5,553 matches
-
mod scolastic. Teologia pentru noi, ortodocșii, reprezintă rugăciunea adevărată. Spune Sfântul Evagrie Ponticul: cel ce se roagă este teolog, și teolog este cel ce se roagă. Trebuie să te rogi, nu să discuți, să condamni, să judeci toată ziua pe semenii tăi, indiferent cine sunt aceia, fie că sunt de o credință cu tine sau de altă credință. Noi nu putem să judecăm pe nimeni. Cine se judecă se judecă pe el însuși, se condamnă pe sine. Acest principiu este fundamental
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]
-
se depășește o înțelegere exclusivistă și ideologică a relației dintre Biserică și societate. Nici sistemul ideologic centrat pe individualism, nici cel bazat pe colectivism nu pot epuiza realitatea persoanei. Persoana ca ființă orientată spre transcendență și deschisă totodată comuniunii cu semenii integrează atât verticala, cât și orizontala existenței. Persoana ca entitate relațională se împlinește în viața eclesială care are ca model comuniunea trinitară. Astfel se depășește orice fel de logică a izolării și a egoismului. Cooperarea și conlucrarea dintre Biserică și
DESPRE BISERICA, STAT SI FILANTROPIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366819_a_368148]
-
trebuie să ne rugăm - Interviu cu Preacucernicul Părinte Prof. Univ. Dr. Ioan Cristinel Teșu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din municipiul Iași... Pentru orice creștin, rugăciunea înseamnă convorbire, comuniune cu Dumnezeu și cu semenii. Ne rugăm pentru noi, pentru familia noastră, pentru prietenii noștri, chiar și pentru dușmanii noștri, cerând de la Dumnezeu anumite binefaceri sau mulțumind pentru cele primite. Însă, cei mai mulți dintre noi suntem victimele unei societăți care ne încleștează în ritmul infernal al
INTERVIU CU PARINTELE IOAN CRISTINEL TESU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366827_a_368156]
-
miluiește-mă pe mine păcătosul”. Se pare, așadar, că prin aceasta ne interesăm doar de noi înșine. Dar în măsura în care mă consider păcătos, în mod sigur mă gândesc la toate păcatele pe care le-am săvârșit față de Dumnezeu și față de frații (semenii) mei, deci mă rog, în virtutea dorinței de realizare a comuniunii, și pentru relații mai bune cu aceștia sau pentru ca ei să nu rămână pentru totdeauna afectați de nedreptățile mele față de ei. În acest sens, Sfântul Isaac Sirul spune: „Cel care
INTERVIU CU PARINTELE IOAN CRISTINEL TESU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366827_a_368156]
-
din Alexandria, care i-a dat o lecție Sfântului Antonie, dezvăluindu-i că se roagă ca toți să fie mântuiți, el fiind singurul care merită să fie osândit. Ca Simeon Noul Teolog care spunea că trebuie să-ți privești toți semenii ca pe niște sfinți și să te consideri drept singurul păcătos, „spunându-ți că în ziua judecății toți vor fi mântuiți, numai tu vei fi osândit” - Ne spune tot Olivier Clement. Și atunci, Domnul i-a spus starețului Siluan: „Ține
INTERVIU CU PARINTELE IOAN CRISTINEL TESU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366827_a_368156]
-
canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte coerent și elevat în diferite împrejurări și cu diferite ocazii; comportamentul, felul său de a fi și de a se raporta la semenii săi, la fiecare în parte într-un mod deosebit și unic, fiind foarte respectuos, accesibil și deschis, toate acestea ducând la descoperirea în persoana sa a eticii bunului simț, pe care a cultivat-o de-a lungul întregii sale vieți
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
Introducere Acum, în aceste vremuri, destul de tulburi, în condiții de stress, agitație, stare de nervozitate, agresivitate și violență, împrejurări în care nici unul dintre noi nu mai are loc, timp, îngăduință, bunăvoință și înțelegere (față) de celălalt, adică față de aproapele și semenul nostru, am considerat ca fiind bine venită abordarea unei asemenea teme, deși ea a fost tratată îndelung și minuțios de mulți Sfinți Părinți ai Bisericii și de către vestiți teologi, deoarece constat faptul că ne aflăm într-o perioadă de mari
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
starea de disconfort și ubicuitățile în suportabil (care este totuși altceva decât „normal!) din arealul fizic-primar și să depindă de cumpenirea indusă de calitatea umană a înțelegerii, îngăduinței și solidarității, a cursorului valoric cu care ne măsurăm lentorile și umorile semenilor, în aproape toate împrejurările. Scalăm și supervizăm orice cuvânt și gest în nădejdea unei clarificări și mai ales a întreținerii speranței, iar după decembrie 89, facem politică fără să vrem ! Cunosc pe cineva care afișează modestie și umilință țesând veșmânt
RISC DE SIMULARE POLITICIANISTĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366966_a_368295]
-
descoperire sau o autorevelare din partea persoanei iubite și cunoscute prin iubire. Explorarea universului spiritual al aproapelui nostru nu este posibila ori cu putință decât printr-o "bunăvoire", printr-un act de deschidere, de comunicare și comuniune voluntară a acestuia. Cunoașterea semenului nu se poate realiza printr-un act de forță sau de agresiune spirituală, ci în cadrul duhovnicesc pe care îl creează iubirea interumană. Lipsa iubirii, ca premiză a comuniunii dintre oameni, dă cunoașterii un caracter exterior, limitat, mărginit. Cunoașterea lui Dumnezeu
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
care ridică cruci pe orice insula întâlnită și le botează cu nume creștine, dar care au nelegiuire demonica în inimă, nu a pierit. Oriunde ați fi și orice job ați avea, ocrotiți dreptatea! Nimic nu te înaltă mai presus decât semenul tău, nici aurul, nici frumusețea, nici puterea, nici tinerețea, nici știință, nimic - în afară de noblețea unei inimi curate. PS Nu este de mirare ce predici slabe răsună în biserică, de se cred mântuiți toți infractorii. Ceea ce este de mirare: azi, mormântul
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367497_a_368826]
-
multe astfel de lucrări se publică de la o vreme încoace fără, aparent, o finalitate precisă. Însă, cuvintele filozofului grec Constantin Tsatsos m-a făcut să răspund pozitiv la propunerea amintitei scriitoare: “Căutarea unor forme și modalități de a promova creațiile semenilor este demnă de orice efort și apreciere. Datorită acestei căutări progresează și se fac cunoscuți oamenii cu talent și universul esteticii. Însă nu trebuie confundată valoarea căutării, lupta de a promova valorile literare, cu valoarea estetică a rezultatului căutărilor.” Datorită
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
dreptate, am simțire artistică și reflexul vieții împinse la extrem. Recunosc că trăiesc o „aventură” la toate nivelurile, că mai confund din când în când noțiunile dar , nu am putut niciodată să mă simt o infirmă și o inutilă pentru semenii mei de logos. Trebuie să recunoașteți că epoca grandilocvenței a apus și că snobismele de tot felul au pătruns și în lumea noastră, a scribilor, care nu mai e refractară la toate tendințele revolute, ci susține această „intersecție” meritorie a
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte coerent și elevat în diferite împrejurări și cu diferite ocazii; comportamentul, felul său de a fi și de a se raporta la semenii săi, la fiecare în parte într-un mod deosebit și unic, fiind foarte respectuos, accesibil și deschis, toate acestea ducând la descoperirea în persoana sa a eticii bunului simț, pe care a cultivat-o de-a lungul întregii sale vieți
PARINTELE IOAN DE LA MAN. RECEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366957_a_368286]
-
ca pe un om cu mintea rătăcită considerându-l pierdut și bătându-și joc de el îl izgonesc, fiindu-le vrednic de dispreț. -De ce ar face acesta acest lucru? întrebă Pilat, însă nimeni nu răspunse. -Poate din dragoste pentru semenii lui, spuse centurionul Livius Fabius într-un târziu. -Eu unul nu m-aș mai fi întors în peșteră, spuse centurionul Luculus Brassus. -Înseamnă că în peșteră sunt oameni care nu vor să vadă decât umbrele, ne mai înteresându-i altceva! exclamă
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
de el însuși dispozi �ția prin care primește bunurile dumnezeiești". Este foarte clară, limpede și explicită precizarea Sfântului Maxim, care definește în �treaga idee de virtute. Nimeni nu se naște virtuos, nimeni nu este mai avantajat spre câștigarea virtuților decât semenul sau; cel mai mult încercat primește și darul de a se opune ispitelor, iar cel ce-a primit mai puțină putere nu va fi încercat peste puterile lui. Însă dispoziția de a se opune, de a-și exercita efortul de
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
pentru care e tre �buință de chibzuință. Cunoașterea și cântărirea sau măsurarea adevărului și a binelui este indispensabilă în opera de desăvârșire a creștinului. Ade �vărata "gnoză"creștină coincide cu despătimirea, ele fiind sudate în iubirea de Dumnezeu și de semenul nostru. Teodor de Edesa conchide, potrivit întregii doctrine patristice, ca "rădăcină tuturor relelor este neștiința"acea îndăratnică rămânere a noastră la nivelul animal din care facem și noi parte. Cel care se crede centrul universului decade din slava pe care
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
și sinceră mulțumire. Este - așa după cum am mai spus - o recunoaștere a stării sale minore, de dependență, dar și de subiect în atenția Tatălui. Recunoștința, ca re �cunoaștere a ceea ce suntem, ca luminare a raporturilor noastre cu El și cu semenii ori frații noștri și ca mulțumire adusă pururea cu smerenie, este scara și urcușul sau treapta înălțării noastre în "devenirea"creștină. Ea corespunde și se realizează prin întreitul efort de credință (ca încredere) de cunoaștere (ca restabilire a treptei noastre
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
formează în felul acesta, prin unirea tuturor celorlalți, se numea odinioară cetate iar astăzi se numește republică sau corp politic, care este numit de membrii săi stat când e pasiv și suveran când este activ, putere când este comparat cu semenii săi. Cât despre asociați, ei capătă în comun numele de popor și se numesc fiecare în parte cetățeni, ca participanți la autoritatea suverană și supuș, ca supușii legilor statului. Îndată ce mulțimea s-a unit în felul acesta într-un corp
ESEU DESPRE PUTERE (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366971_a_368300]
-
în freamătul stupid al agoniei banilor, au răgazul de a se întreba ce înseamnă viața unui om de rând? În așezământul trupului lor, învelit cu o dermă groasă ca făpturile lipsite de griji, ei se cred nemuritori și așteaptă umilința semenilor lor? Ce este ziua care a trecut pentru un nevoiaș inițiat în drumul nevoilor vieții și cum trece ziua unui profan încolăcit în blănuri și huzur? Conștient de existența sa, se întreba: de ce sicriul are aceeași formă pentru toți, iar
DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366973_a_368302]
-
suivent notre desir d'être vivant et reel, precisement parce que nous vivons parmi les profanes et les inities pour orienter la façon dont vous avez � marcher pour ne pas produire existence anormale. Suspinul este o stare a faptului că semenii și-au adus aminte de noi. Lacrimile, chiar dacă nu se materializează prin umezirea ochilor, ele se preling prin venele care duc către inimă lichidul vâscos al existenței. O colosală ironie, același lichid rozariu ține în viață și pe cel care
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
trecem la a ne prezenta în diferite ipostaze ale vieții, pe care cu siguranță le-ați trăit și urmărit așa cum și eu, la rândul meu, le-am avut drept experiențe. Urcam treptele intrării unei instituții de stat. În fața mea un semen robust, într-un costum de vară, dintr-o stofă de bună calitate, cu o pălărie cu boruri largi, trecut de șaizeci de ani, se înălța semeț pe fiecare treaptă pe care o urca. Era un semn al ignoranței. Îl priveam
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]
-
documente îi fuseseră trimise spre studiu cu o lună înainte. Ridicându-se de pe scaun am înțeles că audiența luase sfârșit. L-am salutat, părăsind sala. A doua zi, am apelat la alte foruri, pentru că nu am stat așteptând la un semen dezinteresat de cultura română, el fiind om de cultură! și, în sfârșit, problema universității noastre a fost rezolvată. Anii au trecut. Ironia sorții. După aproape șapte ani urcam aceleași trepte, ale aceleiași instituții. Doamne, era cald, într-o frumoasă zi
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]
-
apropiindu-se de cincizeci de ani. Costumele pe care le purtau le evaluau funcțiile cu care sfidau pe toți cei ce îndrăzneau a se ridica să le stea în cale. Se apropiară de birou și, când au intrat, sfidând persoana semenului robust, care nădăjduia tăcut, bineînțeles că primirea le-a fost pe măsura așteptărilor. Timpul se scurgea greu. Groaznica așteptare în zadar. Unul dintre cei care se afla pe canapea zise într-un târziu: Au funcții să rezolve problemele instituțiilor care
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]
-
pe măsura așteptărilor. Timpul se scurgea greu. Groaznica așteptare în zadar. Unul dintre cei care se afla pe canapea zise într-un târziu: Au funcții să rezolve problemele instituțiilor care au nevoie de mâzgălitura lor, nu de pierdere de timp. Semenul oftă coborându-și privirea. Oare conștientiza că și el procedase cândva la fel, ignorându-i pe cei care smeriți, îngenuncheați, veneau la el să îi cerșească o audiență și o semnătură, care pe atunci valora foarte mult? Timpul, ce îți
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]
-
de foiri și intrări la domnul șef de departament, tânăra secretară se arătă zâmbitoare adresându-se celor care nervoși așteptau audiențele: Domnul secretar părăsește instituția și se întoarce peste o oră. Cei prezenți rămaseră muți uitându-se unul la celălalt. Semenul s-a ridicat pornind spre treptele care duceau spre ieșirea din instituție. Cobora agale. Două femei, care discutau aprins, cu câte două bibliorafturi în brațe, trecuseră grăbite pe lângă bătrân. Acesta le observă și parcă vruse să le spună ceva. Se
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]