15,737 matches
-
încinse de iubire -/ Asemenea fetelor Strigate prelung către cer/ Vorbele pămîntului/ Devin înalte.// Născute-n zodii bune/ Cuvintele/ Poartă pe umeri lumini/ Ridică cetăți/ Ce stau de strajă/ Vremii/ Pe drumul dintre cer și pămînt" (Cărări aeriene). îl preferăm în secvențele în care, pe fondul percepției d-sale elementar-disociative, înscrie echilibrul fragil al contrastelor: "E alb/ Poate prea mult alb/ Și mă dor cumplit/ Muritoarele alburi.// De n-aș ști că sub voi/ Alburilor/ Zac infernuri pămîntene/ Aș fi/ Cum niciodată
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
realitatea culturală propriu-zisă, dar deja fixată în tiparele mitului. Într-un anume fel, el reface întregul traseu, mai degrabă al conștiinței decît al umanității, de la Geneză și pînă la substituția sacrului prin estetic, însă înlocuiește discursul și fabulația obișnuită cu secvența definitorie care activează memoria și face din privitorul însuși propriul lui povestitor. Eva, Alungarea, Cain și Abel, Moise, Tablele legii, Dansul Salomeei, Scara lui Iacov, Maica Domnului, Ioan Botezătorul, Iisus, Sărutul lui Iuda, Flagelarea, Stigmatele, Pieta etc., dincolo de faptul că
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
sări în brațe, când nu le cunoști niciodată adevăratele intenții, vezi Cu Troțki în intimitate. Dacă tinerii sunt famelici și marginalizați, bătrânii - vezi întâlnirea - mimează buna dispoziție, spre a-și ascunde intima mizerie. Aici, un mic roman se desfășoară, pe secvențe, canavaua fiind petrecerea unei vechi promoții școlare, la multe decenii de la absolvire. Loc în care plutește umbra morții, cu căzătoare mască: "Poate că n-ar fi fost decât un fleac dacă n-ar fi urmat inevitabila strigare a catalogului: din
Prinși sub teasc by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9990_a_11315]
-
fi studenți la facultatea x după modelul prezentat. Opțional: Se pot invita 1-2 elevi, care sunt deciși în ceea ce privește continuare studiilor, în fața clasei, pentru a explica cum au luat decizia finală și prin ce pași din modelul expus au trecut. 3. Secvență de proiect: Tema “Cum este viața de student?” (Autori: membrii echipei nr.6 coordonată de Alina Ionescu). Se prezintă un film de 5 minute despre viața de student. Se analizează scopul filmului și elementele definitorii despre viața de student. Se
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
predare specifice universității; Orarul; Formații de studiu; Spații didactice universitare; Forme de stimulare pentru studenți; Oportunități de dezvoltare; Partea aII a Facilități pentru studenți: Asistența medicală; Cantina; Cazarea; Viza de reședință; Taberele gratuite; Transport; Partea a III aOferta educațională ). 4. Secvență din proiectul implementat de echipa nr. 5 coordonată de consilier educațional Mihai Hrețu. Prezentările power-point despre continuarea studiilor universitare au fost alternate cu diferite concursuri: Premierea celor mai bune întrebări; Concurs de argumente pe tema: “De ce aș urma o Universitate
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
pauza dintre aplicări, distribuirea corectă a numărului de chestionare pe clase, consemnele specifice fiecărui instrument și numărul necesar de persoane care desfășoară/coordonează desfășurarea testării (pentru defășurarea în clase paralele). Pentru un psiholog, consilier educațional, psihopedagog evaluarea psihologică presupune: o secvență de luare de decizii; planificare, dezvoltare, implementare, determinarea rezultatelor și diseminare; lucrul cu ipoteze, prin generarea și testarea acestora. Evaluarea poate fi psihometrică (apelând la teste) sau se poate realiza prin alte mijloace (calitativă); spre deosebire de testare, evaluarea are o accepțiune
Al doilea instrument de consiliere: Activităţi de evaluare psihologică în vederea consilierii profesionale. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
principiul triadei tată, mamă, copil; grupul de terapie, un grup de colegi (de exemplu cu aceleași probleme de învățare sau relaționale) prin care se intenționează identificarea unei soluții comune și aplicarea lor eficientă; Structura procesului se desfășoară în mai multe secvențe: secvența 1 se raportează la viața curentă a grupului (clasă) din care pot fi selectate temele și modul de participare a membrilor; secvența 2 se referă la punerea în mișcare a grupului, alegerea prin adeziunea grupului a protagonistului (actorul principal
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
triadei tată, mamă, copil; grupul de terapie, un grup de colegi (de exemplu cu aceleași probleme de învățare sau relaționale) prin care se intenționează identificarea unei soluții comune și aplicarea lor eficientă; Structura procesului se desfășoară în mai multe secvențe: secvența 1 se raportează la viața curentă a grupului (clasă) din care pot fi selectate temele și modul de participare a membrilor; secvența 2 se referă la punerea în mișcare a grupului, alegerea prin adeziunea grupului a protagonistului (actorul principal) descrierea
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
se intenționează identificarea unei soluții comune și aplicarea lor eficientă; Structura procesului se desfășoară în mai multe secvențe: secvența 1 se raportează la viața curentă a grupului (clasă) din care pot fi selectate temele și modul de participare a membrilor; secvența 2 se referă la punerea în mișcare a grupului, alegerea prin adeziunea grupului a protagonistului (actorul principal) descrierea situației, prezentarea personajelor, alegerea unor alte euri ale actorului principal; secvența 3 defășurarea scenariului cu rolurile distribuite fiecăruia. g. Dezbaterea în grupuri
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
care pot fi selectate temele și modul de participare a membrilor; secvența 2 se referă la punerea în mișcare a grupului, alegerea prin adeziunea grupului a protagonistului (actorul principal) descrierea situației, prezentarea personajelor, alegerea unor alte euri ale actorului principal; secvența 3 defășurarea scenariului cu rolurile distribuite fiecăruia. g. Dezbaterea în grupuri și perechi Dezbaterea este o formă complexă și eficientă de conversație, care se caracterizează prin: anunțarea temei de dezbatere de către coordonatorul dezbaterii; organizarea grupului sau a perechilor de dezbatere
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
fiecare noapte beau/ un pahar de ceai negru/ mă așez pe pat/ cu fața în jos/ îmi ascult zvâcnirile inimii/ și îmi închipui că/ sunt îndrăgostit)" (Prima iubire). În sfârșit, în ultimul cerc din proximitatea centrului vedem poeme remarcabile, anunțând secvențele apoeticului copleșitor, dar care păstrează într-un fel sau altul legături cu versul premeditat. Registrul naturalist este neechivoc, strofa nu devine încă o pastă verbală omogenă, ci rămâne o țesătură atent realizată, cu contraste aranjate, cu imagini bine aduse din
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
zile nu am mai stins becul -/ stau cu mâinile la spate și mă gâdil în/ palmă cu unghiile moi. când îmi clănțănesc/ dinții îmi sug la sânge măselele rupte)" (De două zile nu am mai stins becul...). Parcurgând cu atenție secvențele anodine, banale, ordinare ale unei existențe contemplate la lumina chioară a becului sau, afară, printre "cârduri de oameni străini", descoperim, când și când, foșnetul prezenței demonice. "Mă trec fiorii", "mă clatin de silă", "când nu mai pot de frică", notează
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
peste noapte la umerele mele. Poate de- aceea-n zori și cînd e vînt / Mi-așa de greu să umblu cu pasul pe pămînt" (La zece ani). Contaminat de uranismul priveliștii contemplate, își alcătuiește un discurs grandilocvent, cu imprevizibile, neliniștitoare secvențe ale unei fastuoase degradări . Luceafărul își coace copitele de flacără în craniul său de țărînă, văpaia firii sale se depune în vulturi, căpățîne reci de somn îi cresc din trunchi, genunchiul îi calcă sufletul pe piept, în timp ce în pietre se
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
foarte greu de spus dacă fenomenele la care asistăm sunt derapaje periculoase, mode și / sau evoluții normale și ireversibile. A circula, cu ajutorul laserului, în interiorul corpului, așa cum odinioară, într-o lume ficțională și liniștitoare, o făcea Gulliver, nu mai reprezintă o secvență de science-fiction. A corecta, încă din embrion, greșelile atribuite lui Dumnezeu sau genelor, pare posibil. "A copia" celule, ca să vindeci maladii precum cancerul, este din ce în ce mai la îndemâna medicilor. Aceste victorii sunt incontestabile și trebuie să fim fericiți de contemporaneitatea pe care
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
secolul XX. Subliniază la un moment dat (p. 1293) faptul că, spre deosebire de G. Călinescu, maestrul său, îl consideră pe Mihail Sadoveanu, nu pe Camil Petrescu capul de afiș al perioadei interbelice. Mihai Beniuc este mult prea bine prizat în debutul secvenței despre poezia contemporană (p. 690). Deturnând și denaturând sensul vizibil al evoluției literaturii contemporane spre postmodernism, Ion Rotaru identifică, bizar (după părerea mea), "semne de revenire la clasicismul tradițional" în poezie (p. 957-961), exemplificând neconvingător (pentru că argumentele sunt ne-sem-nificative) cu
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
convingerea pe care Chira o investește în ele este și ea în afara oricăror suspicini. Numai că pasul de la principii la actul de creație și de la enunț la fapte implică, deloc surprinzător, un șir de discontinuități; proiectul continuu se hipostaziază în secvențe finite și ireductibile, limbajul, în căutarea eficienței, devine inevitabil referențial, iar idealitatea actului de creație este inseparabilă de vehicolul său material, obiectual și, pînă la urmă, fatalmente pîndit de spectrul precarității. Abia în acest moment, al impasului metafizic, dacă i
Alexandru Chira, între transă și silogism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8993_a_10318]
-
o problematică deloc umoristică. S-a vorbit insistent despre comicăriile din cărțile lui Sorin Stoica; și relativ puțin despre fondul lor cognitiv acoperit, e drept, de limbaje diverse, aiuritoare, cuceritoare. Nu poți să nu râzi, în hohote, când citești ultima secvență a volumului, cea în care unii dintre băneșteni se arată revoltați de faptul că tocmai el, scribălăul surd și neisprăvit, le-a pus viețile într-un text-oglindă, a reușit să-i descrie cu atâta exactitate. Sunt, de asemenea, deosebit de pregnante
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
parte din identitatea noastră spirituală/ culturală. (Să nu zic na-țională, că acest cuvânt a devenit fie desuet, ba, și suspect, fie, prin repetare demagogică, sleit de substanța lui curată, originară.) Rememorăm (chiar și pentru urechi surde și ochi opaci) câteva secvențe ale unor asemenea "normalități" recente. l Casa Balș din Iași, monument arhitectonic de la început de secol XIX, sediul (dar se mai poate numi așa?) Filarmonicii "Moldova", e (tot) în schele. Ce n-a reușit regimul comunist demolator, izbutesc cei 18
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
contesta folosirea numelui său pe un așa imobil acultural. N-are cum să știe că idolul "cultural" al așezării natale a ajuns, aproape exclusiv, o sticlă. Pe care fug, bezmetic, nesfârșite imagini de nimic. ...Pe o stradă din Iași, o secvență, ca să zic așa, văzută și auzită în direct, ne dă aceeași neliniște, poate, mai adâncă decât indiferența autorităților politico-administrative față de cultură: o mamă își târâie puștiul de mână, parcă ar fi o marfă. Puștiul, cu ghiozdan, să tot fie prin
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
care au furat podoabele. Au contribuit și romanticii care au visat între ruine." (p. 157). De la ulița din Lisa ori Calea Secii la oracolul de la contraforturile Parnasului sau dezolanta Arcadie reală, memoria biografică și culturală a lui Octavian Paler înregistrează secvențe și aspecte deja cunoscute; unele, extrem de familiare lectorului avizat. și totuși continuăm să îl căutăm și, literalmente, să-l devorăm pe acest scriitor inconfundabil, desăvârșit profesor de istorie, antropologie și estetică aplicată.
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
fin de priviri, de subînțelesuri, de sensuri ce se rostogolesc unele după altele este acel taifas bărbătesc dintre cei doi. Șueta masculină. Încurcătura bietului moș. Absurdul situației însăși. Scărpinarea pe după ceafă. Negocierea. Inițial, pașnică. Precipitarea acțiunii și părăsirea dialogului. Sînt secvențe de film, care, prin succesiunea lor, prin accelerarea ritmului nasc, într-un timp foarte scurt, alte zeci de povești. Paranteze, drumuri lăturalnice, capete de alte istorii. Ca în filmul mut, distanța dintre taifas și bătaie nu e cine știe ce. Iar cei
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
acolo. Zeci de actori care terminaseră facultatea de 4, 5, 6 ani și care nu jucaseră nimic, în afară de o reclamă-două sau de o figurație" (unatc.ro). E cert că există echivalente preferabile, mai mult sau mai puțin fixate, ale acestei secvențe conversaționale: "e mai bine să nu știi...", "nici nu vreau să-ți spun", "nici nu-mi vine să-ți spun", "mai bine nu-ți povestesc" etc. Formulările de mai sus au aceeași funcție de emfatizare, implicând caracterul periculos, antipatic și indezirabil
Nu vrei să știi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9081_a_10406]
-
care dă, cui îl cunoaște, garanția calității acestui dicționar. La proporțiile de acum, dicționarul cuprinde 850 de opere analizate, sumă în care sunt incluse cele 30 de titluri noi față de prima versiune. Am făcut o analiză a cuprinderii literaturii pe secvențe temporale în numerele 6 și 7 din 2004 ale României literare, imediat după apariția volumului IV, Q-Z. Constatam atunci (dacă am numărat bine) următoarea distribuție pe epoci: 11 creații populare, 12 titluri din literatura până la 1800, 111 opere din secolul
Banca de valori literare by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9078_a_10403]
-
noi din 1990 încoace. Autoarea nu-și asumă veleități de clasificare, de aceea își grupează scriitorii alfabetic în trei (sau patru) mari secțiuni: poezie, proză, jurnal și egografie, critică și eseu - în primul volum, renunțând în al doilea la o secvență separată pentru jurnal și non-ficțiune. Primul volum este precedat de o introducere cu opinii generale și răspunsuri la anchete, dar tot nu-și asumă trasarea unor direcții sau identificarea unor tendințe specifice. Cărțile rămân să se reprezinte singure, în unicitatea
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
în prim plan cronicile literare propriu-zise, de mai mare întindere, apoi așază în volum, la capitolul poezie, proză sau critică, recenziile sau fișele de lectură la cărți despre care nu a mai apucat să-și publice însemnările, pentru ca o altă secvență să înșiruie cărțile care au mai apărut, cu un sentiment tacit de vinovăție că nu au putut fi luate în seamă în nici un fel în paginile de reviste, părând să spună: "Criticul nu și-a făcut datoria până la capăt, iată
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]