104,273 matches
-
lor efort științific, au întrunit, în corpusul lor de comentarii mai tot ceea ce se găsea în mai vechile ediții critice de la E. P. L. și Editura Minerva: locul primei apariții, geneza operei, receptarea ei în epocă și mai tîrziu, note explicative semnalînd pînă și unele erori de lecțiune îndătinate. Dacă în spațiul ediției s-ar fi găsit și corespondența și publicistica, puteam spune că aceasta este adevărata și moderna (inclusiv în comentarii) ediție Caragiale și nu cea a lui Zarifopol-Cioculescu sau cea
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
în str. Rotari, azi I. L. Caragiale. Casa există și azi la nr. 21-22. Proprietarul avea un cățel foarte răsfățat, pe care-l chema Bubico, și care era sortit să treacă la nemurire în schița cu același nume". În sfîrșit, să semnalez că editorii menționează, cu valoare rectificativă, că în edițiile Zarifopol și, apoi, în cea a lui Rosetti, Cioculescu-Călin schița Dl. Goe a apărut în Universul cu titlul La 10 Mai și nu De zece mai. Și mai sînt de consemant
Ediția academică I.L. Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15627_a_16952]
-
să amintim că Cezar Baltag a tradus Sfîșierea lui Morfeu pentru numărul din 1986 dedicat postmodernismului, al Caietelor critice). Centrul de greutate al formulei lui îl constituie, conform poeticii pe care a expus-o în eseuri și pe care au semnalat-o criticii, Sensul, metafora, metaferența ("aceea care recuperează orizontul originar al limbajului prin tensiunea care unește termenii atîtor contradicții transformate astfel în complementarități"). Analizele de text, note de lectură mai curînd, cautăsemnele ecuației poetice, "religia purității poemului", motivele esențiale, miturile
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
în cunoștință de cauză. începând cu anul școlar 2003-2004, se va trece la învățământul obligatoriu de nouă ani. în curriculumul național vor trebui operate schimbări, deși ele au fost anticipate și în actualul curriculum. Aceasta ar fi una dintre prioritățile semnalate în rezoluția finală adoptată la Forumul de la Sinaia. Elementul cheie în suuccesul reformei pare să fie pregătirea profesională a personalului didactic. S-a vorbit foarte mult despre cvasi-absența pregătirii didactice în facultățile românești, facultăți care pregătesc specialiști și cercetători, dar
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
insistînd ce anume poate face, practic, pentru teribilul calamburgiu, Lemnaru a răspuns, placid, într-un tîrziu: "Știi ce, înfiază-mă coane Zaharia"). Curioasă e reacția lui Ion Barbu. Îi scria, la 26 noiembrie 1946 (uitase, deci, de episodul din 1944 semnalat mai înainte) și citindu-i două nuvele, exclamă către vechiul său prieten: "Am citit Ochii reflectați și Ceasornicul din turn. Astăzi voi ataca restul. Saturate de gînd: acesta e cuvîntul... Eseurile unui filosof cutreierate de o undă de poezie. E
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
anunță că țintește să întemeieze un club Mateiu I. Caragiale (clubul Curtea Veche) (după volumul Ion Barbu în scrisori, ediție de Gerda Barbilian și N. Scurtu, Ed. Minerva, 1982). Despre volum a scris favorabil Șerban Cioculescu (în R.F.R., ianuarie 1947), semnalînd, cu bucurie, îmbogățirea literaturii fantastice în epica românească, relevîndu-i curiozitatea intensă de psiholog și factura viguroasă de logician. Să încep și eu cu comentarea primelor două nuvele (schițe?) alese de Ion Barbu. Ochii reflectați e o narațiune curioasă și stranie
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
care o ferește de termeni de comparație, aceasta sfârșește prin a deveni ea însăși afirmativă. Postdecembristul evacuează patologia socială în presă ca la o groapă de gunoi. Își mai inventează, din greu, și un interes stereotip = care să-l dezintereseze. Semnalează obsesiv, prin titluri, supratitluri și subtitluri care hipnotizează privirea și golesc de conținut articolele numai ceea ce lasă impresia că iese din comun - deosebriea, unicitatea, insolitul, decalajul de condiție umană. Deși ai crede că privește faptele în amănunt, el le îndepărtează
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
vechiului dicționar, această valoare chiar apare explicată la un moment dat. Nu la bucată, unde găsim o bună bucată de vreme / de timp, în interiorul subsensului "o parte de timp; spațiu, interval (adesea întregit prin "bună" = măricică)" și unde e de semnalat doar sugerarea valorii pragmatic-argumentative a diminutivului măricică. Surpriza plăcută apare chiar la cuvîntul an, unde există o explicație foarte interesantă: "prin atributele "tot", "întreg", "încheiat", "încheiat", "împlinit", "în cap" și prin complinirile "de-a rîndul", "de zile" se arată întregimea
"Ani buni" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15677_a_17002]
-
fără de inimă), e înlocuită frecvent de humorul negru, rețetă agreabilă de mediere între lumea gratuității și cea aievea. Cu observația că asociațiile șocante vădesc un fond de fragilitate și duioșie, că rostul lor este mai curînd cel de a-și semnala reversul. Nu sînt ce par a fi" ne comunică bardul, subtextual. Ființă sensibilă, capabilă de umilitate (fanfaronada d-sale e prea țipătoare spre a putea fi luată în serios, ca o prestație a unui clovn roșu!), vibrînd aidoma unei harfe
Un postavangardist (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15674_a_16999]
-
venirea zăpezii sînt încheiate, încît bucureștenii pot sta liniștiți. Acest anunț pare și el desprins dintr-unul dintre filmele lui Sergiu Nicolaescu, cu diferențele de regie de rigoare. Dar revenind la ploaia de filme de Sergiu Nicolaescu pe care o semnalează Tia Șerbănescu, chiar nu se putea fără ele? Dacă tot vorbim de manuale alternative de istorie, subiect față de care regizorul senator își declară o neînduplecată alergie, poate că am putea încerca și o alternativă la filmele istorice ale lui Sergiu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15685_a_17010]
-
ore să fie găsit mort într-o cameră a unui hotel din afara Romei, împușcat în cap, cu un revolver alături și ținînd în mînă o foaie de hîrtie pe care fusese mîzgălit lapidarul mesaj: Viața nu poate fi suportată". Variety semnalase incidentul, sub titlul "Un film rău l-a tras în hău pe un critic pămpălău", și chiar dacă exista o explicație alternativă pentru sinucidere (recenzentul tocmai fusese părăsit de soție și copii), era limpede că principalul element care contribuise la declanșarea
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
lista pluralelor frecvente azi ar trebui să intre desigur forme ca muzici - "invazia de muzici, care mai de care mai sofisticată" (revistă on-line, 9.08.1999) și politici - "eșecul politicilor reformiste impuse din afară" (Jurnalul național 197, 1994, 3). Merită semnalat și cazul unui substantiv ca evidență, care nu are în principiu plural cînd apare cu sensul său abstract (în DEX: "faptul de a fi evident, caracterul a ceea ce este evident; certitudine", dar care, în schimb, se folosește adesea la plural
Plurale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15768_a_17093]
-
care au combătut acest tip de nostalgie și s-au aflat la standarde morale occidentale. Același lucru trebuie observat și cu privire la confruntările ideologice de după constituirea României Mari. Tony Judt notează, pe drept cuvînt, obsesia identitară care a marcat epoca interbelică, semnalînd paradoxul aparent că obsesia s-a ivit pe fondul unui procent destul de mare de minoritari (27% scrie Judt, 28, 2% e cifra exactă). De altfel, mișcările antisemite sunt timpurii, în Iașii de imediat după primul război, iar afirmarea extremei drepte
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
Cronicar Multe, dar nu mărunte La 120 de ani de la naștere, E. Lovinescu a fost sărbătorit mai mult în provincie. Numărul 19 al publicației ploieștene AXIOMA, pe care am mai semnalat-o, cuprinde un grupaj de articole, din care îl reținem pe al dlui Ieronim Tătaru. REVISTA NOUĂ, supliment literar al publicației, tot din Ploiești, ZARVA, vine în numărul din octombrie cu un editorial al dlui Constantin Trandafir pe tema E.L.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
anii 1972-1977, în formă de ciclu romanesc cuprinzînd cele trei volume: Fără vîsle, Noaptea și Grădina Icoanei. Orizontul de așteptare nu era tocmai pregătit pentru o asemenea formulă, noutatea și curajul de a propune o construcție considerată desuetă au fost semnalate imediat. Modelul se pare că a avut succes și a fost reiterat de Alexandru Ivasiuc sau Mircea Ciobanu. Chiar dacă serios afectată de preferința optzeciștilor pentru genul scurt, construcția amplă a rămas pînă azi o datorie de onoare a romancierilor noștri
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
cum se numește asta: sadism sau masochism. Deci: "Accesul la colecțiile bibliotecii se face obligatoriu numai pe baza permisului de cititor, prin sălile de lectură și cu asistența custozilor (în caz contrar se va reține permisul)./ Cititorul este obligat să semnaleze imediat orice schimbare de adresă sau identitate./ cititorul are obligația să memoreze numărul propriului permis și răspunde personal de permisul său și de documentele împrumutate./ Pentru consultarea oricărui document cititorul este obligat să completeze citeț și corect (...) utilizatorul trebuie să
În vizită la Biblioteca Națională by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15780_a_17105]
-
o temă de actualitate. Doar COTIDIANUL (din 8 mai) se referă la dezbatere, reluînd o parte din contribuții. Poate că pînă ce Revista revistelor va ajunge la tipar vor mai apărea ecouri. Ar fi de dorit. Cronicarul se mărginește să semnaleze chestiunea. Rezumatul cel mai exact al confruntării îl face Bakk Miklos: "...Modernitatea a dublat relația noastră interpretativă - și în consecință ideologică - cu națiunea ca o comunitate avînd rădăcini care se întind pînă departe. Ea a generat confruntarea între două idei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16151_a_17476]
-
popular", dar nu ni se pare mai popular prin ofertă decît LIBERTATEA sau decît alte ziare, unele apărute sau reapărute după alegeri, ca INDEPENDENT, ORA și altele care există, dar nu se văd. Cronicarului i-ar fi făcut plăcere să semnaleze noua aventură de presă a lui Ion Cristoiu, redevenit director de ziar, dar, după primul număr al ziarului pe care acesta îl conduce, se abține. * Cam toată presa centrală comentează discursul apăsat naționalist al președintelui PNL, Valeriu Stoica, pe care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16151_a_17476]
-
decît ziaristul. * Într-un editorial nesemnat apărut în NAȚIONAL, neînțelegerile dintre scriitori au fost privite drept o dovadă că aceștia nu sînt în stare să treacă de certurile lor imediate pentru a se ocupa de marile probleme ale țării. * Cronicarul semnalează cu acest prilej o primejdie față de independența scriitorului care scrie la ziar. Dacă el nu acceptă linia ziarului, în numele libertății sale de gîndire, el poate deveni indezirabil în ziarul unde semnează, sau dispare de pe pagina întîi. * Se pare că ziarele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16199_a_17524]
-
timpul, ele îndeplinesc un rol formativ și chiar educativ. Dar nu este mai puțin adevărat că neatragerea, la vreme, a atenției asupra perpetuării acestor discrepanțe duce la pericole. Este din nou meritul imens al lui Titu Maiorescu de a fi semnalat pericolul. În studiul său din 1868 În contra direcției de astăzi în cultura română, constata, la început, că științele filologice la noi s-au creat prin trei opere false (Istoria lui Petru Maior, Lexiconul de la Buda din 1825, Tentamen criticum din
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
și nesimțitor"). Sînt, apoi, în ediție, scrisori dintre Maiorescu și editorul Socec în legătură cu noua ediție a poeziilor marelui poet, Maiorescu angajîndu-se să facă corecturile iar onorariul să-i fie trimis lui Eminescu la Botoșani. În sfîrșit, dramatice sînt documentele care semnalează constituirea, în 1888-1889, a Comitetului de tutelă asupra lui Eminescu din nou bolnav rău și ajuns, curînd, iarăși în sanatoriul dr. Șuțu. Ediția se încheie cu documente legate de moartea poetului (inclusiv necroloage) și cu scrisoarea lui Maiorescu către Primăria
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
tineri arta este un lucru fără nici un fel de transcendență. Exemplele sînt extrase din cele mai variate arte: de la muzica lui Debussy, la dramaturgia lui Pirandello, de la pictura nonfigurativă, la lirica lui Rimbaud sau Mallarmé. În privința poeziei moderniste ar merita semnalat faptul că există numeroase consonanțe cu teoria expusă mai tîrziu de Hugo Friedrich în Structura liricii moderne; și teoreticianul german avea să constate, că prin Baudelaire, Rimbaud sau Mallarmé discursul poetic a operat o ruptură radicală între eul poetic și
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
adesea reacția de răspuns este condescendent ironică), acesta din urmă invoca, sugerînd drept fundal forul lui Traian, consanguinitatea: Ne leagă imperativa lege a sîngelui ca și ghesul inimii noastre, cu pulsații latine. (p. 7) În șaisprezece sumare capitolașe, A. Cosma semnala diacronic, prin mari salturi, prezențe preromane, romane și italiene, pînă în 1777, anul cînd Francesco Griselini și-a încheiat rodnicul sejur trienal în Banat. În realitate, el doar a numit personalități și evenimente despre care acesta din urmă ne lăsase
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
Scriitorilor. Referințele critice și nota bio-bibliografică de la sfârșitul cărții lasă să se întrevadă, de ce activitatea de poetă a Irinei Mavrodin a fost mult timp ocultată, rămânând în umbra aceleia de eseistă și traducătoare. Debutul a fost bine primit de critică, semnalat ca eveniment în numeroase reviste literare ale vremii și urmat, la un an, de un nou volum - Reci limpezi cuvinte. Volumele următoare apar însă la intervale mari în timp și, deși apreciate de critici, au fost mai puțin comentate: Copac
Punere în abis by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16276_a_17601]
-
română actuală, e mult amplificat. Complexitatea fenomenelor, chiar dintr-o perioadă relativ scurtă, de doar trei decenii, e greu de prins într-o sinteză. Cum era de așteptat, cea mai mare stabilitate o dovedesc tendințele morfosintactice; foarte multe din cele semnalate în trecut s-au confirmat și se reflectă în exemple din presa anilor '90. Cele mai mari schimbări s-au petrecut în lexic și în distribuția stilistică a subvariantelor limbii: anul 1989 a marcat în aceste domenii o ruptură puternică
Corectitudine și greșeală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16281_a_17606]