3,089 matches
-
o insultă Mai tăiem cincizeci la sută, S-avem"dolofan" bugetul Și apoi vă spun secretul: -Cât timp fi-vom noi la "manșă" Mai tragem o noua "tranșă" Și ca să sărim"sincopa" Golim de bani Europa! Mai apoi, fără sfială “Secăm”banca Mondială! Referință Bibliografică: Realitate și visuri de Crăciun. Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1449, Anul IV, 19 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
REALITATE ŞI VISURI DE CRĂCIUN. de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371767_a_373096]
-
fapt de seară Fierbinte picurând, ca lacrima de ceară. Azi, prin cotloane-ascunse renasc în mine, vise Rugandu-ma frenetic să le păstrez nestinse. Prin văile umbrițe de nori cerniți, si gri Seninul își croiește poteci prin razele-aurii. Azi, din izvor secat de-atata dor și pătimi Aleargă către voi, sfioase, înrourate lacrimi. Cuvintele nespuse se-nvalmasesc pe buze. Tăcerea fără rost nu-și mai găsește scuze. Azi se-nfiripa în jurul meu doar cântec, Pe arc de curcubeu culorile le-amestec. Și
VA MULTUMESC... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375752_a_377081]
-
neamului, sub arme. Există ceva în țara aceasta pe care nici-o gafă politică și nici-o tragedie istorică nu o va putea suprima. Există forța jertfei depline pentru semeni, neam și țară, există acel izvor de putere și fără putință de secat. Există un singur nume pe care trebuie să-l cunoască orice român, în orice loc s-ar afla, există un nume pe care trebuie să-l slăvim în fiecare zi, există un nume pe care trebuie să-l rostim tot
VETERANUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379204_a_380533]
-
nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului SCHIMB DE INIMI autor, Bertoni D Albert Iubita mea, propun ca-n primăvară Să facem schimb de inimi între noi Să știm pe celălalt ce o să-l doară Durerile de-l seacă sau omoară Ori de se-mpart mereu numai la doi Tu să simțești durerea ce-mi apasă Precum jungherul cel mai ascuțit De-atâta ori în piept, pe când a plânge Încep să vărs din mine roșul sânge Pentru că mult și
SCHIMB DE INIMI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379290_a_380619]
-
nevoie de clonări, sau de dubluri: Iubirea n-are nici sfârșit, nici începuturi. Capricioasă, apare doar când vrea; Superba doamnă presară dragostea Și prea puțin îi pasă că te doare: Ce dacă trandafirii ei au țepi Când și din piatra seacă-i crește floare? Referință Bibliografică: MĂIASTRA (Odă dragostei) / Pușa Lia Popan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1801, Anul V, 06 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Pușa Lia Popan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MĂIASTRA (ODĂ DRAGOSTEI) de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369200_a_370529]
-
fost instruită să nu stea în preajma celor ca el, ceva o împiedica să își miște corpul. Aripile sale albe au rămas înțepenite, uitase până și motivul pentru care se afla în acel oraș al oamenilor. Misterul ce îl învăluia o secase de puteri, îi provocase o pierdere gravă de memorie și o atragea periculos de mult. O atracție ce îi era complet necunoscută până în acea clipă. La rândul său, prizonier al frumuseții orbitoare pe care o afișa îngerul din fața sa, demonul
UN ÎNGER ŞI UN DEMON de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369149_a_370478]
-
cură de slăbire, La plăcinte, dezrobire. Cu brânză, ori cu dovleac, Ei, acolo,-un pic, un fleac Nu m-o îngrășa prea tare, Până data viitoare. C-un compot de vișinel, Rămân tras ca prin inel, Storc și o lămâie seacă, Să nu fiu o poamă acră. „La plăcinte...înainte...”, Dați-i bice, că-i fierbinte! Dacă vreți și un ayran, P-ăla vi-l dau de bayram. Ș-am încălecat pe-o rimă Șuie, ruptă din inimă, Și, cu cobza
LA PLĂCINTE... (PAMFLET) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374209_a_375538]
-
were dumb and deafened by the pealing stars, somebody, perhaps the Lord himself, turned them into swans. And șo the Minstrel roșe. CU OCHIUL ÎNTORS, OGLINDIND Melcii timpului sisific își sfâșie pleoapa. N-au mântuire, cumplită e vina. Fântână a secat de mult, desi se-aud, uneori, chemări din adânc. Cu ochiul întors, oglindind albastrul, coboară, argint lăcrimând. Lung și durut a fost drumul. Aproape-i Lumină. THE INWARD EYE, MIRRORING The snails of time sysyphically crush up my eyelids. There
AMOR PROHIBIT / FORBIDDEN LOVE (POEME) 1 de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374239_a_375568]
-
iluzia că idei ale lor ar putea să influențeze gândirea bolnăvicioasă a unor conducători. Și suferă de neputință când văd că, niciodată, nici măcar vreo idée strălucită nu e aplicată de guvernanți. Și nu e doar cazul României, firește. Neputința ne seacă, ne exasperează zi de zi și uneori clipă de clipă. E ca o boală cumplită de care fiecare scapă cum poate, iar unii nu scapă deloc.” „În definitiv -mărturisea scriitorul Mihai Sin -, fiecare dintre noi asta căutăm o viață întreagă
O CARTE DESPRE NOBEL – „ISPITA IZBĂVIRII” DE MIHAI SIN de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374205_a_375534]
-
Ediția nr. 1538 din 18 martie 2015 Toate Articolele Autorului Am strigat către primii zori să mai aștepte, că focul e doar ațipit și tot ce-am adunat într-un veac nu s-a topit, deși timpul setos izvorul a secat... mlădițe tinere din astru pletos plâng să-mi acopere ochii ce vor prin ei să ardă tot, pe rând, unu câte unu ca să răspândească prin toate întunericimile lumina și să mă înalț cu țipătul păsării benu... Referință Bibliografică: Țipătul / Elena
ȚIPĂTUL de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374261_a_375590]
-
Tu taci; - 3. Arhivele tării sunt cedate printr-o lege a arhivelor străină de interesele naționale, celor ce vor să scoată din mintea românilor ideea și dovezile de unitate națională. Tu taci ;- Slujbașii țării, căftăniții vând la preț de piatră seacă și fier vechi bunurile realizate de tine, sub oblăduirea șefilor lor, împart banii, apoi sunt "judecați" de ochii lumii și primesc pedepse cu suspendare, adică "mulțumesc, la revedere, te mai chemăm noi când avem nevoie de serviciile tale". Tu taci
DULAII DE IERI SI DE AZI ŞI SCRISOARE CĂTRE POPOR (TU TACI) DE SFINŢIA SA JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362090_a_363419]
-
pe pământ, Pictăm zările și marea în culori nemaivăzute, Sculptam omul în modele ,nevăzute de cel sfânt, Iar moravurile vieții sunt din lumile pierdute. În desfrâul ce ne zbatem mai putem visa frumos Când pădurea-i amintire,iar izvorul a secat Cumpărăm florile false,care n-au nici un miros Ascultăm privighetoarea doar din naiul fermecat. Cand din umbră ,fără umbre...umbră tainică-i stăpâna, Când nisipuri mișcătoare vor pată a noastră viața, Căutăm degeaba legea să ne strângă mâna în mână
DIN SURÂSUL VREMII(I) de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378769_a_380098]
-
focul, în proaspătă joie? Cine ne inspiră, să-I dăm toată sarea din mare? Cine să ne încingă în sacru, dacă nu tăcerea nepregătită a Mântuitorului... Dezvelindu-ne de acest înveliș îngrozitor, să palpăm spiritul palid al mării, ce a secat, și în strălucirea solzilor să ne numim serafimi, căci și oamenii suferă de solzi, și de mare, și de timp, și de moarte. Cine să ne definească? Cine să ne încingă în sacru? Lilia Manole (Drepturile de autor îmi aparțin
CINE SĂ NE ÎNCINGĂ ÎN SACRU? de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378815_a_380144]
-
dor. Aprinde amintirea Pulsând într-un fior, Și-ascultă nemurirea- Al îngerilor cor. Să nu-ți ferești privirea... RONDELUL ÎNSTRĂINĂRII Azi ai rămas doar o străină, În umbra farmecelor treci, Ascult izvorul ce suspină, Adânci sunt pașii tăi și reci. Secându-mă iar de lumină De ce cu nepăsare pleci? Azi ai rămas doar o străină, În umbra farmecelor treci. Și porți cu tine crunta vină, Înstrăinată ești pe veci, Iar lumea ta o să devină Abisul unde te petreci. Azi ai rămas
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
într-o concepție în sine totală despre lume. În schimb, epopeile de mai tîrziu, numite în sensul mai restrîns al cuvîntului purane, adică poeme antice, par asemănătoare felului pe care-l regăsim la poeții ciclici posthomerici, o înșirare prozaică și seacă a tot ce ține de cercul miturilor unui anumit zeu, descinzînd printr-un amplu proces de la relatarea genezei zeilor și a lumii pînă la genealogiile unor eroi omenești și a unor principi. În cele din urmă apoi, pe de o
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și spirituale, rezultînd în acest fel "noua logică a concretului ca dialectică a contrariilor" [355]. "La începutul Logicii sale, Hegel vorbește, într-adevăr, de existență. Însă aceasta este doar prima teză, prima categorie, care se identifică cu gîndirea cea mai seacă și nedeterminată, fiind lipsită de conținut. Această existență își găsește antiteza în nimic, care i se contrapune, ajungîndu-se în mod succesiv la o sinteză: devenirea. Prima triadă a celor ce vor fi categoriile pentru Hegel este astfel constituită" [356]. "Este
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
iau arfa de aramă, / Arfa a cărei sunet e turbur, tremurat, / Arfa care din pietre durerile le chiamă" (Povestea magului călător în stele) sau "stoarce lapte din a stâncei coaste seci" (Memento mori). Piatra (în componentele ei: "piatra detunată", "piatră seacă", "piatra sură", "piatră risipită") închide în ea forțe pe care doar magul le poate elibera: el bate de trei ori în piatră ca într-o lespede secretă dintre moarte și viață să o învie pe regina Maria, sau poate face
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ale postcomunismului. Se înșală însă, același pesedism, dacă își imaginează descurajarea (chiar și temporară) a premierului liberal. Nimic din casantul scenariu al înlăturării ticăloșiților nu se diluează în puhoaiele care acum îndurerează țara. Doar cîteva luni sînt necesare pentru a seca jubilația de moment a faunei de stînga și a repune pe tapet aceleași, consecvente, comandamente ale liberalismului renăscut (și) prin stilul răspicat al lui Călin Popescu Tăriceanu. A mai existat cîndva un mare potop. După care însă lumea s-a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de a realiza unitatea s-a împlinit la 24 ianuarie 1859 prin unirea Moldovei cu Muntenia. „Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Să-nvârtim hora frăției Pe pământul României! Vin’ la Milcov cu grăbire Să-l secăm dintr-o sorbire Ca să treacă drumul mare Peste-a noastre vechi hotare.” (Vasile Alecsandri, Hora Unirii) Dragostea de țară și lupta moldovenilor pentru libertate, conduși de marele voievod Ștefan cel Mare, reiese din versurile: „Du-te la oștire! Pentru țară
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
însemnau pentru comerțul nostru cheltuielile de transport. În această privință, este edificator un document din 4 iunie 1818, în care sunt înfățișate cheltuielile de transport a 2 296 merțe și 4 dimirlii de cereale (cca. 356.000 kg) de la Valea Seacă și Tecuci la Brețcul, în Transilvania. Prețul de cost al cerealelor la locul de cumpărare varia între 68 lei și 28 lei kila (cca. 310 kg). Pentru transportul lor s-a plătit de la Valea Seacă la Grozești câte 6 lei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
356.000 kg) de la Valea Seacă și Tecuci la Brețcul, în Transilvania. Prețul de cost al cerealelor la locul de cumpărare varia între 68 lei și 28 lei kila (cca. 310 kg). Pentru transportul lor s-a plătit de la Valea Seacă la Grozești câte 6 lei de kilă, iar de la Tecuci la Grozești câte 5 lei de kilă. De la Grozești la vamă (Oituz) s-a mai plătit încă câte 6 lei de kilă, iar de acolo până la Brețcul, câte „3 lei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mecanică în satul Gîrbești (Vaslui) la care lucrau 6 oameni plătiți cu 984 lei anual fiecare și o moară în satul Tăcuta (Vaslui) cu doi lucrători, plătiți amândoi cu 500 lei anual și care măcina 200 merțe grâu, 300 merțe secară și 800 merțe popușoi într-un an. Potrivit statisticii din 1860-1862, în Moldova funcționau în acei ani două mori mecanice în ținutul Botoșani, două în Covurlui, cinci în ținutul Iași, una în Neamț, una în Putna, trei în Suceava, două
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și substanța abstractă. Firește, A.I. nu improvizează, el urmează regulile omileticii, având în minte pilda oratoriei bizantine (și îndeosebi pe Ioan Hrisostom și pe Theofilact). Cuvântările lui, care conțin pasaje de fină exegeză teologică, nu sunt însă nicidecum o expunere seacă și pedantă. Predica are viață, culoare și, în mișcarea ei, când solemnă și înfiorată de simțăminte sublime, când lirică și unduioasă, când aspră și poruncitoare, se simte freamătul personalității aprige a Ivireanului. Originalitatea didahiilor stă în modul în care mitropolitul
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
liberi. Creșterea vitelor era a doua activitate economică importantă a comunităților umane rurale din zonă. S-au aflat în așezări și ateliere, se practicau diferite meșteșuguri, olărie, lucrată la roată, tehnică care se generalizează, prelucrarea metalelor fierărie. La Bârlad, Valea Seacă, a fost descoperită o așezare cu 40 de locuințe, unde majoritatea atelierelor erau cele de prelucrare a oaselor de animale. Această descoperire atestă o comunitate rurală în care locuitorii practicau agricultura și creșterea vitelor, dar se ocupau și cu practicarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
unelte de fier: cuțite, brăzdare de plug. Pe lângă fier, erau prelucrate arama și bronzul. S-au aflat și ateliere de prelucrare a sticlei, unele de proveniență romană. Necropolele din preajma așezărilor descoperite erau de dimensiuni mari (500 de morminte), la Bârlad-Valea Seacă și Mihălășeni, și altele de 300 de morminte, la Dăncești și Târgșor. În necropolele aparținând culturii Sântana de Mureș-Cerneahov (275-375) erau practicate atât incinerația cât și inhumația. La început, incinerația era răspândită, iar inhumația era modestă, dar spre sfârșitul acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]