenii nu intră niciodată în același rău de două ori; iar atunci când decid să intre în rău, o fac din rațiuni diferite și dintr-o multitudine de motive, atât conștiente, cât și inconștiente. Ba mai mult, cum ar spune scepticul: ce fel de legi generale am putea noi stabili pentru studiul comportamentului uman? Atunci când o națiune suferă de foame, unii dintre membrii ei aleg calea emigrării. Atunci când electoratul este nemulțumit de conducătorii săi aleși, are tendința să voteze cu opoziția
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
opoziția. Atunci când oamenii sunt oprimați, se mai și revoltă uneori. Acestea ar putea constitui legi ale politicii - dar sunt atât de evidente încât, atunci când le enunțăm, părem a emite doar platitudini. Ar putea exista sute de astfel de „legi”, iar scepticul nu și-ar putea imagina că există cineva angajat de o universitate mare doar pentru ca să-și petreacă timpul formulându-le și testându-le. Eu numesc aceasta „obiecțiunea din partea jurnalismului”. Probabil că fac o mică nedreptate jurnaliștilor, dar acest fapt subliniază
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
restrâns foarte curând la o singură problemă - în ce măsură regimul alimentar poate să afecteze victoria militară; în continuare aria sa s-a restrâns, pe măsură ce s-au operaționalizat variabilele și s-au selectat observările. În al treilea rând, proiectul a exemplificat atitudinea sceptică ce trebuie să-l caracterizeze pe cercetătorul științific. Țelul său nu este să demonstreze o ipoteză, ci să o evalueze corect în contextul altor ipoteze rivale. Rezultatele trebuie să fie bazate pe dovezi empirice de cea mai bună calitate, estimate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pe tema de interes și gândiți profund pentru a putea lua decizii inteligente referitor la efectele cauzale confundabile care trebuie să fie evaluate. În calitate de cercetători, aveți responsabilitatea să faceți tot ce vă stă în putință pentru a putea convinge un sceptic inteligent. Este obligația voastră să consultați literatura de specialitate existentă, acordând atenție în special acelor oameni de știință care operează din perspective teoretice diferite. Analizați ceea ce au făcut alți cercetători din același domeniu, sau din domenii paralele. Faceți un studiu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și experți pentru a le citi și comenta. Prezentați-vă lucrările la conferințe unde pot fi expuse criticii serioase. Veți găsi întotdeauna vreun doctorand gata să vă pună rezultatele în discuție. Sfatul meu principal însă, este să jucați rolul unor sceptici și să încercați să vă susțineți rezultatele preliminarii vouă înșivă și, cel mai important lucru, să nu încercați să demonstrați ceva ca fiind adevărat, ci să încercați să demonstrați ce anume este fals. Dacă nu puteți să demonstrați că ipoteza
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ca să impună rezultatele, dar nu sunt încă suficiente pentru generarea unui rezultat prevăzut al jocului strategic care să fie și unic. VI. Concluziitc "VI. Concluzii" Ce concluzii s-ar putea trage din această incursiune îndelungată în modelarea din științele sociale? Scepticul ar putea ridica obiecția că, de vreme ce teoria alegerilor din științele sociale, cu toate formatările și abstractizările sale, nu este în stare să producă o ipoteză clar definită pentru testare, aceasta nu trebuie să fie luată în serios ca tehnică de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în aceste moduri, uneori pentru cauze diferite. Întrebarea care se pune este dacă aceasta este suficentă pentru a contracara problemele generate de acțiunile colective, care par proprii construcției societății și practic fiecărui grup care operează în cadrul acesteia. Mulți teoreticieni sunt sceptici îndreptându-se astfel spre soluțiile interne, care nu se bazează pe prezența unor agenți externi de impunere, ci pe preferințele indivizilor autonomi care iau decizii și care sunt implicați în situația respectivă de acțiune colectivă. Mulți dintre teoreticienii care se
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
au fost totodată prezentate argumentații solide pentru a explica alegerile făcute la fiecare punct de decizie. Prin urmare, am oferit eficient lumii anumite propuneri noi și interesante. Acum devine necesar să cerem lumii să ne răspundă. Vom adopta o atitudine sceptică, amintindu-ne că există întotdeauna ipoteze potențiale rivale, care să sugereze o interpretare diferită a relațiilor sociale. Trebuie, de aceea, să încercăm să determinămdacă propunerile noastre pot fi susținute, dacă sunt, cu o bună probabilitate, adevărate sau false. Partea sintetică
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
1 Cel mai bun sfat pentru cercetător este acela de a-și folosi inteligența și grija atentă atunci când colectează date. Acesta nu poate fi niciodată atât de afundat în încercarea de a susține o anumită ipoteză încât să neglijeze atitudinea sceptică, proprie mentalității științifice. Cu toate că ele se prezintă în mai multe forme, există, de fapt, trei tipuri de tehnici de colectare a datelor pentru științele sociale: fenomenele se pot observa în mod nemijlocit (fie pe teren, fie în situații organizate în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
extragem semnificația corectă din date. O sală plină de date nu ne spune, în sine, nimic. Dovada nu este făcută pur și simplu de cantitata probelor acumulate, ci de organizarea acestor probe într-o manieră care să poată convinge un sceptic rezonabil. Un test nu este niciodată perfect. Aproape întotdeauna rămân un număr de observații neexaminate, excepții care nu intră în tiparul general, prezumții de ceteris paribus atunci când toate celelalte nu rămân constante. După cum am susținut în Cursul 2, nici verificarea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în mod intenționat, pentru a produce gama de variație anticipată. Mai mult, mărimea eșantionului face dificilă identificarea unor tipare stabile în datele respective și efectuarea cu încredere a unor inferențe generalizate. Având doar puține observații, este greu să răspundem unui sceptic care s-ar întreba dacă relația percepută nu ar putea fi un accident al selecției eșantionului sau poate o consecință iluzorie a unor cauze insuficient controlate de condițiile de testare. O comparație bine concepută „potrivește” în mod intenționat observațiile cu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]