2,120 matches
-
formă a conținutului" e melodramatică/ psihologică par excellence, fiindcă orice reprezentare ficțională se construiește pe un tipar teatral (id est pe "imitația unei fantasme deja romanțate"), melodrama constituindu-se, după cum afirmă cercetătorii cei mai credibili, ca o "precondiție de natură semiotică a romanului"154. Nu întâmplător, analizând scrierile de tinerețe ale lui Lovinescu (nuvelele, piesa de teatru), am evidențiat predilecția sa pentru dramatizare, manifestată în forma elementară a unor procedee și situații-tip (povestirea în ramă, "triunghiul" etc.). În abordarea romanului
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
inepuizabile și cu infantilismul său congenital, genul fals, frivol, grandios, meschin, subversiv și bârfitor", în Marthe Robert, Romanul începuturilor, începuturile romanului, ed. cit., p. 85. 154 Vezi Peter Brooks, op. cit., p. 80 ș.u. Melodrama constituie o precondiție de natură semiotică a romanului ("part of the semiotic precondition of the novel"), pentru că reprezentările ficționale sunt construite pe un tipar teatral. Așadar, în proză, melodrama este un mod al conceptualizării și dramatizării etice și emoționale, retorica melodramei fiind dublată "de o dicțiune
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
lasă sistematic loc unei RS puternice sau autonome, implicînd un sistem socio-cognitv cu o structură unică (nucleu central), ale cărui norme sau prescripții sînt necondiționale sau non-negociabile (Flament, in Abric, 1994, p. 44). RS-urile puternice vor conferi o orientare semiotică propriilor "sateliți cognitivi" și vor autoriza o articulare cu alte universuri mentale. "O reprezentare (fie că e puternică sau slabă, cu capacitate mai mare sau mai mică de înglobare) se dovedește un material psihic de bază, pornind de la care se
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
105 6.2. Blogosfera / 107 6.3. Univers versus metavers / 109 6.3.1. Universul gnoseologic metavers / 109 6.3.2. Aspecte sociologice ale "Second Life" / 111 6.3.3. Considerații conclusive / 117 6.4. Disoluția limbajului articulat și perpetratorii semiotici fluizi. Aspecte sociologice ale comunicării online / 117 Capitolul 7 Societatea izomodernă / 135 7.1. Destructurare. Restructurare / 135 7.2. Stractificarea izomodernă / 136 7.3. Redempțiunea modernității / 145 Concluzii / 151 Bibliografie consultată / 155 Surse internet / 163 Bibliografie suplimentară / 165 Abstract / 171
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
și prin atractori, definiți ca spații dinamice în care converg traiectoriile vecinătăților. Altfel spus, metaversul reprezintă un spațiu social de socializare "terțiară" în care conștiința participativă își arată importanța covârșitoare în mediul izomodern. 6.4. Disoluția limbajului articulat și perpetratorii semiotici fluizi. Aspecte sociologice ale comunicării online Comunicarea este un fenomen cercetat atât de știința sociologiei, cât și de filozofie, psihologie, pedagogie și lingvistică. În acest subcapitol mă voi ocupa de aspecte mai ales sociologice ale comunicării online sau chiar offline
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
2.) Dacă presupunerile mele teoretice sunt corecte, nu suntem doar martorii apariției unei noi limbi sau ai degenerării structurilor lingvistice în genere, ci și martorii cristalizării unui nou limbaj, pe care îndrăznesc să îl numesc, deocamdată, limbajul virtual al perpetratorilor semiotici fluizi. "Perpetratori"12, deoarece este vorba de devianțe de la ortografia clasică; "semiotici", fiind vorba în primul rând de mutații la nivelul semnelor, mai degrabă decât la nivel de sintaxă; și "fluizi", prin faptul că fluxul de constituire a noii structuri
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
unei noi limbi sau ai degenerării structurilor lingvistice în genere, ci și martorii cristalizării unui nou limbaj, pe care îndrăznesc să îl numesc, deocamdată, limbajul virtual al perpetratorilor semiotici fluizi. "Perpetratori"12, deoarece este vorba de devianțe de la ortografia clasică; "semiotici", fiind vorba în primul rând de mutații la nivelul semnelor, mai degrabă decât la nivel de sintaxă; și "fluizi", prin faptul că fluxul de constituire a noii structuri de comunicare pare să genereze, prin "contagiune", noi fractali lingvistici, funcționând ca
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
lingvistic provine din it., fr. "cata-", conform cu gr. "kata"-"în jos".) În semnificația dată în contextul de față, catalimbajul reprezintă un limbaj "de profunzime", "de fond", "subteran". Perpetratorii fluizi și structurile disipative lingvistice Putem identifica mai multe seturi de perpetratori semiotici în comunicarea online scrisă. Mediile comunicaționale creează ceea ce putem numi vortexuri lingvistice, formate din sub-structuri (sub-limbaje) specifice grupurilor de comunicatori online. Acești comunicatori (emițători și receptori) sunt, în genere, structurați în grupuri de discuție specifice (așa-zisele "chat-rooms"), folosesc propriile
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
remarcăm pătrunderea în vocabularul scris al limbii române (dacă mai putem vorbi de limba română obișnuită) a unor noi prescurtări ("bn" = "bine"), dar și a unor cuvinte, provenite în special prin următoarele mijloace: * imitarea modei anglo-saxone de exprimare, prin aplatizare semiotică, a unor conținuturi semantice ("u?" = "you?"); * transliterare a pronunției limbii engleze cu mijloacele limbii române ("cuul" = "cool"); * transliterare a limbii române după modelul limbii engleze ("kef" = "chef"; "viatza" = "viață"), cu precizarea că uneori imposibilitatea folosirii caracterelor diacritice (în site-uri
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
române după modelul limbii engleze ("kef" = "chef"; "viatza" = "viață"), cu precizarea că uneori imposibilitatea folosirii caracterelor diacritice (în site-uri, programe de computer etc.) poate provoca acest fenomen. Toate aceste elemente conduc la concluzia preliminară că suntem martorii stimulării vortexurilor semiotice și semantice. Mă refer la înțelesul dar și semnificația cuvintelor și la geneza unei subgrupe de vocabule plasate automat în fondul lexical. Acestea se substituie unui fenomen de neoalfabetizare. Pentru a exemplifica diferențele între limbajul "natural" și catalimbaj, voi rescrie
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cool transliter. lb rom dupa model lb engl: kef < chef, viatza < viață cu preciz ca imposib folos diakrit in situri sau progr de comp poate provoca ac fen toate ac n conduc la concl prelim ca suntem martorii stimularii vortexurilor semiotice shi semantice. :) :) n rfrim la intzelesul dar shi semnific cuv & geneza unei subgrupe d vocabule plasate automat in fondul lexical Noul mijloc de comunicare scrisă online, prin intermediul mijloacelor informaționale, a devenit o alternativă la comunicarea clasică. Această variantă este definită
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
cazul catalimbajului. Într-adevăr, distincția saussuriană dintre limbaj și limbă devine perimată, în cazul noului fenomen comunicațional catalingvistic. Dacă pentru Saussure limba reprezintă latura socială a limbajului, este evident, în cazul comunicării online, că această distincție se estompează, deoarece perpetratorii semiotici fluizi funcționează ca stimuli ai comunicării, la nivel nu numai semiotic, ci și semantic, lexical și paraverbal. Și aceasta, deoarece: (T2) Transmorfoza lingvistică generează un fenomen de semioză descendentă. Acest proces de semioză este "descendent", deoarece este vorba de fenomene
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
rezultă că: (T3) Semioza generează semantoză, deoarece dismorfoza creează transmorfoză. Mai precis, mutațiile la palierul semnelor "fluidizate" prin atrofie produc para-semnificații lingvistice în cadrul comunicațional al grupurilor de emițători-receptori online. De aceea, ne este lesne să vorbim nu numai de perpetratori semiotici, ci și de perpetratori semantici fluizi, purtători de semnificație. (T4) Contracția limbajului reprezintă un filtru structuralist natural, la nivelul evoluției limbajului online. Într-adevăr, cred că aspectele teoretice ale dezechilibrelor limbajului nu pot fi abordate numai prin teoriile funcționaliste, ci
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
fenomene de condensare, constrângere, atrofie sau reducție provoacă noi fractali, adică nimic altceva decât noi limbaje, ca structuri autorepetitive, la nivel de: consonantism; avocalism; atenuare a distincției limbaj nonverbal paraverbal verbal; atenuare a distincțiilor semn semnificație sens semnificant. (C4') Perpetratorii semiotici devin și purtători de semnificație, deci semantici. (C5) Catalimbajul reprezintă o nouă formă de alfabetizare. Noul catalimbaj reprezintă așadar una dintre pietrele de temelie pentru apariția unor fenomene de turbulență comunicațională la nivel global, nu numai prin efectul de contagiune
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
întocmită sub îngrijirea unei comisii instituite de C. C. al P. M. R.). București: Editura Politică. McLuhan Marshall [1962] (1975). Galaxia Gutenberg. Omul și era tiparului. (trad.: L. și P. Năvodaru; cuvânt înainte: Victor Ernest Mașek). București: Editura Politică. Miclău Paul (1977). Semiotica lingvistică. Timișoara: Editura Facla. Miroiu Adrian (ed.) (1995). Etica aplicată. (trad.: Ligia Caranfil, Mihai Ganea, Adrian Miroiu și Laurențiu Staicu; introd.: Adrian Miroiu). București: Editura Alternative. Miroiu Bârsan Mihaela (îngrijitor) (1995). Jumătatea anonimă. Antologie de filozofie feministă. (trad.: Daniela Sorea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Mass media, Pierre Sorlin Mass media astăzi, Dorin Popa Mass media și democrația, John Keane Mass media și politica, Doru Pop Modele culturale comparate, Gheorghe Drăgan Paradigme culturale complementare. Noica și Cioran, Radu Gabriel Pârvu Rațiune și cultură, Ernest Gellner Semiotică, societate, cultură, Daniela Rovența Frumușani Studii irlandeze, Codruț Constantinescu The concentration of media ownership in România, Adina Baya New media. Rolul new media în campania prezidențială din 2009, Ionela Carmen Boșoteanu Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste, Liliana Naclad
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Rolf Kloepfer pleda pentru un model structuralist non-ierarhic, de inspirație bahtiniană. Problemele aduse în discuție de cei doi vor fi discutate la timpul potrivit, în această carte. Psihologia empirică și antropologia adresau și ele o provocare la construcția naratologică, în timp ce semiotica știința semnelor și a folosirii acestora propunea o structură mai largă. În cele din urmă, s-au propus excelente eșantioane de naratologie practică, demonstrîndu-se că opoziția des invocată între analiza istorică și cea sistematică este una falsă. După zece ani
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
să fie amintită și după zece ani. În această ediție revizuită din Naratologie voi încerca un răspuns posibil la această întrebare. Scopul naratologiei, definit ca reflecție asupra determinanților narativi specifici din punct de vedere generic ai producerii sensului în interacțiunea semiotică, nu constă în construcția unui model perfect credibil, care "s-ar potrivi" cu textele. O asemenea construcție presupune ca obiectul naratologiei să fie o povestire "pură". În schimb, narațiunea trebuie să fie privită ca un mod discursiv, care afectează obiectele
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
nu constă în construcția unui model perfect credibil, care "s-ar potrivi" cu textele. O asemenea construcție presupune ca obiectul naratologiei să fie o povestire "pură". În schimb, narațiunea trebuie să fie privită ca un mod discursiv, care afectează obiectele semiotice în grade diverse. O dată ce relația de determinare dintre narativitate și obiectele narative este abandonată, nu mai există nici un motiv pentru a privilegia naratologia ca perspectivă asupra textelor tradițional clasificate ca narative. În schimb, alte demersuri ar putea fi mai bine
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
conțin confidențe, descrieri, reflecții, ante-reflecții, orice. De aceea nu voi mai discuta despre monlog aici. Aș alege o teorie completă a textului pentru a discuta toate felurile de texte-în-ramă. Pentru textele dramatice în ramă, ar trebui consultată teoria dramei și semiotica generală. Pentru a oferi o idee a felului în care naratologia se transformă aici în semiotică, iată un exemplu. * * * Să ne imaginăm că surprindem următorul dialog din sala de așteptare a unui spital: Ai avut vreodată scarlatină cînd erai mic
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
alege o teorie completă a textului pentru a discuta toate felurile de texte-în-ramă. Pentru textele dramatice în ramă, ar trebui consultată teoria dramei și semiotica generală. Pentru a oferi o idee a felului în care naratologia se transformă aici în semiotică, iată un exemplu. * * * Să ne imaginăm că surprindem următorul dialog din sala de așteptare a unui spital: Ai avut vreodată scarlatină cînd erai mic? Nu, domnule doctor. Pojar? Nu, domnule doctor. Ra...rahitism? Ei...nu, domnule doctor. Știți ce e
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
o cunosc, aceasta înseamnă că avem o fabulă. Dar avem mai mult de-atît. Nu este vorba doar de faptul că evenimentele sînt organizate într-o înlănțuire cronologică și logică, într-o relație de cauzalitate. Ele se desfășoară doar prin intermediul activității semiotice a actorilor. Iar efectul comic poate fi explicat numai atunci cînd se analizează acest tip special de mediere. Rîdem pentru că ne putem identifica cu șoriceii. Văzînd ceea ce văd și ei, realizăm că o pisică în stare de meditație este o
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
1977) discută o serie de descrieri ale unor locații care au, după părerea sa, un caracter din ce în ce mai pronunțat poetic. Un important studiu filosofic asupra spațiului este cel al lui Lefebvre (1991). De Lauretis (1983) oferă o critică feministă asupra interpretarii semiotice a spațiului propusă de Lotman (1977). Tipologia lui Friedman (1955) a punctelor de vedere narative se bazează pe criterii variate (cantitate de informații, "perspectivă", identitatea și atitudinea naratorului) și este, ca urmare, mai puțin sistematică decît ar fi de dorit
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
vrem să vedem în ea mai mult decît regresia criticii spre vremurile de glorie ale structuralismului. Primul motiv ar fi că narațiunea face parte din cultură, ceea ce implică, în mod logic, o metodă specifică de analiză. La fel ca și semiotica, naratologia se poate aplica practic oricărui obiect cultural. Dar asta nu înseamnă că orice poate fi considerat o "narațiune"; totuși, aproape tot ceea ce ține de cultură prezintă un aspect narativ sau măcar poate fi perceput și interpretat ca fiind narativ
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Economies de I'appropriation culturelle. Montreal: Les Editions Balzac Doležel, Lubomir 1973. Narrative Modes in Czech Literature. Toronto: University of Toronto Press 1980. Truth and Authenticity in Narrative. In Poetics Today 1:3, 7-25 Eco, Umberto [1975] 1982. Tratat de semiotică generală. Trad. Anca Giurescu, Cezar Radu. București: Editura științifică și enciclopedică [1979] 1991. Lector in fabula. Trad. Marina Spalas. București: Univers Elsbee, Langdon 1982. The Rituals of Life: Patterns in Narratives. Port Washington /London: National University Publications Fludernik, Monika 1996
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]