1,568 matches
-
i se cuvine. Compromisurile posedă un spectru larg, intrînd într-însul și sumisiunea la formulele la un moment dat de succes, epigonismul, pastișa. Emisă într-o manieră de generalitate, opinia Doinei Cornea poate fi cu ușurință exemplificată cu ajutorul unor nume scriitoricești de notorietate: "Artiștii, scriitorii noștri sunt, în bună parte, numai meseriași, producători iscusiți de obiecte de artizanat artistic (poezie, proză), în care nu pun nici un fel de crez, de vreme ce sunt oricînd dispuși să facă concesii politicului, modei, care tot un
Mărturiile Doinei Cornea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7177_a_8502]
-
și poeții pe care i-ați citit, care vă plac sau în care credeți ? Răspund cu strângere de inimă, ca de fiecare dată când trebuie să-mi dau cu părerea în chestiuni care nu țin de meseria mea. Nu știu ce orgolii scriitoricești voi irita. Mi se poate acorda totuși, cred, dreptul la păreri de cititor pur și simplu. Cititul literaturii române contemporane pune mari probleme de orientare, ești fără hartă sau busolă. Cum să-mi refuz șansa cine știe cărei formidabile descoperiri, a impresiilor
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
de altă părere, Al. Tzigara-Samurcaș calificându-l în Memorii drept „un împăunat și teatral filfizon”. Să fi avut el în vedere aplecarea lui I.Th. Florescu către travestiuri și gesturi spectaculoase? Posibil: deghizarea magistratului în Boris Sarafov nu este o invenție scriitoricească a lui Caragiale, ci și o formă obișnuită de acțiune profesională, după cum aflăm din cartea lui Constantin Bacalbașa Bucureștii de altădată. Iată un fragment edificator: „D. Florescu devenise «om al zilei» ca judecător de instrucție, felul său de a ancheta
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
de ce să stîrnească nedumerire. Numărul candidaturilor (neoficiale, deocamdată) e surprinzător de mare. Nu poți să nu te întrebi ce se întîmplă. Ar fi îmbucurător dacă adunarea de alegeri din 20 aprilie ar însemna relansarea morală și socială a principalei asociații scriitoricești din România. Poate că, mi-am zis, scriitorii au înțeles însfîrșit că Uniunea nu e neapărat un vestigiu comunist și că articolul din statut care face din ea urmașa Societății Scriitorilor Români, înființată la începutul secolului XX, nu e doar
Alegere de stareț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16221_a_17546]
-
1944, că vor fi epurați foștii naziști din SSR, poetul a trimis către Comitetul de Conducere al Societății o scrisoare memoriu în care se disculpa, nepomenind nimic de tripticul publicistic din Falanga. Și despre memoriu s-a aflat în lumea scriitoricească. Atunci Lemnaru, în Dreptatea din 6 decembrie 1944, pe care o conducea prietenul N. Carandino, la rubrica de el alimentată "De la Apus la Răsărit", făcea cazul public, avertizîndu-l pe Barbu că faptul e viu și în mintea foștilor săi prieteni
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
a marilor opțiuni, cînd viața se afla în față cu toate promisiunile ei. Iar evocarea acestor perioade îi prilejuiește autoarei cîteva considerații amare despre trecerea omului prin vremi. Ele sînt un veritabil document existențial, dar și o probă de talent scriitoricesc: "Viața noastră adevărată, cea care a trecut, n-a fost numai marcată de război, hitlerism, comunism și irespirabile atmosfere intoxicate de ele, adevărata noastră viață, deși scursă pe alături, atunci, acolo (s.a.) a avut loc. Acum supraviețuim. Viețuim într-o
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
gest similar celui de a accepta să trăiască într-o casă cu pereții de sticlă. Ea își expune de bunăvoie viața și gîndurile cele mai intime privirilor indiscrete ale cui se nimerește. Săvîrșește cu demnitate, delicatețe, bun simț și talent scriitoricesc un act temerar. Oferă o veritabilă lecție de viață. Da, jurnalele - cel al Marianei Șora o dovedește cu vîrf și îndesat - fac parte din literatură. Mariana Șora, Cenușa zilelor. Jurnal 1997-2001, Editura Albatros, București, 2002, 460 pag.
Casa cu pereții de sticlă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14303_a_15628]
-
Gh. Glodeanu și Nicolae Băciuț, cărora, din când în când, le mai pot expedia câte un text critic sau câte o... creație proprie. Oficii similare caut să am și în Moldova, Banat, Cluj sau Timișoara, Reșița. 2. Pe pupitrul trebuinței scriitoricești personale se află, săptămânal și lunar, informații și de la București, prin România literară (director, acad. Nicolae Manolescu) și Cultura (director, acad. Aug. Buzura). 3. Mai rar, am acces la revista Lettre internationale. 4. Iată cum am chibzuit că pot să
Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
corespunde, în mod firesc, proza scurtă, a cărei resurecție Cornel Regman o trâmbițează solitar (v. O școală a povestirii românești contemporane. Promoții noi, În spectaculoasă revenire de formă: schița! sau Se poartă iarăși genul scurt) într-un secol când suflarea scriitoricească autohtonă se întreabă alarmată "de ce nu avem roman?". Mai mult, revenirea la roman îi pare cronicarului o "recădere", de vreme ce "edificiul romanului nostru se înalță și azi pe un strat considerabil de povestire". Criticul devine astfel un ceasornicar migălos care demontează
Critica de a doua zi by Adrian Terian () [Corola-journal/Journalistic/12302_a_13627]
-
oamenii care-și exersează peste tot „talentul” doar pentru că un aparat foto digital e ieftin de cumpărat, și față de obsesia autorlâcului - ce altceva să fie povestea centrului de copiere care e și editură în același timp -, și față de curentele cârtiri scriitoricești conform cărora (prin gura personajului Cazimir) „scriitorii sunt niște grandomani care se împart în două categorii: narcisiști și negustori”, criticii sunt niște autori ratați, iar editorii, niște habarniști care „nu pricep niciodată ce vând”. M-au mirat proporțiile pe care
Printre rânduri by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3317_a_4642]
-
din dosarele de la CNSAS - sub travestiul de boemi destui au fost cei care au făcut pe nemulțumiții și pe liberii la gură, avînd de fapt normă de informatori la Securitate. Grisa Gherghei a încercat să facă o istorie a boemei scriitoricești din perioada comunismului, sfîrșind prin a povesti anecdote cu scriitori cheflii sau la chef. Boema artistică din România n-a însemnat numai atît. Iar Grisa Gherghei se numără printre cei care, la un moment dat, au încercat ceva, în boemia
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13759_a_15084]
-
deocheat: Schimbarea la față a României, apărut acum trei ani. Cartea are multe calități, este foarte detaliată și sintetizează sursele existente, dar cea mai interesantă este partea finală, pe care Marta Petreu a scris-o cu o creativitate cu adevărat scriitoricească. Un trecut deocheat... examinează două aspecte: în ce măsură a simpatizat Cioran cu mișcarea legionară și ce a însemnat ulterior această parte din viața sa. Petreu sustine că, într-adevăr, Cioran a simpatizat cu Hitler și, de aceea, cu fascismul românesc. Dar
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
pretind că sunt.” Scriitorul a vrut să-și facă sieși un compliment sub paravanul modestiei și a reușit să cadă în comic involuntar. E foarte grav cînd publicul chiar te consideră ceea ce pretinzi că ești, un alt simptom de epuizare scriitoricească cu greu putîndu-se găsi. Ieși din interesul public și intri în conul indiferenței, dar ai cel puțin virtutea de a nu se mai împiedica nimeni de numele tău. E o formă de deces și aceasta.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4576_a_5901]
-
de un monitor în ale cărui taste lovesc cu îndemînarea unor țesătoare de război manual, li s-ar părea o impolitețe să le spui că „a sta cu cartea în mîini" este postura fundamentală din care se naște un act scriitoricesc. Cît despre cealalată formă esențială de educare, contactul față către față cu o personalitate modelatoare, adepții calculatorului nici nu vor să audă. Ei navighează din site în site și sunt încredințați că posedă cea mai bună rețetă de dospire a
Cultura de monitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6496_a_7821]
-
multe ori pe internet, a rămas necunoscut domnului Mihai Sorin Rădulescu. Dacă domnia sa l-ar fi deschis, ar fi găsit acolo corijate o serie de inexactități ce persistă în "marile instrumente de istorie literară" (data nașterii, de pildă, etapele activității scriitoricești și universitare etc.), ar fi găsit chiar și un rezumat al actului dotal pe care domnia sa il reproduce in extenso, precum și o seama de informații cu privire la tatăl scriitorului, generalul Ioan Herescu, si la una dintre surori, Eliza, ce mai trăia
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]
-
se divulgă, dar se pronunță. O căsătorie nereușită a romancierului îl arată ca "greșind pe ansamblul palierelor". Momentele de la repetițiile piesei Bălcescu, antologice, prețuiesc cât o întreagă fișă antropologică. Când i se cere lui Mihail Sadoveanu să intervină pe plan scriitoricesc, într-un moment aspru de conflicte în sânul breslei, amenințând însăși existența Uniunii Scriitorilor, acesta răspunde că în acel moment se dedică strict activităților politice - modalitate de refuz "pictându-l" perfect pe autorul lui Mitrea Cocor. Pentru lectorul avizat, un
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
în legislatura 1992-1996, vicepreședinte al Partidului Alianței Civice, unul dintre personajele importante ale Opoziției la vremea respectivă) și, încă și mai puțini, că, înainte de decembrie 1989, a stat la originea unei scrisori de protest, adresate lui Nicolae Ceaușescu de elita scriitoricească a timpului. Am făcut această succintă schiță a traseului urmat de Stelian Tănase în spațiul public pentru că ea este în măsură să explice specificitatea textelor sale în literatura politică românească. Articolele politice ale lui Stelian Tănase se desprind din contingent
Politică ș delicatese by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12576_a_13901]
-
sînt rodul unei triple experiențe: de scriitor, de om politic și de analist politic. Spre deosebire de majoritatea comentatorilor politici de la noi, Stelian Tănase are șansa de a privi lucrurile dinspre ambele capete ale baricadei (elită politică/mass media), iar calitățile sale scriitoricești îi permit să spună lucrurilor pe nume într-un limbaj viu, netributar limbii de lemn sau formulelor aseptice și insipide din articolele specialiștilor, marca "Ștefan Gheorghiu". Despre comentatorii politici se spune îndeobște că sînt excelenți profeți ai evenimentelor trecutului. Fiecare
Politică ș delicatese by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12576_a_13901]
-
Octavian Paler merită acest credit cu prisosință, dincolo de funcțiile pe care le-au deținut) ajung să fie asociate, în imaginarul popular, cu simboluri ale verticalității: copacul în furtună, farul, coloana... Însă nici în vremurile mai liniștite, poziția bună în ierarhia scriitoricească nu este obținută și menținută exclusiv prin valoarea artistică. Se adaugă întotdeauna ceva prin care unii autori beneficiază de un efect optic măritor, în timp ce alții rămân în afara spotului de lumină al succesului literar și social. Câțiva obțin premii peste premii
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
marcheze semicentenarul, fără articolele și manifestările omagiale atît de dragi breslei scriitorilor. Singura "fantezie" pe care și-a permis-o autorul ieșean cu acest prilej a fost publicarea unui scurt volum de povestiri, ironic bilanț de etapă al activității sale scriitoricești. Punctul forte al volumului Check Point Charlie. 7 povestiri fără a mai socoti și prefața îl constituie însă nu povestirile ci prefața, un digest al relației lui Liviu Antonesei cu literatura și o necesară poietică a prozei sale. Potrivit propriei
Bărbatul la cincizeci de ani by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13924_a_15249]
-
Sau ultima, Furtună într-un singur cuvânt, perfect licită până aproape de final, când devierea de la verosimil înseamnă, de fapt, strictă cădere în clișeu. Pe scurt (foarte pe scurt și lăsând deoparte multe amănunte), e vorba despre un funcționar cu veleități scriitoricești care, citind într-un ziar despre o calamitate care va lovi, în curând, Bărăganul, ia primul tren într-acolo pentru a putea descrie pe îndelete momentul. Ambiție cam ridicolă, cu atât mai mult cu cât e indusă, nu foarte subtil
Invenții și mărci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5199_a_6524]
-
socru al lui Cassian. Încerc să-l exprim, să mă substitui lui, după ce, multă vreme, l-am dedus din gesturi, lacrimi, silabe și propoziții abia începute." (p. 172), notează acesta pe marginea filelor de viață reproiectată. Puțin mai devreme, auto-explicarea scriitoricească e și mai îngroșată: "Darius. Nu este nici furt, nici falsă memorie, nici exercițiu de imaginație, ci un fenomen fără un nume precis: pur și simplu îmi atribui întâmplările altora. Întâmplări care, nu știu de ce, mă urmăresc, probabil pentru că au
Viețile altora by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7519_a_8844]
-
în scenă de un memorialist care nu doar inventariază, dar și reinsuflă viață trecutului, îl retrăiește, pentru el și pentru noi, cititorii săi. Spuneam mai înainte despre Ion Ianoși că s-a implicat nu doar de formă în viața comunității scriitoricești. Aș spune încă mai mult : în anumite împrejurări, chiar l-a pasionat această implicare, l-a interesat, oricum, în chip special. Astfel, la centenarul Uniunii Scriitorilor, celebrat în 2009, comite gestul de se înfățișa cu o lucrare-sinteză consacrată istoriei instituției
O viață și o epocă (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4171_a_5496]
-
Ovidiu Genaru Prozatoarea s-a retras, prin forța destinului, de 2 ani, la Bacău, după o carieră scriitoricească de mai bine de 6 decenii în București. La venerabila-i vîrstă (n. 18 martie, 1910, Poiana Sibiului - Vlașini), Doamna Ioana, cum îi place să fie numită căci și-a păstrat toate darurile unei adevărate doamne - așa cum a fost toată
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
Muntenia care m-a adoptat. Ardelenii sînt mai ficși, mai statornici. Nu-s cosmopoliți ca regățenii. Noi ieșim greu din bîrlogul ardelenesc... Am găsit un Bacău atît de cultural, nu mi-am putut închipui... oamenii sînt generoși, e un climat scriitoricesc nemaipomenit... suflete calde, pline de solicitudine și atenție... și asta m-a ajutat enorm să depășesc izolarea celor 6 luni de după accident, cînd mi-am rupt un picior... toate se rup la bătrînețe... pînzele, rochiile... și încă alte 6 luni
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]