1,344 matches
-
însă aceasta este însoțită de sarcina complementară de a crește subiecți ascultători și productivi față de Stăpânire. Ivirea manualului în spectrul instrumentelor didactice și impunerea sa ca mijloc livresc dominant de educare în anii 1870 reflectă o adâncire a efectului de secularizare a literaturii didactice românești. Manualele de istorie și geografie păstrează dualitatea asimetrică din perioada precedentă, inversându-i însă ierarhia finalistă. După momentul unirii principatelor dunărene din 1859, pe măsura accelerării eforturilor de construcție a statului-națiune unitar român, scopul primordial al
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al educației preia o finalitate identitară. Religia își păstrează un loc de cinste, însă este relegată pe plan secund de discursul naționalist- identitar căruia îi este, în cele din urmă, subsumată. Totuși, chiar și în această perioadă de amplificare a secularizării literaturii didactice, fibra mistică ce era anterior total întrețesută în conținutul educațional al bucoavnelor și literaturii liturgice folosită în școală nu dispare. Asistăm în schimb la un proces de transfer a misticii religioase înspre dezideratul naționalist. G.R. Melidon (1874), în calitate de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
instituțiilor vieții publice și politice. Prin reforme succesive, fanarioții au declanșat procesul de organizare a guvernării pe baze raționale, de concentrare și centralizare a puterii în figura domnitorului, de extindere a aparatului birocratic, de codificare legislativă, însoțite de o sesizabilă secularizare a vieții publice (Hitchins, 1998, p. 15). Rămas în conștiința istorică românească mai degrabă ca "sistema fatală" care "a supt măduva țării", făcând ca "nefericirea țării rumânești să ajungă la vârf", "veacul de durere" al epocii fanariote ascunde un amplu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
publice în care el să nu fi aruncat sămânța înnoirii, doar că roadele nu vor fi întotdeauna însutite - ca în cunoscuta parabolă - și ele vor fi culese târziu, de alții" (Constantiniu, 2011, p. 230). Prin suita de reforme structurale (Legea secularizării averilor mănăstirești, 1863; Reforma fiscală, Legea rurală, Legea instrucției publice, toate în 1864), Cuza (sprijinit de M. Kogălniceanu) a cauzat, folosind o altă expresie biblică, "schimbarea la față a României" (Dragnea, 2001). Până în 1864, nucleul statal care va sta la
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
s-au așezat primele și cele mai importante dale ce au fixat drumul spre construirea României moderne. Pe lângă trecerea legilor care aveau ca intenție ruperea societății românești de vechea ordine feudală (aici intră reforma agrară din 1864, precedată de legea secularizării averilor mănăstirești adoptată cu un an mai devreme), 1864 este anul unui dublu inaugural instituțional: după cum am arătat în paginile anterioare, acum este adoptată legea instrucțiunii publice, care instituționalizează școala primară ca obligatorie, gratuită și universală; tot în acest an
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
limitele ființei umane, oamenii timpurilor noastre (începând, pare-se, cu anii '80 ai secolului al XX-lea), înțeleg să-și extindă perfecțiunea în toate domeniile: intelectual, fizic, emoțional, social, profesional (nu este vizat și cel moral!). În actualul context, al secularizării în expansiune, idealul personal indus de o societate obsedată de excelență și de performanță nu mai are limită. Nimic nu-l mai moderează. Nimic nu-i mai frânează entuziasmul. Scăpând oricărui control, el este dominat de un soi de hipertrofie
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cu o multiplicitate de concepții despre lume, postmodernismul a înlocuit cunoașterea cu interpretarea. Anthony C. Thiselton afirmă că „postmodernismul semnalează o pierdere a încrederii în strategiile globale de planificare socială și în criteriul universal al raționalității” (Thiselton, 1995, p. 11). Secularizarea, globalizarea și modificările demografice generate de imigrație au produs o diversitate etnică, culturală și religioasă fără precedent. Această diversitate se extinde în sfera valorilor, a concepțiilor despre lume și viață, și a moralității. În ceea ce privește comportamentul adictiv, până la sfârșitul secolului al
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
noastră istorie. În timpul secolelor în care a predominat creștinismul, căsătoria care stă la baza ei s-a încheiat în mod liber și prin consimțământ mutual, chiar și atunci când interesele jucau un rol mai mare decât dragostea. Căsătoria civilă este rezultatul secularizării societății. La fel se întâmplă și cu divorțul. Concubinajul a fost cunoscut dintotdeauna și chiar s-a răspândit masiv în secolul XIX, mai ales în mediile muncitorești. De când a devenit un simbol al independenței în mediile burgheze și intelectuale, și-
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
într-o broșură apărută probabil chiar în anul revoluției (Dreptatea poporului judece pe frații Caragiale) își mărturisesc solemn civismul. Deși anii care urmează sunt cei ai divanurilor ad-hoc, ai înscăunării lui Cuza, ai înfăptuirii unor reforme indispensabile, ca aceea a secularizării averilor mănăstirești, răstimpul e plin totuși de acțiunile obscure ale forțelor reacționare care se vor strânge în 1864 în „monstruoasa coaliție“ și îl vor sili pe Cuza să abdice, în urma faimosului complot din 11 februarie. Aducerea domnului străin, atât de
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
-l în maniera lui spirituală, ca întotdeauna. Însemnările de călătorie ale lui B. dezvăluie bune însușiri de prozator. Dar el obține performanța scriitoricească în gazetărie. După întoarcerea din exil, se dezlănțuie în adevărate campanii de presă (de exemplu, în problema secularizării averilor mănăstirești), cu mare răsunet în epocă. Avea nerv polemic și știa să-și orchestreze argumentația în perioade ample, de largă respirație. Cu intervențiile sale publicistice incisive, inspirate, B. anticipează și pregătește gazetăria lui M. Eminescu. Numai abundența a stricat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
îndeamnă, cu întemeiere, să nu demonizăm postmodernitatea, ci, mai înțelept, să învățăm cum să-i facem față, să ne adaptăm fără a ne pierde natura umană. Cu un optimism ponderat și în marginile realității constată că opinia modernității, pentru care secularizarea era o axiomă, s-a dovedit falsă. Marile religii monoteiste sînt într-o efervescență și vigoare aproape uimitoare. De asemenea, bogăția trecutului cultural nu este negată, ci mai degrabă reasamblată în moduri adesea deconcertante. Într-o libertate de alegere adeseori
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
îndreptățire Virgil Nemoianu, este temeiul pe care trebuie să se sprijine o gîndire democrat-creștină cu adevărat serioasă și credibilă. Democrația creștină, față de mai vechile doctrine liberale, conservatoare sau socialiste pare a fi capabilă să asigure răspunsurile necesare dilemelor vieții "postmoderne". Secularizarea este benefică statului, cu amendamentul de a se asigura din partea laicatului o atitudine binevoitoare și protectoare față de religie, sigur benefică ambelor părți. "Creștinismul, cum judicios remarcă profesorul de la Universitatea catolică din Washington, a fost, mereu și mereu, o credință și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pe Dumnezeu". Filosoful comparatist ne propune în aceste rînduri o laudatio înălțătoare și încurajatoare pentru condiția și natura umană. Canonul avea inițial ca arie de aplicare textele sacre sau legea bisericească și civilă; abia în secolul XVIII are loc o "secularizare" lingvistică a termenului, care își extinde înțelesul și asupra altor domenii, inclusiv în cel literar, unde și în prezent a rămas sub semnul lui ca și cum (nu departe de viziunea ficționalistă a lui Hans Vaihinger din Filosofia lui "ca și cum" - Als Ob
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și nemaipomenită acordată Iașilor. Acele petece de moșii despre care se pretinde c-ar fi prețuind zece milioane de lei vechi, sînt pendente, în cea mai mare parte cel puțin, de biserici din Iași; chiar și veniturile se întrebuințau, înaintea secularizării, conform obiceiului vremii, pentru cult și pentru școli; astăzi s-ar întrebuința pentru școli în prima linie, apoi pentru cult: iată dar toată deosebirea. E oarecum un drept natural al orașului Iași, și de la un consiliu comunal ca cel de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ca, deodată cu cultura, să răspîndească și botinele respective". Ia apărarea conservatorilor și reformelor realizate de ei, acuzați incorect de "Românul" și foile aliate de a fi reacționari. Or, votul conservatorilor a fost hotărîtor pentru Unire, în alegerea Domnului, la secularizarea averilor mănăstirești, în abrogarea privilegiilor și legiferarea egalității civile, a instrucției publice, nu mai puțin Constituția, în totul liberală. În Cu o stăruință..., articolul apărut în "Timpul", numărul din 17 mai 1880, dă pe larg împrejurările în care s-au
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
având un sens paternalist și conservator. În Italia fascistă, catolicismul social a sprijinit regimul politic impus de Mussolini, astfel încât, până la momentul celui de-al doilea război mondial, el nu era considerat a fi de orientare creștin-democrată. Prin avansul fenomenului de secularizare, s-a ajuns la o diminuare a specificului politicii susținute de catolicismul social, încât acesta nu mai urmărește astăzi impunerea unei viziuni dogmatice. Dimpotrivă, curentul a devenit interesat de inserarea în corpul social a armoniei, cooperării și solidarității 3. Aceste
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
sociale actuale, pune totul în discuție și ne obligă să reanalizăm toate fenomenele sociale, inclusiv pe acelea cu o tradiție istorică venerabilă. De fapt, profunditatea și vastitatea schimbărilor din vremea noastră, pentru care au fost născocite sintagme precum cea a secularizării și a „morții lui Dumnezeu”, sunt de o așa natură încât nu mai reușim să le facem față doar prin niște simple ajustări ori prin actualizări insignificante. Nu este vorba, așadar, nici de actualizare, nici de o simplă reformă, în
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
și sociale și se axează cu precădere în plan cultural. Teoriile modernizării evidențiază transformările care au loc în structura socială (scăderea importanței statusului prescris, răsturnarea ierarhiilor constituite pe baze tradiționale), în instituțiile sociale (scăderea importanței religiei și explicației religioase, deci secularizarea, schimbările în structura familiei, transformările fundamentale în domeniul economic și politic), dar și în mentalitate, ierarhie valorică, strategii individuale de acțiune. Unele din teoriile clasice ale sociologiei amintite mai sus Comte și Spencer, Marx și Weber, Durkheim și Tönnies sunt
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
macrosocial. Așa încât le voi analiza în linii generale pe fiecare. Dacă abordăm modernitatea în sens larg, macrosocial și diacronic, principalele dimensiuni ale acesteia sunt industrializarea, urbanizarea, dezvoltarea modului capitalist de viață, constituirea statelor naționale, raționalizarea activităților prin organizări birocratice și secularizare. Definițiile date modernității sunt nenumărate, dar pentru a evoca aici doar una din cele clasice cea a lui Weber -, putem spune că aceasta are câteva caracteristici: calculul rațional, dezvrăjirea lumii (adică eliberarea acesteia de puterea religiei), raționalitatea instrumentală și organizarea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Schimbări sociale Schimbări în natura muncii, în structura familiei, în frecvența și calitatea relațiilor umane. Schimbări în structura socială Universalizarea criteriului economic în stabilirea poziției indivizilor în ierarhia socială, toate celelalte criterii (educație, rasă, religie, etc.) sunt subordonate criteriului economic. Secularizare și raționalizare Impune ca unic mod de înțelegere a lumii pe cel produs de știință. Instituțiile, credințele, practicile religioase sunt înlocuite cu cele ale rațiunii și științei. Birocratizarea instituțiilor sociale. Schimbări la nivelul problemelor sociale Emergența unei noi patologii sociale
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ridicat de încredere în autoritatea bisericii și în religie în general. Religiozitatea românilor a fost recunoscută unanim în studiile de specialitate, ca un caz excepțional printre țările Europei și care contrastează cu patternul din Europa de Vest. S-a afirmat că teza secularizării ce afirmă declinul importanței valorilor religioase în viața socială nu este aplicabilă și la țările din sud-estul Europei, România în special, teza fiind construită și deci explicativă, doar pentru Europa de Vest. Religiozitatea României se explică în schimb prin caracterul specific al
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se caracterizează printr-o religiozitate puternică (mai accentuată în Tălmăcel decât în Ludoș). Se pare că în ciuda acestor elemente de modernitate nu s-a produs acea trezire a lumii din vrajă de care vorbea Weber, referindu-se la procesul de secularizare a culturii. Cultura celor două comunități este una profund religioasă. În plus, în Tălmăcel toleranța religioasă este mai scăzută decât în Ludoș (alt semn al tradiționalismului), oamenii declarându-se semnificativ mai deranjați decât cei din Ludoș, dacă ar locui lângă
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dinastiei în 1906, care susține ideea latinității limbii și poporului român, precum și medalia închinată lui Cuza Vodă la 40 de ani de la abdicare, medalie ce preamărește faptele acestuia în inscripția SUB A SA MĂREAȚĂ DOMNIE S-AU SĂVARȘIT UNIREA PRINCIPATELOR, SECULARIZAREA AVERILOR MĂNĂSTIREȘTI, ÎMPROPRIETĂRIREA ȚĂRANILOR. La sfârșitul acestor considerații se impune să subliniem încă o dată că frații Șaraga sunt într-o primă etapă negustori care comercializau, alături de articole de papetărie, carte veche, documente vechi, timbre, medalii și altele asemenea, dar care
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
semicircular) inscripția MANUFACTURA/ DE / ARME (fig. 71rv). Aversul prezintă o inscripție pe nouă rânduri: MANUFACTURA DE ARME / A / ROMANIEI / FONDATA ÎN TIMPUL DOMNIEI / LUI / ALESSANDRU IOAN I° / FIIND MINISTRU DE RESBEL / GENERALUL IOAN: EMAN: FLORESCU / ANUL 1863 / LUNA IUNIE (fig. 71av). Secularizarea averilor mânăstirești este consemnată în 1863 pe „Medalia județului Tecuci lui Cuza-Vodă” (de formă ovală cu toartă, 46/40 mm, argint și bronz, gravor Stern-Paris), cât și pe o alta „în 700 de exemplare, plus două de aur pentru domn
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
CUZA-VODĂ 1820-1873 (fig. 78av). Reversul poartă inscripția pe douăsprezece rânduri, încadrată într-un cerc perlat (fig. 78rv): 1866-11 FEBRUARIE-1906 / 40 DE ANI / DE LA ABDICAREA DOMNITORULUI / ÎN FAVOAREA UNEI DINASTII STREINE, SUB A SA MĂREAȚĂ DOMNIE / S-AU SĂVARȘIT / UNIREA PRINCIPATELOR 1859/ SECULARIZAREA AVERILOR MÂNĂSTIREȘTI 1863/ ÎMPROPRIETĂRIREA / ȚĂRANILOR / 1864. Medalia apare cu atât mai interesantă cu cât este primul document în metal care-i glorifică faptele, realizat după moartea domnitorului. Tot în 1906, la Iași, se realizează prin turnare o plachetă (zinc, 105
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]