28,372 matches
-
Acesta îi mărturisi deschis că aflase de la un sergent că milițienii căutau un băiat cam de 11-12 ani răpit cu ani în urmă de la niște români din oraș și că acesta s-ar afla într-o șatră. Părinții dăduseră un semnal de alarmă oamenilor legii, cerându-le să cerceteze toate șatrele pentru a-și recupera copilul. După ce află pricina acestei nebunii, el îi trimise vorbă lui Ciontu: - Eu am hotărât, îmi duc șatra la marginea satului Bălășești, unde oamenii ne așteaptă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
suflet, fără nimic contrafăcut, o scriere a unei ființări. Aceste „meandre” alcătuiesc o carte complexă, autentică, firească, greu de încadrat într-un tipar, o carte a unor nostalgice și vibrante rememorări, a unui remarcabil curaj civic, o carte document și semnal de alarmă, o carte adevărată, de care și autorul și cititorul aveau nevoie, spre a nu cădea în perfida capcană a uitării, o carte din care se pot zămisli alte opere, o carte avertisment care ne reamintește că monstrul comunismului
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
bărbat nu face pași spre o femeie dacă aceasta nu-i dă un semn de încurajare, nu-i răspunde cu un gest ce ar putea constitui un indiciu oricât de palid, de acceptare. Ideea că ar putea lansa un asemenea semnal o înspăimânta. Nu se vedea cum i-ar sta în haina acestei posturi. * Timpul însă nu s-a subordonat acestor crezuri mărturisite în șoapta intimității, în clipe de mare taină. Tot întâlnindu-se cu diverse prilejuri, cei doi își îngăduiau
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
se mărturisi și împărtăși creștinește. Când duhovnicul se afla pe punctul de a ieși din rezervă, Olga îl rugă cu un gest al mâinii să mai rămână o clipă, doar o clipă. Se înțelegea că abordarea aceasta, survenită ad-hoc, era semnalul unei ultime dorințe a unui suflet care începuse deja, după toate aparențele, să călătorească spre lumea de dincolo... - Părinte, ce părere aveți, ar fi înțelept să o chem pe cea căreia i-am pricinuit răul pe care vi l-am
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
era greu, nespus de greu. Și timpul, timpul se scurgea imperturbabil, zorit de pricini pe care le știa; dar ea l-ar fi vrut mai răbdător, cum altfel ar fi putut să bea din paharul vieții ultima picătură de amar!? Semnalele chemătoare spre tărâmul celălalt păreau a se îndesi cu fiecare clipă ce trecea. Trebuia să ia o hotărâre. Trebuia! Nu știa cum va primi Ina cumplita lovitură, ce va spune Alex... Dar în aceste momente hotărâtoare, când cineva simte că
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
în nas, se îndrepta brusc și murmura cu un fățeag solemn, ca și cum și-ar fi prezentat interpretarea: "Pușca și cureaua lată, domnilor și doamnelor!". Curând, un fârnâit din ce în ce mai sonor anunță că portarul pășise într-o lume onirică. Atunci am dat semnalul începerii bătăliei. Două coloane compacte, înarmate cu sfori, se îndreptară în două direcții bine precizate. Una mergea spre locul unde era depozitat insecticidul, iar cealaltă spre ostenitul domn Petrică. Din prima țâșniră câțiva gândaci care se aburcau rapid spre clanța
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Bineînțeles că se ocupau de activitatea lor favorită, adică mâncau și sporovăiau între ei. O chestie firească, la urma urmelor. Nu aveam câtuși de puțin pretenția să aștepte încordați, într-o disciplină de iuncheri prusaci. Oricum, știam că la orice semnal venit din partea mea or să percuteze imediat. Madam Săvulescu tocmai pătrunsese în încăpere. După ce-și lăsă bagajele, o geantă uriașă și o pungă de plastic inscripționată cu numele unei firme de elită din domeniul modei, își puse paltonașul în
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Ca personajele lui Samuel Beckett. - Odată, mai acum câteva luni, am avut senzația că orice căsătorie e un capăt de linie ferată adăugase ea liniștit-un loc fără gară, unde poate opri orice tren când e nevoit să stea la semnal. La un semnal care nu se mai schimbă. Un tren cu care nu te mai poți întoarce din bălăriile care țin loc de gară. Da. De acolo, trenurile nu se mai întorc înapoi. Vorbea cu buzele întredeschise. Aproape crispată. Ca și cum
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Samuel Beckett. - Odată, mai acum câteva luni, am avut senzația că orice căsătorie e un capăt de linie ferată adăugase ea liniștit-un loc fără gară, unde poate opri orice tren când e nevoit să stea la semnal. La un semnal care nu se mai schimbă. Un tren cu care nu te mai poți întoarce din bălăriile care țin loc de gară. Da. De acolo, trenurile nu se mai întorc înapoi. Vorbea cu buzele întredeschise. Aproape crispată. Ca și cum i-ar fi
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
să înțelegem ce avem de făcut și cum să facem pentru a fi sănătoși și nicidecum să începem un război împotriva bolii. Bolile nu vin în viața noastră ca să ne facă viața amară, ci vin tocmai pentru a ne da semnalul că ființa noastră are nevoie de îngrijire, vindecare într-o zonă mult mai profundă și subtilă. Boala și suferința ne determină să luăm poziție în mod natural, față de viața noastră și relațiile cu lumea. Nefericirea este cea mai gravă boală
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
mai pot. Aveam nevoie de ajutor, de o schimbare, de ceva aveam nevoie, dar nu știam de ce. Obosisem și nu mai reușeam să-mi revin. Era îmboln vire totală. Se crease o tensiune internă cu dureri difuze în tot ă semnalul corpului meu că ceva nu era în regulă, dar eu nu aveam timp să-l ascult. În mintea mea era acea dorință de a merge înainte cu ritmul și condițiile care le aveam la acel moment. Eram conștientă că nu
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
rugam? Nu știu la cine mă rugam, dar important este să te rogi și eu mă rugam mereu. Mi-am dorit tare mult să mă fac bine chiar dacă acceptasem conștient boala și înfrângerea. Era ceva în interiorul meu care îmi trimitea semnale de speranță și încredere și abia acum știu ce era acel lucru. Era forța interioară sau Dumnezeu cum spunea și Freud, marele psihiatru și psiholog elvețian. Mie nu-mi surâdea ideea de a sta imobilizată, nu îmi imaginam așa viitorul
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
dispune de bani, aparatură, medicamente dintre cele mai performante? S-a găsit și răspunsul final. Cu siguranță inima noastră nu este doar o simplă pompă care face corpul să funcționeze. Se știe că inima are neuroni și neurite care trimit semnale informaționale înapoi la creier, deci inima comunică bine cu creierul, dar cel mai important este că inima are o minte proprie, poate învăța și memora, exemplul cel mai elocvent este demonstrat de cei cărora li s-au implantat o altă
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
benefice sau distructive. Emoțiile sunt acele stări pe care le exprimăm în funcție de g=ndirea și motivațiile noastre, emoțiile sunt acele senzații de supărare, întristare, iubire, fericire, recunoștință, etc. Toate aceste emoții au un impact deosebit asupra inimii noastre, care trimite semnalele la creier unde sunt prelucrate și analizate pentru a fi întrebuințate în corp. Dacă ne stresăm mult, simțind anxietate, frustrare și supărare, atunci tiparul pulsațiilor inimii devine haotic, dizarmonios și astfel scade eficiența inimii. Am să vorbesc un pic despre
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
și-mi strigă pe la urechi: Hei!... dar cu noi cum rămâne? De ce încerci să ne elimini complet? Noi suntem stăpânii tăi și trebuie să te supui? Noi te-am comandat atâta timp și nu ne poți omorî. Cam așa vin semnalele, de la ceea ce a fost, vechiul meu mod de gândire și credințe vechi și expirate, formatate cu trecerea timpului psihologic. Eu le simt, le înțeleg și nu încerc să lupt cu ele, mă detașez cu calm, zâmbesc frumos și le explic
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
un făcut însă, Hliboceanu nu a aruncat măcar o privire către geamul bucătăriei... Un oftat neașteptat i-a cutremura Măriuței sânii bine struniți sub faldurii iei, văzându-l pe Hliboceanu trăgându și pălăria pe o sprânceană și pocnind din bici - semnalul de pornire la drum. Privirile triste ale Măriuței l-au urmărit cum a plecat ca orice străin... Când șirul carelor s-a întins la drum, Mitruță a alergat să-l ajungă pe Hliboceanu: Astăzi vorbești cu Aizic ca să ne plătească
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
nouă oră. Iar când acest eveniment avu loc, de parcă vârful minutarului și linia Îngroșată din dreptul cifrei 12 de pe ecranul ceasului ar fi fost capetele unui circuit electric care se Închide, și de parcă prin acest contact se transmise undeva un semnal care dădu altundeva o comandă, care puse ceva În mișcare, iar acel ceva făcea ca ferestrele nu doar să vibreze, ci, iată, să se zgâlțâie de-a binelea, iar câteva bucăți de tencuială să se desprindă de ziduri, ei bine
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cheamă a te băga În ciorba altuia, sublinie Freud. Am vrea să cădem cumva la pace. Ce părere ai? — Domnilor, o să vă dau răspunsul imediat ce... spuse Napoleon - căruia, după ce dăduse pe gât stacana de ceai, prostata reîncepuse să-i transmită semnale S.O.S. -, ridicându-se În picioare În dorința de-a se Îndrepta spre toaletă. Din nefericire, uitase că era Încins cu sabia, iar mânerul acesteia se propti În tăblia mesei, răsturnându-i lui Sigmund Freud ciorba direct În poală
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
se retragă sub carapacea oaselor faciale. Gura i s-a Închis ca o scoică peste orice cuvânt optimist s-ar mai fi putut forma acolo. A scotocit Înfrigurată prin poșetă, de unde a scos telefonul, iar apoi a murmurat: „N-am semnal“. Nimic făcut de mâna omului nu părea să mai meargă cum trebuia, doar oamenii rămăseseră funcționali, Într-un mod caracteristic angrenajelor de tot felul. O teamă nelămurită luase locul tuturor stărilor și sentimentelor, transmițându-se de la grup la grup, ca
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
dar nimeni n-a făcut legătura cu organizația lor. Prin intermediul unor aparate de măsură și control aflate În service-uri, vestea a fost transmisă Încet și către utilajele care funcționau pe baza curentului electric. Apoi, Volkswagen T. Guevara a dat semnalul Începerii fazei finale. Trebuia găsit un mare oraș al omenirii, care să fie cucerit și izolat de restul lumii, comunicațiile și puterea urmând să treacă din mâna omului În cea - dacă se putea spune astfel - a mașinii. A fost aleasă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
zgomote ale uzinelor care ne țineau În viață. Cum toate organele minerind În străfunduri nu mai reușeau să transporte viața la suprafață, vagoneții, lifturile și scripeții fiind blocate, iar multe dintre galerii surpate, ai fi zis că piuitul monitoarelor constituia semnale Între galaxii aflate la un metru distanță. Era o ciudată simbioză, ființe și mașini legate prin nenumărate cordoane ombilicale, oamenii nefiind deserviți de aparate, ci un fel de muncitori În slujba lor, trudind În propriile hăuri pentru a ridica la
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
venit o dată pe an, ca anotimpurile sau ca zilele de naștere; ciclul era larg și generos, asemenea unui duel purtat Între domni, cu un număr stabilit de pași, respect și eleganță. Maladia și laboratorul stăteau la distanța cuvenită și, la semnal, Începeau lupta. Germenul trăgea primul, răpind câteva mii de suflete dintr-un foc, apoi companiile farmaceutice dezlănțuiau milioane de salve de vaccin, până când suferința fugea schelălăind. Apoi au Început să apară de două ori pe an, asemenea colecțiilor de modă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mod accidental călătoria În timp. În autobiografia sa, intitulată I-am lăsat pe toți cu gura căscată, el povestește cum televizorul lui este de fapt un portal spre cea de-a patra dimensiune. „Aseară, mă uitam Împreună cu familia la Casablanca. Semnalul era prost și m-am apropiat să-l reglez. Brusc, m-am trezit cântând la pianul lui Sam, alături de Bogie“, Își amintește el. Pilit, Bogart Îi cere un sfat În amor, iar dentistul Îl Învață să folosească apă de gură
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
bărbos, care trăiește În Marile Lacuri. „Gândiți-vă! Acolo sunt și toți sânii Pamelei Anderson!“ strigă unii. „Sunt toxici! Puah!“ răspund ceilalți. Dimineață, pe când dezbaterile din Senat erau În toi, iar un număr impresionant de bombardiere Greenpeace așteptau În port semnalul de-a mărunți imensul depozit de gelatină, un alt cutremur, insensibil la controverse și la diatribe, se descătușează. E un seism ceva mai bine Întemeiat decât primul, cu zvâc și personalitate, nu un biet frison tectonic. Valul tsunamic rezultat Îi
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
locativ. Așadar, a doua zi ne-am trezit cu noaptea În cap, pentru că Ăl Bătrân avea programat pe după-amiază să separe pământul de ape, și, fiecare cu portbagajul plin de geamantane, boccele și papornițe, ne-am pregătit de plecare, așteptând semnalul. N-aș putea spune c-a fost un drum frumos, ba chiar la Început am fost foarte dezamăgit. Cu nasul lipit de Învelișul transparent al protonului nostru, așteptam să văd ceva, orice, Însă, la drept vorbind, n-am văzut nimic
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]