3,006 matches
-
au deținut funcții În “aparatul de stat burghezo-moșieresc”, desființarea seminariilor monahale și interzicerea frecventării cursurilor Institutelor Teologice de către călugări și călugărițe, intrarea În monahism să se facă cu avizul Împuterniciților regionali pentru culte, interzicerea Înființării de schituri și mănăstiri, desființarea schiturilor și mănăstirilor Înființate după 23 august 1944, numărul de mănăstiri să fie redus cu 50%, clădirile acestora urmau să găzduiască școli, spitale, case de nașteri, iar terenul și inventarul agricol să fie predat G.A.C.-urilor. Limita de vârstă pentru
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]
-
din monahism cei care prin purtarea lor au contravenit voturilor monahale; să fie scoși din monahism cei care nu au șapte clase elementare; fixarea pentru fiecare mănăstire a unei limite maxime de călugări În funcție de capacitatea de cazare; toate mănăstirile și schiturile găsite necorespunzătoare pentru monahism să fie Închise. Un referat datat 27 martie 1959 precizează că “Departamentul Cultelor a elaborat un nou regulament al mănăstirilor În care, printre altele, se prevede că În mănăstiri nu se admit următoarele categorii de elemente
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]
-
urmează să fie Înlăturate din mănăstiri. Acestea erau Însă incomplete, fapt ce a făcut ca Securitatea să intervină și să refacă și să completeze tabelele. În acțiunile de scoatere din mănăstiri a călugărilor și călugărițelor, precum și În desființarea mănăstirilor și schiturilor un rol important l-a jucat Securitatea. Ierarhia B.O.R. a Încercat să se opună aplicării acestor măsuri. Patriarhul Justinian a cerut subordonaților săi din Arhiepiscopia Bucureștilor, acolo unde avea autoritate directă, să fie scoși din monahism doar cei
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Antonella Asandei () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93529]
-
de istorie. Orice vizită, orice excursie a avut printre alte obiective și vizitarea de biserici și mănăstiri. Lângă conacul de la Ruginoasa o veche biserică te Îmbie să-i deschizi ușile. După vizitarea Muzeului de la Cucuteni am coborât cu elevii la Schitul Băiceni. Aceste locuri sfinte de Închinare Își au istoria lor care parcă Întregesc scopul celor care vizitează muzeele de pe lângă ele. Ai satisfacția că la sfârșitul fiecărei activități când vezi fețele vesele și ochii plini de bucurie ale elevilor, creezi posibilități
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Emilia Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93548]
-
de 391 ani, proprietatea Potop, la intrarea în comuna Bârnova 1 exemplar de 388 ani, proprietatea Ichim (la marginea drumului), satul Hlincea, comuna Ciurea 1 exemplar de 360 ani, proprietatea Balif, satul Hlincea, comuna Ciurea 1 exemplar de 350 ani, Schitul lui Tărâță, comuna Bârnova 2 exemplare de 350 ani, proprietatea Cortez, Cetățuia, comuna Ciurea 2 exemplare de 340 ani, proprietatea Panait, comuna Bârnova 47 exemplare de 300 ani, la Trei Iazuri, comuna Butea 1 exemplar de 300 ani, satul Hoisești
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în perimetrul rezervației; Reducerea impactului negativ produs de un număr excesiv de vizitatori prin identificarea zonării actuale și desemnarea categoriilor de folosință, prezentarea de informații clare asupra activităților permise, supravegherea și controlul activităților din rezervație, identificarea de noi colaboratori. POIANA CU SCHIT Încadrarea teritorial-administrativă: sat Poiana cu Cetate, comuna Grajduri; proprietate de stat în administrarea Primăriei comunei Grajduri. Categoria și tipul ariei protejate: conform clasificării I.U.C.N. este inclusă în categoria a IV-a (rezervații naturale dirijate). Suprafața: 9,5 ha
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
oameni de cultură români pe care i-au dat în trecut și pe care îi dau și în prezent aceste teritorii; - faptul evident cetățile noastre „de hotar” situate pe Nistru(la răsărit), sau pe Dunăre (la sud), ca și bisericile schiturilor așezate pe Ceremuș și Nistru (la nord), marchează, practic și teoretic, granițele firești ale provinciilor noastre istorice Bucovina și Basarabia; - faptul că în această perioadă în care se vorbește de respectarea drepturilor omului și de o mai justă ”așezare” a
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
asemenea logiilor. Istoricii consemnează 24 biserici zidite din temelii sau rezidite și Înfrumusețate de dânsul, În tot cuprinsul Țării Românești, dintre care 5 În București: palatul și Biserica de la Potlogi (1658), Mogoșoaia (1688) - construite Înainte de a ajunge domn - Hurezi (1697), schiturile Sf. Apostoli, Sf. Ștefan, Sf. Ioan Botezătorul, bolnita - Mamul, biserica mare și paraclisul de la Șf. Măn. Brâncoveni, Sf. Ioan Grecesc, Sf. Sava, Sf. Gheorghe Nou (1707), Doicești. A mai refăcut Cozia, Arnota, Strehaia, Sadova, Gura Motrului, Dintr-un Lemn, Argeș
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
naționale, dintre cele mai profunde 1. Fondul Bisericesc s-a constituit printr-o ordonanță imperială semnată de Iosif al II-lea, la 19 iunie 1783 și reunea toate averile mobile și imobile ale episcopiei Rădăuți și ale tuturor mănăstirilor și schiturilor bucovinene. Pentru înlesnirea administrației s-au înființat cinci economate și anume Cotmani, Cuciurul Mare, Sf. Onufrie, Frătăuți și Ilișești, cu câte un director în fruntea lor. Constituirea definitivă a Fondului Bisericesc din Bucovina s-a făcut prin Regulamentul duhovnicesc din
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
2000, Craiova), istoric literar. Nicolae, pe numele de botez, este cel mai mare din cei cinci fii ai Verei (n. Roșu) și ai lui Vasile Vornicescu, răzeș basarabean. După ce termină șapte clase în satul natal, intră novice, în 1944, la schitul Nechit din Munții Neamțului, apoi la mănăstirea Neamț, unde urmează Seminarul de Muzică Bisericească și cursurile Seminarului Monahal Superior (1946-1951). Depune voturile monahale în 1951, primind numele Nestor. A absolvit în 1955 Institutul Teologic din București și tot aici (între
VORNICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290645_a_291974]
-
cu suferințele bolilor pe chipuri, stau cuminți și își așteaptă rândul. Afară, se înconjoară biserica de trei ori cu lumânarea în mână. Pornesc și eu la un astfel de drum, pentru prima dată. La Nicula se merge în genunchi în jurul schitului, dar aici e diferit. Femeile, bărbații din fața mea nu bagă în seamă pe nimeni, nu se jenează să atingă cu buzele zidul rece și alb. Fac semnul crucii cu lumânarea la fiecare colț, apoi îl ating cu buzele. Merg încet
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
ne scoată pe noi, oamenii, din robia tentațiilor de tot felul, din robia averilor", răspunde părintele Antonie. Mărul sufletului Mănăstirea Giurgeni a fost atestată documentar la începutul veacului al XVII-lea, ca shit de călugări, dar a fost transformată în schit de maici și apoi în mănăstire de maici. Se spune că un boier pe nume Giurgiu a fost întemeietorul satului, drept pentru care îi poartă și numele. Dar cea mai frumoasă legendă, povestită de bătrâni este despre ziua în care
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
ales și alege oameni și locuri încă curate, în care își continuă lucrarea de salvare a omenirii. Sunt nenumărate exemple și mărturii în acest sens. Se știe că la Athos fiecare icoană din cele douăzeci de mănăstiri și cele doisprezece schituri care există, își are povestea ei. Mărturisirile călugărilor de la Athos în legătură cu icoanele și mininile pe care le înfăptuiesc, sunt cutremurătoare. Recomand încă o dată găsirea și citirea cărții „Sfântul Munte Athos, Grădina Maicii Domnului" a monahului Pimen Vlad. După ce veți lectura
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
Înaintemergătorul) de la Muntele Athos are această icoană făcătoare de minuni, drept ajutor și călăuză. Mulți cunosc istoria icoanei,dar pentru că nașterea ei este legată de locurile în care trăim noi astăzi, să ne-o amintim. Pe când de-abia se construia schitul românesc de la Athos, părintele Nifon se gândea cum ar putea dobândi o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni, care să fie ocrotitoare a schitului, așa cum au toate mănăstirile din Sfântul Munte. După multe rugăciuni a căutat să găsească un
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
locurile în care trăim noi astăzi, să ne-o amintim. Pe când de-abia se construia schitul românesc de la Athos, părintele Nifon se gândea cum ar putea dobândi o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni, care să fie ocrotitoare a schitului, așa cum au toate mănăstirile din Sfântul Munte. După multe rugăciuni a căutat să găsească un pictor care cât timp va lucra la icoană să se roage tot timpul și să nu mănânce, iar după ce va mânca să nu mai picteze
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
toți să ne mântuim! Preot Bocănescu Marian - imn închinat Maicii Domnului de a Giurgeni SCURTĂ MONOGRAFIE ISTORICUL MĂNĂSTIRI I Mănăstirea Giurgeni din comuna Giurgeni, actuala comuna Valea Ursului , inițial județul Roman - raionul Negrești, actual județul Neamț , a fost la început schit de călugări, înființat , după documente aflate în arhivele statului din București și Iași, la începutul secolului al XVIII-lea ca metoc al Episcopiei Romanului. Unul din intemeietorii comunei Valea Ursului a fost banul Dimitrie Draghici, proprietar al moșiei Valea Ursului
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
de sat a fost un boier pe nume Giurgiu cu domenii intinse. Acesta era un om cu dare de mână și foarte credincios, drept pentru care a dăruit o bucată din livada sa unor călugări spre a construi un mic schit. Călugării au construit mai întâi o mică bisericuță din lemn și câteva chilii. Fiind foarte milostiv, boierul Giurgiu lăsa argații săi să ajute și calugării din schit la muncile lor agricole . Unii dintre argați chiar s-au stabilit în jurul schitului
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
dăruit o bucată din livada sa unor călugări spre a construi un mic schit. Călugării au construit mai întâi o mică bisericuță din lemn și câteva chilii. Fiind foarte milostiv, boierul Giurgiu lăsa argații săi să ajute și calugării din schit la muncile lor agricole . Unii dintre argați chiar s-au stabilit în jurul schitului și și-au făcut case. Așa au apărut Giurgenii Boirești (1849) cuprinzându-i pe cei care lucrau pe moșia stăpânului și mai apoi Giurgenii Mănăstirești (1871) pe
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
schit. Călugării au construit mai întâi o mică bisericuță din lemn și câteva chilii. Fiind foarte milostiv, boierul Giurgiu lăsa argații săi să ajute și calugării din schit la muncile lor agricole . Unii dintre argați chiar s-au stabilit în jurul schitului și și-au făcut case. Așa au apărut Giurgenii Boirești (1849) cuprinzându-i pe cei care lucrau pe moșia stăpânului și mai apoi Giurgenii Mănăstirești (1871) pe care-și construiseră gospodării creștinii care purtau de grija sfântului locaș și pământurilor
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
cei care lucrau pe moșia stăpânului și mai apoi Giurgenii Mănăstirești (1871) pe care-și construiseră gospodării creștinii care purtau de grija sfântului locaș și pământurilor acestuia. 1809 Schitul Giurgeni este atestat ca fiind parte din ținutul Romanului, alături de alte schituri ale Episcopiei. Către jumătatea secolului al XIX-lea Schitul a fost transformat în Schit de Maici și apoi în Mănăstire de maici. 1833 A fost construită biserica actuală din cărămidă, pe temelie de piatră, în formă de cruce și cu
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
-și construiseră gospodării creștinii care purtau de grija sfântului locaș și pământurilor acestuia. 1809 Schitul Giurgeni este atestat ca fiind parte din ținutul Romanului, alături de alte schituri ale Episcopiei. Către jumătatea secolului al XIX-lea Schitul a fost transformat în Schit de Maici și apoi în Mănăstire de maici. 1833 A fost construită biserica actuală din cărămidă, pe temelie de piatră, în formă de cruce și cu ziduri groase. Această biserică a fost construită cu fonduri din contribuțiile a diverși donatori
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
Din terenurile agricole, comisiile vor atribui în proprietate, la cererea comisiilor parohiale ori a altor organe reprezentative ale comunităților locale de cult - din mediul rural -, o suprafață de teren de până la 5 ha în echivalent arabil pentru fiecare parohie sau schit, aparținând cultelor recunoscute de lege, ori de până la 10 ha teren agricol în echivalent arabil în cazul mănăstirilor, în măsura în care toate aceste așezăminte au posedat în trecut terenuri agricole preluate de cooperativele agricole de producție, iar în prezent nu au asemenea
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
diferența dintre suprafața de 5 ha, în cazul parohiilor, și suprafața pe care au avut-o în proprietate, dar nu mai mult de 10 ha, și pentru suprafața ce reprezintă diferența dintre suprafața de 10 ha, în cazul mănăstirilor și schiturilor, și suprafața pe care au avut-o în proprietate, dar nu mai mult de 50 ha. ... (4) Dispozițiile art. 9 rămân aplicabile. (5) Pentru parohiile, schiturile și mânăstirile din mediul urban, consiliile și organele reprezentative ale acestora pot cere reconstituirea
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
pentru suprafața ce reprezintă diferența dintre suprafața de 10 ha, în cazul mănăstirilor și schiturilor, și suprafața pe care au avut-o în proprietate, dar nu mai mult de 50 ha. ... (4) Dispozițiile art. 9 rămân aplicabile. (5) Pentru parohiile, schiturile și mânăstirile din mediul urban, consiliile și organele reprezentative ale acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate în condițiile alin. (3) și (4). ... (6) Pot cere reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole care le-au aparținut în proprietate, în
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
dintre ele, pentru suprafața situată pe raza acestora. ... (5) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor formula cererile în termenul, cu procedura și în condițiile prevăzute la art. 9 alin. (3)-(9). Articolul 47 (1) Consiliile parohiale sau organele reprezentative ale schiturilor și mănăstirilor, precum și ale instituțiilor de învățământ, pot cere restituirea terenurilor cu vegetație forestieră, păduri, zăvoaie, tufărișuri, pajiști permanente împădurite, care le-au aparținut în proprietate, în limita suprafețelor pe care le-au avut în proprietate, dar nu mai mult
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]