88,416 matches
-
nu o să înțelegi nimic: o senzație cu atît mai sîcîitoare cu cît te vei simți mereu mai aproape de ceva greu de numit. Și, de fapt, nicăieri. * într-o sută de ani, casa ridicată pentru cinstirea Mariei Obrenovici, și-a tot schimbat proprietarul, trecînd din mînă în mînă. Ultimul, fost secretar de stat în guvernul Antonescu, plecase direct din ea la închisoarea Jilava, așteptînd ca Tribunalul Poporului să îl judece în Procesul Marii Trădări Naționale. în locul lui s-a instalat provizoriu Cartierul
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
de la Național la Intercontinental Mișcarea cratimei între cuvinte din noi doi din mine adică unul vorbește prea mult cuvintele pe care le-am lăsat amanet acasă se întorc îmi astupă gura ochii urechile nu există nici un cuvânt pe care-aș schimba toate cuvintele - monedă de schimb și muștiuc de fluier încît eu aș vorbi tu ai asculta noi am privi în timp ce trei maimuțe mici nemișcate cu ghirlande de surle și tobe de ghitare electrice și clavecine tac nu ne aud nu
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]
-
Niculae Gheran L u i N i c u l i ț ă, mult prea cuminte -Ascultă, neisprăvitule, neam de neamul nostru n-a făcut politică. Te-ai găsit tu, să schimbi lumea... Schimbi pe dracu. |știa vin și pleacă; astăzi sunt și mâine nu. Mereu vin alții. Lasă-i să joace, nu te prinde în horă. Mai bine aruncă francul la lăutari. Circul se plătește, cum am făcut și eu înainte de
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
Niculae Gheran L u i N i c u l i ț ă, mult prea cuminte -Ascultă, neisprăvitule, neam de neamul nostru n-a făcut politică. Te-ai găsit tu, să schimbi lumea... Schimbi pe dracu. |știa vin și pleacă; astăzi sunt și mâine nu. Mereu vin alții. Lasă-i să joace, nu te prinde în horă. Mai bine aruncă francul la lăutari. Circul se plătește, cum am făcut și eu înainte de război: băteau
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
că nu mă culc și visez o grădină verde cu foarte multe pietre mari galbene pe toată întinderea ei și-n fiecare piatră galbenă iubita mea se privește într-o oglindă de piatră galbenă și-și piaptănă părul care-și schimbă din clipă în clipă culoarea și-n fiecare piatră galbenă iubita mea își desface de pe pulpe foarte încet ciorapii de mătase de piatră galbenă eu pășesc în aerul foarte dens în ozon și îmbrățișez cu tandrețe fiecare piatră galbenă din
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
inovația a ajuns să prevaleze absolut suveran asupra tradiției. De aceea, ascultătorul s-a trezit într o situație de neînțelegere cronică a substanței transmisului, atât în privința mijloacelor, a configurațiilor, cât mai ales, în privința conotației operei fonice. Distingem autori care au schimbat maniera de creație o dată la 5-10 ani. Alții au postulat că fiecare lucrare trebuie să propună o schimbare fundamentală de „macaz”. De aceea au inventat fel de fel de sisteme de notare și de legende, care să permită lectura și
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
cafea . Și atât. De multe ori ne urcăm mai mulți În același tren, dar unii coboară mai devreme, unii sunt dați jos, alții, cel mai rău, sunt aruncați din tren. Dar cei mai mulți coboară În gara de la cap de linie și schimbă trenul. Alți colegi de călătorie, altă destinație, alt Început și mereu aceeași Întrebare “Oare ăsta e trenul În care trebuia să urc? Trebuia să mai aștept? Trebuia să plec mai devreme?”. Răspunsul Îl afli mult mai târziu, când oricum este
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
grea. Însă cum să vinzi fereastra oare, Cea la care maică te-așteapta?! Casa părintească nu se vinde, Nu se vinde tot ce este sfânt. Din atâtea lucruri dragi și sfinte Ochii mamei Încă ne privesc. O vom da și vor schimba lăcată Și vor pune și ferestre noi. Și trecând pe lângă ea vreodată, Va privi ca la străini la noi. Casa părintească nu se vinde, Nu se vinde tot ce este sfânt. Din atâtea lucruri dragi și sfinte Ochii mamei Încă
Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Science/76_a_346]
-
dintre calendarul iulian (stil vechi) și cel gregorian (stil nou) e de 13 zile, nu de 9. Cărțile tipărite la Humanitas între anii 1991-1996 au drept dată a nașterii lui Mircea Eliade 28 februarie 1907. Volumele apărute în 1997 au... schimbat macazul. Cititorii Yogăi, Șamanismului, Ocultismului, Vrăjitoriei și modelor culturale au aflat cu surprindere că s-a revenit la 9 martie 1907. Cine a comis această vrajă, n-am reușit încă să descopăr. începând cu anul 1998 nu s-a mai
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
macazul. Cititorii Yogăi, Șamanismului, Ocultismului, Vrăjitoriei și modelor culturale au aflat cu surprindere că s-a revenit la 9 martie 1907. Cine a comis această vrajă, n-am reușit încă să descopăr. începând cu anul 1998 nu s-a mai schimbat nimic, decretându-se: Mircea Eliade s-a născut la București, la 28 februarie 1907. Pentru numele lui Dumnezeu! Adăugați, vă rog: 28 februarie stil vechi = 13 martie 1907. Cer scuze pentru insistența cu care am prezentat această incredibilă prestidigitație a
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
blana verde, stă așezat cuminte la picioarele stăpânului său așteptând poate un ultim ordin pentru a se năpusti amarnic Într-o ultimă luptă, Într-o ultimă bătălie. Dar ecoul luptelor s-a stins. Timpul a trecut și totul s-a schimbat! Au fost războaie, vremuri de glorie și vremuri de restriște. Popoare si neamuri au trecut dinspre trecut spre viitor, au venit pe lume și s-au petrecut din lume generații, iar colțul de rai unde i-a Încremenit Dumnezeu pe
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
venit pe lume și s-au petrecut din lume generații, iar colțul de rai unde i-a Încremenit Dumnezeu pe voevodul de piatră și câinele său a trecut În stăpânirea când a unui crai, cînd al altuia. Vremurile s-au schimbat, oamenii s-au schimbat și ei, orașele și satele arată altfel, numai ei doi au rămas aceiași ca mai de demult. Ei doi și munții, frumoșii munți mai dăinuie astăzi rezistînd veacurilor. Am cerut o sticlă de vin și am
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
s-au petrecut din lume generații, iar colțul de rai unde i-a Încremenit Dumnezeu pe voevodul de piatră și câinele său a trecut În stăpânirea când a unui crai, cînd al altuia. Vremurile s-au schimbat, oamenii s-au schimbat și ei, orașele și satele arată altfel, numai ei doi au rămas aceiași ca mai de demult. Ei doi și munții, frumoșii munți mai dăinuie astăzi rezistînd veacurilor. Am cerut o sticlă de vin și am stat in sala cavalerilor
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
la un loc. Stăteau În genunchi. În aceeași poziție, am fost pusă și eu. Priveam zidul din fața mea, fără a avea dreptul să zic nimic. Un individ cu băț lung ne păzea. Cum Încercai să te ridici sau să Îți schimbi poziția, cum te plesnea. Toți moțăiam. Doar ferestrele Încăperii, Înalte și larg deschise, ne țineau trezi. Aproape de miezul nopții, a Început să plouă. Geamurile nu au fost Închise. Ploaia a trecut dincolo de ele și ne-a udat. Când am Început
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
noi closetele Încă nespălate. Vreme de peste un ceas, am tot răbdat plimbând În stânga și În dreapta, mărgelele sfințite de la mână. În cele din urmă, voiam să-mi dau drumul pe mine. Au intrat Însă În Încăpere femeile ce trebuiau să ne schimbe hăinuțele și să șteargă, cât de cât, scările murdare. M-am repezit la una din ele. “Fac pipi!“ abia am apucat zice, În timp ce am simțit că mă Învăluie un soi de friguri, din vârful picioarelor până În creștetul capului. Femeia m-
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
scările murdare. M-am repezit la una din ele. “Fac pipi!“ abia am apucat zice, În timp ce am simțit că mă Învăluie un soi de friguri, din vârful picioarelor până În creștetul capului. Femeia m-a dus la WC, apoi m-a schimbat. “Mă fată, mă, pe tine cine te-o fi trimis aici?“ m-a Întrebat ea ...Că ești o mână de om! Of, Doamne! Pe ăștia or să-i mănânce viermii de vii! a șoptit ca pentru ea, apoi m-a
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
Ia să te văd! Am Întors capul spre el. Stropi reci de transpirație i-am simțit pe după gât. Îngrijitorul s-a apropiat de mine, mi-a pus mâna pe creștetul capului, apoi a strigat către femeia de serviciu care mă schimbase: Nicolițo! Ia vezi, fă, du-o la doctor, vezi ce are? Păi, ce să aibă, mă, arde ca focul! i-a răspuns femeia după ce mi-a pus și ea mâna pe frunte. E, dacă arde, du-o la doctor! a
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
genunchi cerând iertare În fața icoanei la care o bătrână infirmă se roagă și cântă Hristos a Înviat. "E noaptea-nvierii. Tresaltă făptura/ Tămâie e-n codrii și smirnă-n grădini,/ Spre mare iubire se nalță natura/ Cu ierburi și arbori schimbați În lumini ... Ce caldă blândețe, ce miere cerească/ E-n glasul bătrânei că omu-a-mpietrit/ Se năruie brațul ce vru să lovească/ Toporul Îi cade cu zgomot ignit ... Zdrobit Îngenunche și cere "Iertare,/ Iertare, iertare", cu glas sugrumat,/ Bătrâna-l priveste
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
prezentate în continuare. Dacă definim opera ca teatru liric trebuie să observăm că diferența specifică este una transfiguratoare. Caracterul mimetic al teatrului este diminuat în favoarea utilizării unui limbaj abstract, muzica. Deoarece opera are în centru vocea umană, elementele teatrale își schimbă funcția, concentrându-se în jurul acestui mijloc de expresie. Rădăcina comună a operei și a teatrului este textul literar, dar libretul se deosebește de textul dramatic prin faptul că este mult mai aerisit, esențializat, chiar schematic, reprezentând doar scheletul pe care
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
că mulți regizori mizează pe faptul că majoritatea spectatorilor nu sunt la prima vizionare a operei respective, iar montările lor au mai degrabă rolul de a comenta partitura decât de a o reda. Modul în care se decodifică opera este schimbat. Spectatorul este nevoit să se raporteze la tradiție, iar posibilitatea de a deduce propriile soluții este redusă. Dacă în primul caz descris cei mai importanți determinanți ai variabilelor erau dirijorul și soliștii, iar mijlocul principal de codificare era muzica, acum
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
a întrupat, dar nu e același în toți, ci în acord cu măsura celui în care vine, după posibilitatea aceluia de a-L primi: începător, avansat sau desăvârșit, „asemenea viței de vie, care nu apare niciodată la fel, ci se schimbă în timp: mugure, floare, pe cale de a se coace, apoi bine coaptă devine vin. De aici și chemarea la beție (sobria ebrietas) adresată de Verb. Întreaga ființă se unește cu El, sufletul se mărește, crește fără încetare. Cu cât dorește
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
beție prin care li se întâmplă oamenilor extazul (ieșirea) din cele materiale, spre ceea ce este dumnezeiesc<footnote Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a IV-a, în PSB, vol. 29, p. 183. footnote>”. Omul își depășește propria natură, își schimbă starea: „din muritor, devine nemuritor, din pieritor nepieritor, din trecător etern, într-un cuvânt, din om se preface în Dumnezeu”<footnote Idem, De beatitudinibus, 7, P. G. XLIV, col. 1280C. footnote>.
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
n-a avut un destin mai tragic”, a avut șansa a-l întâlnească în temnița de la Aiud, unde Zahu Până fusese trimis disciplinar de la Canal. Radu Gyr era internat în secția TBC, dar se întâlneau în timpul pauzei “de aer” și schimbau impresii legate de pasiunea lor comună pentru poezie și despre viața din linia întâi a frontului răsăritean unde fuseseră trimiși amândoi pentru așa zisă “reabilitare”. În temnița de la Aiud l-au regăsit amândoi pe Dumnezeu și pe Mântuitorul nostru Iisus
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
tipărire a Scrisorii I, din Convorbiri literare, 1 februarie 1881, are termenul luminare, ca În manuscrise. Așa se păstrează cuvântul În toate cele 11 ediții ale lui Titu Maiorescu (1883-1911) și În ediția lui G.Bogdan-Duică (1924). I. Scurtu (1909) schimbă Însă: lumânare și după el păstrează G.Ibrăileanu (1933) și Perpessicius (1939). Astăzi s-a generalizat lumânarea, mai ales prin desenele și gravurile care Însoțesc textul eminescian ( cel mai cunoscut este desenul Ligiei Macovei) deși G.Bulgăr (1999) și, după
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
originar, dar aceste ediții restitutive trec neobservate de manuale, antologii, ediții de editură etc. Să stăm, Însă, și să cugetăm: cum poate să se vadă noaptea, Într-o odaie, o lumânare... stinsă?! În acest paradox Îl lasă editorii pe Eminescu schimbând un biet semn dintr-un singur cuvânt, pe i cu â/Î. Este limpede că avem de-a face cu o expresie de limbă, luminarea-i stinsă Înseamnă exact ce Înseamnă astăzi lumina-i stinsă. Expresia are alt sens decât
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]