159,882 matches
-
materială a liceului, ne gândim la un plan de reabilitare a Corpului A și a terenului de educație fizică, la introducerea unui sistem de supraveghere cu ajutorul camerelor de luat vederi, la achiziția de noi instrumente pentru elevi, de materiale pentru secția de Artă plastică. Sunt foarte multe lucruri de făcut. Vrem să atragem fonduri extrabugetare pentru a avea mai multă libertate, pentru a asigura un climat mai bun atât pentru colegi, cât și pentru elevi. Lupt pentru oameni, si ca lider
Interviu cu Mircea Roșca, directorul Liceului de Artă Dimitrie Cuclin din Galați by http://www.zilesinopti.ro/articole/4215/interviu-cu-mircea-rosca-directorul-liceului-de-arta-dimitrie-cuclin-din-galati [Corola-blog/BlogPost/98419_a_99711]
-
Deșteptarea la ora 8:00 dimineața. Să nu uităm, azi sunt alegeri federale australiene. Lupta acerbă între laburiștii de la putere și liberării din opoziție. Ne-am decis să votăm la aeroport. Ne-am informat și am aflat că e o secție de votarea și acolo... Dacă nu ne prezentăm la alegeri vom fi amendați. Așa e aici! Nu vrei să votezi plătești! Și consider că așa este normal. A-ți vota conducătorii și pe cei care se ocupă de treburile statului
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1385291184.html [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
destăinuie. Ma intreb în mintea mea care o fi motivul acestei afinități inter-etnice... Știu că și românilor le plac chinezii. Oare or fi reminiscențe de pe vremea lui Nea Nicu când relațiile noastre cu China erau excelente!? Ajungem la aeroport la secția „Plecări”. Cu aceeași dexteritate îmi descarcă bagajele, își ia contravaloarea cursei și dispare... Desigur în căutarea altor clienți. Intrăm în vasta sală de „Departures”. Lume multă. Mă uit pe panourile de afișaj electronic. Văd că cursa mea este la standul
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1385291184.html [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
până la Singapore pe care scrie: „ROCA/George Mr, Qantas Airways, Sydney-Singapore, Flight QF5, Date 07 SEP, Class Economy, Seat 75G, Gate 10, Boarding Time 12:25”. Ușor de citit și de înțeles pentru toată lumea. Este ora 11:20. Direcția spre secția de votare! În șapte minunte - atât a durat așteptatul și completarea buletinelor de vot - ne-am făcut datoria cetățenească! Good luck Mr. Rudd! Cu dânsul am votat și eu! Mai avem timp de o cafea. Căutam prin apropiere o cafenea
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1385291184.html [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
dirijați spre avion și de aceea mai dau un ochi pe la unul din magazinele Duty Free. Îmi plac electronicele, aparatele de fotografiat, ceasurile. Mă informez asupra ultimelor apariții prin amabilitatea unui vânzător elegant, înbrăcat la șapte ace. Apoi trec prin secția de cosmetice, marochinărie, bijuterii și dezinteresat de toate minunile care mi-au ieșit în cale caut Gate 20, adică poarta de plecare. O găsesc destul de repede. Time: 12:00. M-am încadrat perfect în timp! Mă așez la rândul format
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1385291184.html [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
povestit despre impunătoarea clădire a școlii, de păduricea din curtea acesteia, de cărările ascunse de acolo, de colegii ei... de arhitectul austriac Thomas Pucher care construise moderna clădire în urmă cu câțiva ani. La început făcuse balet, apoi trecuse la secția de muzică, specialitatea pian. Având talent, câștigase deseori apaluze, diplome, ba chiar și bani din concertele pe care le dăduse cu școala sau în particular. Iubea acel loc, îi era dor de el, dar nu mai vroia să se reîntoarcă
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_jurnal_de_vacan_george_roca_1385291184.html [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
o logică a lui. Niciun polițist din lume nu se bagă în vorbă ca să-și testeze constatările cu posibili complici și oameni de pe stradă, când bănuiește că o mașină e de furat. Confiscă actele și îi duce pe toți la secție fără discuții, afară de cazul în care e șpăguit. Dacă ar fi fost vorba nu de un polițist, ci de un politician, atunci absurdul scenei m-ar fi făcut să râd: un individ obișnuit să le spună întruna celorlalți că negrul
Două lozuri și trei luzări iluzări by https://republica.ro/doua-lozuri-si-trei-luzari-iluzari [Corola-blog/BlogPost/339145_a_340474]
-
născut, în 1940, în București. A absolvit institulul de Construcții București, după care pasiunea pentru fotografie l-a determinat să lucreze într-un departament de profil al Centrului de Perfecționare a Lucrătorilor din Transporturi și Telecomunicații. A fost angajat al secției de cercetări aerofotografice și evidență centralizată a siturilor arheologice din cadrul Muzeului Național de Istorie, revista România Pitoreasca, Muzeul Țăranului Român, editurile Noi și Humanitas. Pentru specializare, a urmat un curs postuniversitar la Institulul de Artă Teatrală și Cinematografică din București
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/salonul-european-de-fotografie/ [Corola-blog/BlogPost/92350_a_93642]
-
în familie, consumul de droguri în rândul tinerilor si consecințele acestuia asupra familiei, exploatarea minorilor în vederea obținerii de foloase necuvenite - pornografie, prostituție). DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIE A COPILULUI HUNEDOARA Asistență socială și protecția copilului 2004 - 2008 Muzeograf Secția Istorie Modernă - activități de patrimoniu, ghidaj, cercetare științifică, acțiuni, simpozioane, etc. MUZEUL CIVILIZAȚIEI DACICE ȘI ROMANE - DEVA Muzeografie 2002 - 2004 Profesor de istorie Activitate didactică în cadrul mai multor instituții LICEUL ECONOMIC “GRIGORE MOISIL” - DEVA Invățamânt 2010 Doctorat în curs UNIVERSITATEA
DANIEL DĂIAN de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Daniel_D%C4%83ian.html [Corola-blog/BlogPost/340840_a_342169]
-
Când o ascultăm,/ Și pe buze-aduce miere/ Când o cuvântam.// Românașul o iubește/ Ca sufletul său,/ Vorbiți, scrieți românește,/ Pentru Dumnezeu!//. ---------------------------------------------------------------------- ROCA George, născut la 14 iulie 1946, la Huedin-Cluj, România. Stabilit în Australia, la Sydney. Studii: Facultatea de filologie - secția Limba și Literatura Română. Scriitor, poet, promotor cultural, editor de carte, grafician, redactor și redactor șef la mai multe publicații virtuale și fizice. 1993 - Membru al Academiei de Științe, Literatură și Arte (ASLA) 2002 - Membru Emeritus al Academiei Româno-Americane (ARA
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Veornica_ivanov_1397223351.html [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
în viață, între jurnalismul radio și presă. În 1972, imediat după ce termină Facultatea de Compoziție și Muzicologie la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, aceasta primește repartiție guvernamentală la Radioteleviziunea Română. Aici, activitatea sa principală este aceea de redactor muzical în secția condusă de Theodora Albescu și Iosif Sava. În paralel, Mariana Cristescu colaborează la emisiunile TV realizate de Silviu Gavrilă și Adrian Dieterle, devine membră a Asociației Tinerilor Muzicologi și semnează cronici muzicale în „Luceafărul”, în cadrul unei rubrici săptămânale. După numai
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_mariana_cristescu_autoarea_istoriei_romaniei_in_pagini_muzicale_.html [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
ani, în 1978, Mariana Cristescu părăsește Radioteleviziunea Română și se transferă la Târgu Mureș, ca redactor muzical la Studioul de Radio teritorial. Rămâne aici, până la desființarea acestuia, în 1985, pentru ca apoi, să lucreze timp de un an, ca bibliotecar la secția muzicală a Bibliotecii Județene Mureș. În 1986, Mariana Cristescu revine în mass media, însă în presă, ca redactor la cotidianul „Steaua roșie”. După 1990, aceasta devine șefa secției Cultură și Artă a cotidianului „Cuvântul liber”, precum și membră a Uniunii Ziariștilor
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_mariana_cristescu_autoarea_istoriei_romaniei_in_pagini_muzicale_.html [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
1985, pentru ca apoi, să lucreze timp de un an, ca bibliotecar la secția muzicală a Bibliotecii Județene Mureș. În 1986, Mariana Cristescu revine în mass media, însă în presă, ca redactor la cotidianul „Steaua roșie”. După 1990, aceasta devine șefa secției Cultură și Artă a cotidianului „Cuvântul liber”, precum și membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Mariana Cristescu este cunoscută de asemenea, și ca autoare a volumelor „Clovnii de ceară”, „ Conversație de seară”, “Parfum de roșcove”, “ Editori@le”, etc. Printre distincțiile
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_mariana_cristescu_autoarea_istoriei_romaniei_in_pagini_muzicale_.html [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
în viață, între jurnalismul radio și presă. În 1972, imediat după ce termină Facultatea de Compoziție și Muzicologie la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, aceasta primește repartiție guvernamentală la Radioteleviziunea Română. Aici, activitatea sa principală este aceea de redactor muzical în secția condusă de Theodora Albescu și Iosif Sava. În paralel, Mariana Cristescu colaborează la emisiunile TV realizate de Silviu Gavrilă și Adrian Dieterle, devine membră a Asociației Tinerilor Muzicologi și semnează cronici muzicale în „Luceafărul”, în cadrul unei rubrici săptămânale. După numai
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_mariana_cristescu_autoarea_istoriei_romaniei_in_pagini_muzicale_.html [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
ani, în 1978, Mariana Cristescu părăsește Radioteleviziunea Română și se transferă la Târgu Mureș, ca redactor muzical la Studioul de Radio teritorial. Rămâne aici, până la desființarea acestuia, în 1985, pentru ca apoi, să lucreze timp de un an, ca bibliotecar la secția muzicală a Bibliotecii Județene Mureș.În 1986, Mariana Cristescu revine în mass media, însă în presă, ca redactor la cotidianul „Steaua roșie”. După 1990, aceasta devine Conversație de seară”, “Parfum de roșcove”, “Mariana Cristescu s-a născut pe 20 iulie
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_mariana_cristescu_autoarea_istoriei_romaniei_in_pagini_muzicale_.html [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
Conversație de seară”, “Parfum de roșcove”, “Mariana Cristescu s-a născut pe 20 iulie 1948, la București și are două fiice. În prezent, aceasta locuiește în orașul Târgu-Mureș. “Ne străduiam să ajungem la inima ascultătorului” - Ați fost redactor muzical în secția condusă de Theodora Albescu și Iosif Sava, colaborând, în paralel, la emisiunile TV, realizate de Silviu Gavrilă și Adrian Dieterle. Cum este lucrezi cu oameni de o asemenea valoare, ce ați învățat de la ei? - Deși vorbim despre doi dispăruți, parcă
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_mariana_cristescu_autoarea_istoriei_romaniei_in_pagini_muzicale_.html [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
fără să asculte, fără să respire muzică. Oriunde era muzică, era și domnul Sava. Cred că toți tinerii de atunci - „boboacele” fiind majoritare - pe care ne păstorea, deși eram foarte bine pregătiți profesional și nu pe toți îi alesese în secția lui - îi datorăm imens și acum, peste ani, pentru toată viața. - Ce rol aveau în acea perioadă, astfel de emisiuni culturale? -Emisiunile aveau, evident, un rol educativ, în primul rând. Dar ne străduiam să ajungem la inima ascultătorului, pentru a
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_mariana_cristescu_autoarea_istoriei_romaniei_in_pagini_muzicale_.html [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
puștoaică, inconștientă... Nu realizam că mă citesc zeci de mii de oameni și că rubrica mea se învecina cu cea a Sânzianei Pop, pe care o adoram. Despre „Istoria României în pagini muzicale” - Între 1985-1986 ați lucrat ca bibliotecar în secția muzicală a Bibliotecii Județene Mureș. Aici ați realizat o impresionantă monografie - „Istoria României în pagini muzicale”, un veritabil instrument de lucru pentru realizatorii spectacolelor vremii, lucrare dispărută la ora actuală, cu desăvârșire. Vă rugăm să ne prezentați pe scurt, această
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_mariana_cristescu_autoarea_istoriei_romaniei_in_pagini_muzicale_.html [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
am regretat. Și nici nu m-am mai întors la Studioul de Radio, deși am fost rechemată. Am rămas la ziar, „îmbolnăvită” definitiv de sângele negru al cernelii tipografice. - După 1990 sunteți membru asociat la S.C. „Cuvântul liber” și șefa secției Cultură și Artă a cotidianului cu același nume. Cum este să conduci o secție de cultură și artă, ce provocări și ce satisfacții v-a adus această slujbă? -Deși, în aparență, sunt două lucruri diferite, a fi patron de ziar
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_mariana_cristescu_autoarea_istoriei_romaniei_in_pagini_muzicale_.html [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
am fost rechemată. Am rămas la ziar, „îmbolnăvită” definitiv de sângele negru al cernelii tipografice. - După 1990 sunteți membru asociat la S.C. „Cuvântul liber” și șefa secției Cultură și Artă a cotidianului cu același nume. Cum este să conduci o secție de cultură și artă, ce provocări și ce satisfacții v-a adus această slujbă? -Deși, în aparență, sunt două lucruri diferite, a fi patron de ziar și a conduce secția culturală, aici, sunt preocupări complementare. Nu fac numai cultură, scriu
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_mariana_cristescu_autoarea_istoriei_romaniei_in_pagini_muzicale_.html [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
a cotidianului cu același nume. Cum este să conduci o secție de cultură și artă, ce provocări și ce satisfacții v-a adus această slujbă? -Deși, în aparență, sunt două lucruri diferite, a fi patron de ziar și a conduce secția culturală, aici, sunt preocupări complementare. Nu fac numai cultură, scriu și editoriale, cărți, fac tehnoredactare, îngrijesc ediții ale altor scriitori..., „nimic din ceea ce este omenesc nu mi-e străin” - cum ar spune filosoful. Mi-am propus să dovedesc forța creatoare
DE VORBA CU MARIANA CRISTESCU, AUTOAREA ISTORIEI ROMANIEI IN PAGINI MUZICALE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_mariana_cristescu_autoarea_istoriei_romaniei_in_pagini_muzicale_.html [Corola-blog/BlogPost/343183_a_344512]
-
RÂMNICULUI, artista plastică din Torino-Italia, LAURA GEORGIANA PREDA-ȘTEFAN. (A absolvit Școala de Artă „Alessandro Antonelli”, clasele VI-VIII, din Torino. În 2007, a obținut Diploma Artistica - Proiectul Michelangelo, la Liceul de Artă „Aldo Passoni”, unde a studiat 5 ani în secția de pictură. În 2010, a luat licența la Facultatea de Restaurare „Enaip di Botticino”, din Brescia, obținând Diploma de Restaurator Tehnic și Conservare a Bunurilor Artistice și Culturale. În 2012, a absolvit a doua facultate, specializându-se în scenografie la
EDIŢIA A IV-A A SALONULUI NAŢIONAL DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ „ROTONDA PLOPILOR APRINŞI” (14-18MAI 2014) de REVISTA SINGUR în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Revista_singur_1399953322.html [Corola-blog/BlogPost/344608_a_345937]
-
relații, în spirit ecumenic, cu celelalte culte pe plan local, Preasfinția Sa a purtat cu competență responsabilitatea reprezentării Bisericii Ortodoxe Române în dialogul ecumenic cu Bisericile Lutherane. În același timp el a participat într-un mod foarte activ în cadrul unor secții ale Sfântului Sinod la împlinirea multor cerințe de seamă ale activităților bisericești din întreaga Patriarhie Română” (Pr. Dorel Octavian Rusu - Cuvânt Omagial cu prilejul împlinirii a 75 de ani de viață ai P.S. Vasile Coman). A fost mult iubit de
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_preasfintitul_parinte_episcop_vasile_coman_.html [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
dictat german fantomă, o dezinformare. Un discurs al generalului Halder, fabricat în laboratorul de dezinformare Focus cu scopul de a agrava criza, este considerat și azi ca autentic, chiar de către germani. Așa că nu-i de mirare că pe internet, la Secția „Istorie: minciuni și falsuri” a Ministerului Apărării Rusiei, Sergej Kovalijev arăta recent că vina izbucnirii războiului în 1939 este a Poloniei, care a refuzat „cu încăpățânare” cererile moderate germane. În acest context este firesc ca antisemitismul, punerea la îndoială a
SPIONII RĂZBOIULUI RECE de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Viorel_roman_spionii_razboiului_rece_viorel_roman_1335059273.html [Corola-blog/BlogPost/357597_a_358926]
-
III alin. (1) lit. a) pct. (vi) și alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 , excepție ridicată de Irena Bossy-Ghica (Boulin) în Dosarul nr. 688/284/2015 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Corina Ruxandra Popescu, din cadrul Baroului București, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent-șef referă asupra faptului că, la dosar, Comisia locală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280107_a_281436]