1,649 matches
-
cercetător (4); comori (4); fericirea (4); răspunsuri (4); ascunde (3); aur (3); bine (3); carte (3); cotrobăi (3); cunoaștere (3); găsești (3); și vei găsi (3); haine (3); informații (3); interesat (3); lucru (3); mîncare (3); necunoscut (3); pierdere (3); scotocește (3); acul (2); agitat (2); agitație (2); alege (2); apă (2); bibliotecă (2); bucurie (2); căutare (2); a cerceta (2); cheile (2); comoara (2); cotrobăie (2); descoperire (2); detectiv (2); dezordonat (2); disperat (2); dorință (2); dragoste (2); dulap (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); dragoste (2); dulap (2); nu găsește (2); găsire (2); găsit (2); informa (2); inimă (2); insistă (2); internet (2); încearcă (2); învață (2); nervi (2); nevoie (2); noroc (2); obiect (2); privește (2); răbdare (2); răsfoiește (2); răspuns (2); scotoci (2); sensul (2); soluție (2); soluții (2); telefonul (2); uită (2); unde (2); ușa (2); viață (2); ac; ac în fîn; ace; acu; acuma; aer; afla; aflare; află; aleargă; alimentație; anchetă; animale; are; are nevoie; are nevoie de; arheolog; arheologie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
OK; om; un om; opt; partener; pasărea; pensat; persoană; pierde; pierdută; pîine; plăcere; plictiseală; poftă; pornește; prietenă; un prieten; prieteni; privi; probleme; răscolește; răscolești; răscoli; răscolire; răspunde; recunoscută; regăsește; reviste; rudă; sală; sania; sapă; sărături; schimbare; scop; scormonire; scormonește; scormoni; scotocea; a scotoci; secrete; selectează; search; sertar; singurătate; sosește; studiu; sub; sună; surpriză; talpă; telefon; timp; tot timpul; tot; treabă; uita; se uită; umanitar; umbla; umbrelă; urmări; urmărire; ușor; veșnicie; vezi; ceva în viață; vii; vita; vizualizare; voință; vrea; a vrea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
un om; opt; partener; pasărea; pensat; persoană; pierde; pierdută; pîine; plăcere; plictiseală; poftă; pornește; prietenă; un prieten; prieteni; privi; probleme; răscolește; răscolești; răscoli; răscolire; răspunde; recunoscută; regăsește; reviste; rudă; sală; sania; sapă; sărături; schimbare; scop; scormonire; scormonește; scormoni; scotocea; a scotoci; secrete; selectează; search; sertar; singurătate; sosește; studiu; sub; sună; surpriză; talpă; telefon; timp; tot timpul; tot; treabă; uita; se uită; umanitar; umbla; umbrelă; urmări; urmărire; ușor; veșnicie; vezi; ceva în viață; vii; vita; vizualizare; voință; vrea; a vrea totul; zadarnic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tentat de savorile libertății, să nu-șui piardă reflexele gregare. După loviturile în pereți, bocănituri în ușă. În prag, un grupă de patru Vecini apar cu un aer în același timp dubios și insolent. Cu alura lor de tovarăși, nepoftiți intră, scotocesc cu privirea, se așează care pe unde îi convine și nu dau semne că s-ar grăbi să plece. Cum e posibil acest abuz care într-o turnură proprie dramaturgiei lui Constantin Popa dă brînci realului în coșmar? Uite că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pot să uit de atunci spaima mea, un copil de 9-10 ani, trezit din somn, în miez de noapte, zile la rând, amenințată cu pistolul de securiști și strigându-mi-se: -“Unde-i tat’tu, spune, că te omor!”. După ce scotoceau prin casă în țipetele mele, amenințându-mă și pentru că plâng, plecau trântind ușile. In urmă, mama mea mă liniștea spunându-mi că nu mă omoară pentru că sunt copil și poate într-o zi vor înceta. Totuși până la urmă tatăl meu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
jale ca într-un rit străbun. La un moment dat, unul din ei i s-a adresat mamei urlând: Fă-o să tacă ! Dacă nu, ți-o potolesc eu!” Apoi cele șase brute au continuat să mă suporte, distrugând și scotocind cu și mai multă furie...Au urmat apoi zile și nopți de neliniști... Mama era deseori luată de acasă (pentru cercetări) și reținută de fiecare dată câteva zile...Nu lucra...Mâncam rar și puțin..” Intr-un interviu luat regizorului Nicolae
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
înspre UNITER, l-am invidiat. De unde-i venea această încredere care de mult m-a părăsit? Și atunci am înțeles: dincolo de toate, ea l-a salvat. George BANU Teatrul este cea mai minunată poveste M-am gîndit și mi-am scotocit printre amintiri ca să aflu mai exact de cînd îl cunosc pe Alexa Visarion. Pare că dintotdeauna. Planuri de poveste și de întilniri se suprapun ca într-un palimpsest. Locuri, momente, prieteni comuni, întîmplări ireale, spectacole, taifasuri fără sfîrșit. Toate astea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dar cu zîmbetul pe buze. Gîtuindu-și strigătul de durere. Radu era foarte bucuros că nu era ghicit. I-a dat un chiștoc găsit pe stradă și a rîs cînd pe Cornel l-a apucat tusea. Au urmat și altele. Cornel scotocea prin scrumiere după chiștoace bune pentru Radu. La televizor a fost un caz cu doi băieți, dintre care unul l-a obligat pe celălalt să poarte zgardă și s-o facă pe cîinele, lătrînd în patru labe. A filmat totul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
a juca la loterie de la prietenul său, căpitanul Pandele. A încercat astfel să evite ghinionul care-l pândește la fiecare pas. Imaginându-și că a câștigat "lozul cel mare" (datorită unei erori de notare), Lefter Popescu este cuprins de nebunie, scotocește peste tot, împreună cu soția, își amintește că biletele erau în jacheta cenușie pe care soția o dăduse unor țigănci în schimbul farfuriilor, are conflicte cu acestea. Autoritățile arestează presupusele hoațe, le brutalizează, fără a descoperi ceva. La rândul lor, țigăncile se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și dreptate, respectarea legilor strămoșești și a datinilor. De la început, neliniștea sa interioară se exteriorizează, se orientează în presupunerile ei după știința semnelor, după experiența morală, după vise care sunt semne rău-prevestitoare (Nechifor Lipan, întors cu spatele trece o apă), scotocește în memoria afectivă și neliniștea devine bănuială, se conduce după semnele naturii, și nu după calendar. Altădată, semnele vin din timpuri mitice (cocoșul s-a întors cu pliscul spre poartă, dând semn de plecare), bănuiala devine certitudine și se hotărăște
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
analiză a umorului lui Creangă, provenit din deformarea, dilatarea lumii, îngroșarea anumitor trăsături, "părtenirea uneia din însușiri", menită să ducă spre "o aparență monstruoasă", dar lucru interesant râsul nu devine scop în sine, ci decurge dintr-o lume îndelung privită, scotocită în detaliile ei "supt unghiul ridicolului", în contrast cu tonul serios, cumpătat al relatării. Or, tocmai această duplicitate naratorul serios / limbajul humoresc al personajelor devine suportul de noutate descoperit de Iorga în proza lui Creangă, fapt ce-i permite să-l situeze
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
îndemnat să publice primul volum de versuri, reamintindu-i că păstrase un caiet cu poezii inedite intitulat Nocturnele regelui tăcut. În ajunul debutului preciza: Reîntâlnirea noastră din data de 13 a împins voința neputincioasa pe drumurile tulburi ale poeziei. Am scotocit prin hârtii, arzând și ciopârtind. Din ceea ce scrisesem în zece ani am salvat cam o sută de pagini de poezie.216 Așadar, cu ajutorul prietenilor a căpătat contur volumul de debut, cel care îi va aduce succes, dar și contestări. Acesta
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
urmă pentru că face parte din acea categorie de scriitori care se dovedesc capabili să selecteze, în spiritul veridicului artistic, cuvântul regional. În structura general populară a expresiei sale, regionalismele, selectate, adesea, după eufonia lor, colorează viguros textul: a bodicălí "a scotoci" (este, probabil, o formă mai veche a verbului bodicăí, glosat în DA, în Oltenia în Banat, cu același sens)53; cinghinea "țigan", peiorativ (DA îl consideră muntenism), balaoană (ibid.) (DA, s.v. bălăoană, atestă aceeași formă feminină în Gorj), a hornonoí
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în clipa aceea atât de gol, frazele de început, cele pe care le memorase, după ce le-a alcătuit cu atâta trudă. Într-un moment de luciditate, își aminti că are tot discursul notat pe trei foi de caiet. Începu să scotocească în poșetă, dar, de emoție, mâinile îi tremurau și nu reuși decât cu mare greutate să dea de paginile pregătite. Funcționarul care trebuia să alcătuiască procesul verbal i-a atras atenția că afară mai este lume care așteaptă. Tovarășul Lascu
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
unghii care-i cresc după ce ea însăși moare moartea nu are gânduri și nici splendoare moartea nu are ovare nici uter nici obiecte fetale pielițele ei roase de dinți de femeie zboară prin aer ca niște baloane suflate de copii scotocind după îngeri de săpun care pocnesc. dolce far niente purpurie lâncezesc pe blănuri carnea ta e foarte departe nici cu vreo cange nu te-aș putea apuca de pielițe inima ta e mai aproape dar ea bate doar laolaltă cu
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/8489_a_9814]
-
zice "Sa-sa-lut! Ce-ce ma-mai fa-fa-fa-ceți?" "Bine, îi răspundem noi, dar tu?" "Ce-ce-ce să fa-fac... sc... sc... scriu po-poe-zii." Nimeni nu i le-a citit, ar fi și greu, ar trebui să intri, după el, în tomberon și să scotocești printre borcane goale, oase de pește, coji de banană, pamperși și o.b.-uri. Dudu-și ține caietele chiar pe fundul tomberonului, nimeni nu poate să ajungă la ele. Dar Dudu e mulțumit. Dacă stai să-l asculți, îți povestește cum
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
aer patriarhal și de muzeul care adăpostește colecția tablourilor lui Salvador Dali. Acolo am ascultat iarăși uimitoarea poveste a acestei importante colecții, un omagiu, nu doar pentru Dali, dar și pentru familia Morses, care a pus baza acestei colecții. Am scotocit iarăși ideile din tablourile lui Dali, acest artist mereu tânăr care În mod repetat s-a reinventat pe sine. Am revăzut acele aspecte dense și complexe, cu unghiuri diferite, cu peisajele deformate, ambigui, cu obiectele care curg, sau nelalocul lor
Iarna îm Florida. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Elena Buică () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1526]
-
se subțiau; mâinile li se agățau de portiță; iar doi dintre demoni săreau înăuntru. Într-o clipă, unul își înfigea ghearele în gâtlejul copilului, îi oprea strigătul, pe când altul i se așeza grecește pe piept și rânjea, și sfâșâindu-i cărnurile, scotocind cu unghiile pe sub coaste...". Secvențele coșmarului nocturn nu sunt ușor de efasat în mintea lectorului, Macedonski izbutind să ofere, în aceste rânduri, un genuin regal al teribilului. * * * Barbu Delavrancea introduce, la noi, teroarea somnambulică, obsesia morții violente care transcende orice
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
abia în ajunul morții. La sosirea acestuia, Manole nu mai este în viață, astfel că primul nu știe cum să acționeze. Negăsind pe nimeni acasă în dimineața înmormântării, Nicolae se furișează în casă printr-o ușă neîncuiată. Ajuns în birou, scotocește prin toate sertarele, însă nu găsește nici testamentul, nici banii. Disperat, merge la înmormântare, în speranța de a-l întâlni pe Costache (căruia îi declară, în timpul acestei lungi confesiuni, că simte față de el "o ură calmă, o ură de principiu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
brâul, la fel cu lanțul, tot din argint negru, cu paftale late având aceleași pietre străvezii, dar mai mari și tăiate rotund. Acum, Maria își punea rând pe rând câte o pereche de cercei, se împodobea cu șiruri de mărgăritare, scotocea prin lada doamnei Elina a lui Matei Vodă Basarab, moșul lor, scotea ii țesute cu sârmă de aur și marame umplute cu fir. Juca prin odaie, așa gătită, zicând: — Mă logodiră și mă făcură doamna Moldovei. Sunt doamnă, doamnă! Maica
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
negustori hotărât: — Alegeți-mi opt rubine, să fie toate la fel și mici cât... Privi spre bastonaș, arătă o pietricică din cele încrustate pe mâner și adăugă: cât asta. — Un moment, serenissime, se auzi prima oară glasul evreului tânăr, care scotoci printre punguțele din boccea, alese două și, făcânduși loc pe pupitru, le deșertă separat în două grămăjoare de pietricele, unele șlefuite în fațete, cu o transparență cristalină de un roșu viu întro tentă de violet, altele șlefuite rotund, în aparență
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pardoseala. Examinând îndeaproape, băgă de seamă că spre zidul dinspre miazănoapte, între piatra de mormânt și pardoseală, se cască neastupată o crăpătură de lățimea unui deget. Se trase spre zid și vârî iscoditor degetul arătător, nu întâlni nici o opreliște, așa că scotoci rapid în boccea, scoase o scrisoare, îi pipăi pecetea, o netezi atent și-i dădu drumul în crăpătură punând urechea pe piatră. Până să numere la doi, auzi zgomotul pe care-l făcea pecetea lovindu-se de podeaua mormântului. Deci
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să scoată din gură decât un fel de gâfâit. — Cuvioase, nu, rogu-te nu te lăsa. Roagă-te pentru noi. O să vin și eu. O să fiu alături. Cu Leu. Rămâneți cu Dumnezeu! Străbătu aproape fugind odaia, ajunse la ușă, se scotoci în traistă, scoase cartea și se întoarse la cei patru bărbați. — Na-vă! Să citiți diseară când o să auziți clopotul. Cele douăsprezece Evanghelii, e Joia Mare, să le citiți! Îi datorați asta lui Hristos. Doamne miluiește! Ieși fără să întoarcă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Întregi. Monumentele istorice, muzeele de diferite profile, casele memoriale, instituțiile de cultură și artă adună la un loc un tezaur care trebuie păstrat cu sfințenie. " Nouă ieșenilor, ne face mare plăcere să depanăm amintiri, să suflăm colbul vrem" și să scotocim În vechi hrisoave sau să săpăm cât mai adânc În istorie pentru a descoperi rădăcinile din care ne tragem seva. În cetatea lașului modern conviețuiesc Într-o perfectă armonie frumusețile și Înțelepciunea trecutului alături de vigoarea și cutezanța prezentului".( Dumitru Ignea
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]