4,940 matches
-
de Petru Comarnescu, semnatar și al eseului Un moment culminant al plasticii românești, despre creația și arta lui Marius Bunescu, Oscar Han, Francisc Șirato, I. Teodorescu-Sion și Theodor Pallady. Cam la același nivel de frecvență se prezintă sectorul muzical, prin semnalări de spectacole sau prin puncte de vedere pe subiecte din domeniu (C. Brăiloiu, Debussy, Emil Rigler Dinu, Din fluctuațiile muzicii românești). Alte rubrici efemere sunt „Atitudini”, „Punere - sau puneri, după împrejurări - la punct”, susținută exclusiv de Petru Comarnescu. Articolul Detractorul
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
intitulată Amurgul lui Petre Țuțea. În câteva numere din 1960-1961 sunt comentate „cazurile” Vintilă Horia, Petru Dumitriu, Șerban Cioculescu. Rubricile se intitulează „Cronica pesimistului”, „Note și comentarii”, „Din lumea exilului”, „Despre frații înstrăinați” (cu referire la românii din fosta Iugoslavie), „Semnalări”, „Din ziare, cărți, reviste”, „Doruri și necazuri”, „Calendar național”, „Varia”, „Puncte și contrapuncte”, „Tribuna liberă”, unele fiind miscelanee de actualități culturale, politice și de opinie. Multe contribuții sunt semnate cu pseudonim. Au mai colaborat Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Andrei Iustin Hossu, Horațiu
VATRA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290468_a_291797]
-
a dedicat volumul Séneca, nuestro contemporáneo), Shakespeare, Racine, Schiller ș.a. Autorul piesei Rinocerii este comentat în capitolul Încă o dată limbajul, unde se relevă ascendentă să caragialiana și filiațiile cu Urmuz. Memorabile sunt paginile de analiză a scenelor finale, ca și semnalarea erorilor de interpretare a pieselor ionesciene: „S-a comis eroarea vulgara, după felul nostru de a vedea, de a considera ultimele trei opere ale lui Ionescu drept opere ideologice. Asta ar însemna să le reduci la dimensiunile operei lui Bertolt
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
b) Evaluarea continuă - (formativă sau de progres) o găsim în derularea tuturor activităților curente din cadrul grădiniței și care operează în diferite forme: -a observării continue a comportamentului copiilor, a surprinderii reacțiilor pe care ei le au la solicitări diverse, a semnalării progreselor pe care le obțin prin trecerea de la o sarcină la alta; -a recompensării succeselor pe care copii le obțin în învățare prin formule de genul: „bravo!”, „foarte bine!” -a atitudinilor de sprijin , de încurajare pentru depășirea anumitor obstacole și
Eseu structurat privind evaluarea în domeniul preşcolar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Nistor Luize Lavini () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1161]
-
invazii în regiune, începând cu anul 1500. A fost alcătuită o bază de date cu speciile străine, experții din fiecare regiune și liste de specii pentru țări și regiuni, care poate fi accesată liber (www.europe-aliens.org). În țara noastră, semnalări ale speciilor străine au fost făcute de oamenii de știință în diverse publicații științifice. O primă sinteză a fenomenului invaziv în Marea Neagră a fost alcătuită de Marius Skolka și Marian Traian Gomoiu (2004). În anul 2009 apare volumul „Neobiota din
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
transformat-o într-un dăunător, punând în pericol și eliminând speciile afidofage locale din ecosistemele naturale, atât prin competiție, cât și prin consumul unor larve mici ale acestor specii. În România, problema speciilor invazive s-a redus până în prezent la semnalarea și eventual monitorizarea speciilor, fără măsuri concrete de reducere a acestora. A fost creat cadrul legislativ pentru conservarea diversității biologice, prin ratificarea uor acorduri sau tratate internaționale: Legea nr. 5/1991 pentru ratificarea Convenției asupra zonelor umede de importanță internațională
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
pictate, decupate, cusute “*” Excursii și drumeții - în timpul cărora au fost constituite grupe « Micii ecologiști » ce au avut de realizat următoarele sarcini : observarea și notarea zonelor despădurite, sesizarea surselor de fum din localitatea natală și din localitățile străbătute în excursii/ drumeții, semnalarea existenței deșeurilor - aruncate la întâmplare sau depozitate incorect, urmărirea comportamentului ecologic adecvat . Să salvăm Pământul ! - acțiuni de ecologizare a curții șolii/ grădiniței, a împrejurimilor, de plantare de arbori, arbuști și flori. (imagini) “Copacul așteptărilor” - realizarea unui poster cu un copac
Educaţia ecologică prin activităţi extracurriculare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
și separării adolescentului, care reacționează prin mecanisme inadecvate. Inferioritatea, nesiguranța și incapacitatea liderului familiei descurajează și desecurizează adolescentul care se simte obligat de a prelua sarcinile dificile ale familiei și poate reacționa printr-o violență activă, ca mesaj agresiv de semnalare a acestui grevaj. Dinamica factorilor psihologici individuali și familiali În generarea și structurarea conduitelor violente este În permanență relaționată de interacțiunea factorilor sociali care influențează procesul socializării primare și secundare. Factorii sociali care intervin În conturarea violenței se raportează la
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
viața literară românească a vremii. Este ușor de înțeles, îndărătul discursului de intenție culturală, tentativă de a impune o normă ideologică socialistă și de a produce generații de scriitori „corect orientați” politic. În sumar intra literatura, eseu, traduceri, cronici, recenzii, semnalări editoriale. Versurile sunt profund marcate de ideologia vremii și de tiparele propagandistice. Proletcultismul specific epocii își pune amprenta și pe proza selectata, rezultând texte literaturizate, de o pronunțată factura neosămănătoristă, pigmentata de elemente ale noii realități sociale postbelice și nesemnificativă
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
etc. [...] într-un mod cât se poate de obiectiv”, dovedind „curaj, cinste, precizie”, așa cum indică și cuvintele înscrise pe frontispiciu. Deși ponderea o dețin informațiile din actualitatea politică, se întâlnesc și rubrici de cultură generală, scurte articole de orientare culturală, semnalări de cărți și expoziții, articole omagiale dedicate unor scriitori. „Variété”, o pagină eclectică, însumează însemnări despre lumea filmului și a vedetelor sale, informații sportive, sfaturi practice, dar și comentarii pe teme literare (Între Bernard Shaw și Clément Vautel). La rubrica
PREZENTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289015_a_290344]
-
Tot în problema curentelor literare, este consemnată opinia lui Al. Macedonski, care consideră că singurul curent cu sorți de izbândă este cel al „bunului simț”, „în mijlocul căruia va scânteia minunea unei inspirări dumnezeiești”. R. mai cuprinde prezentări ale revistelor literare, semnalări ale aparițiilor editoriale, știri din actualitatea literară și culturală, cronica teatrală, cinematografică și muzicală, reproduceri de afișe cu spectacole de teatru, programele concertelor simfonice, epigrame, anecdote, ilustrații, publicitate, știri sportive. Alți colaboratori: I.A. Bassarabescu, George Emil Botez-Rareș, A. de
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
REVISTA BURGHEZA, publicație apărută la București, bilunar, între 5 noiembrie 1934 și 10 mai 1935. Revista de „sociologie, istorie, critică socială și culturală”, R.b. publică proza, studii, cronici, recenzii și semnalări editoriale. Articolul-program, intitulat Constatări și directive, afirmă, în materie de literatură, necesitatea întoarcerii la „estetică pură”. Colaborează cu proza Em. Neuman (Ciocoi regățeni și elită ardeleana, fragment din românul Freud și Conul Costache), cu studii sunt prezenți G.H. Juvara, care
REVISTA BURGHEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289185_a_290514]
-
de I. Minulescu, intenția de se desprinde de linia tradițională și de a respinge academismul, în vederea impunerii unui nou mod de a scrie, proiect susținut de tinerii scriitori grupați în jurul ei. Se inserează versuri, proza, studii, biografii, traduceri, revista revistelor, semnalări editoriale. Colaborează cu poezie I. Minulescu (Romanța regelui), N. Davidescu (De profundis), Eugeniu Ștefănescu, Eugeniu Sperantia, Mihail Cruceanu, cu proza sunt prezenți Th. Cornel (În preajma nebuniei), I. Minulescu ( În grădina prietenului meu), Mihail Cruceanu (Spre mare), studii și articole scriu
REVISTA CELORLALŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289188_a_290517]
-
națională: cartea, Liviu Rebreanu. Portret)), Em. Ciomac, Radu Gyr. La rubrică „Anchetă noastră” (21/1935) răspund scriitorii N.N. Condeescu, Nichifor Crainic, E. Lovinescu, Ion Minulescu, Cezar Petrescu, Victor Ion Popa, V. Ciocâlteu, Paul I. Papadopol. Revista abundă în recenzii și semnalări de cărți recent apărute ale unor autori precum Lucian Blaga, Emil Cioran, Mircea Eliade, Constantin Noica, Liviu Rebreanu, Tudor Vianu, G. Călinescu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Eugen Jebeleanu, Panait Istrati, Perpessicius, Ion Pillat, V. Voiculescu, Petru Comarnescu, Ilarie Voronca. Sunt
MUNCA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288277_a_289606]
-
ziarele le dezbat fugitiv să poată fi în acest loc tratate în mod doctrinar și științific”. Cei ce scriu aici „nu sunt adepți ai democrației”, ci ai „selecției valorilor”. Periodicul are o pagină literară, cu versuri, proză, articole, recenzii, cronici, semnalări de cărți și reviste. Este publicat și un interviu cu Nichifor Crainic despre regimul carceral de la Jilava, unde gazetarul fusese închis împreună cu alți oameni de cultură, precum Dragoș Protopopescu, sub acuzația de a fi desfășurat activități legionare. În alt număr
NAŢIUNEA POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288362_a_289691]
-
ca expresie a realității), George Mihail Zamfirescu (despre viitorul literaturii dramatice românești și soluții pentru regenerarea acesteia). Tot cu G. M. Zamfirescu realizează un interviu Silviu Cernea, „despre cărțile lui Zamfirescu, despre el și despre alții” (1935). Alte rubrici: „Cărți” (semnalări avându-i ca autori pe Septimiu Bucur, Teodor Scarlat, Silviu Cernea), „Recenzii” (Constantin Calotă). Sunt prezenți cu versuri Ion Th. Ilea, Mircea Streinul, Const. Râuleț. Este reprodus un fragment din romanul Donna Alba de Gib I. Mihăescu. Mai colaborează Camil
NAŢIONALUL NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288359_a_289688]
-
Sunt aici o serie de relecturi ale operelor unor scriitori de prim rang: Dimitrie Cantemir, Costache Negruzzi, Ion Heliade-Rădulescu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Camil Petrescu ș.a. Protocronismul lui P. presupune un mod de lectură axat pe semnalarea antecedentelor novatoare autohtone, precum și o strategie culturală menită să compenseze diverse complexe ale literaturii române. Accentuând ideea „anticipărilor pe plan universal, care au avut loc de-a lungul secolelor în literatura românească”, protocronismul se opune sincronismului, încercând să resitueze cultura
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
și în „umanizarea” ideologiei oficiale, crește neîncetat. Aici promovează poezia contemporană, lansând numeroase talente, atât literare cât și muzicale. Dar în anii ’80 revista și cenaclul întrețin și intensifică până la limitele excesului și ale imposturii cultul familiei Ceaușescu, concomitent cu semnalarea, pe de altă parte, a fel și fel de situații deplorabile, de abuzuri și injustiții și cu sprijinirea doleanțelor multor frustrați și năpăstuiți. După explozia decembristă, P. scoate periodicele „Vremea” și „Totuși iubirea”, fondează Editura Adrian Păunescu, reactivează cenaclul, interzis
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
Morrison, Joyce Carol Oates, Paul Auster, Maya Angelou, Arthur Miller, Edward Albee și Tony Kushner, mulți dintre ei fiind pentru prima dată prezentați la noi. Aproape concomitent publică Scriitori români la New York, carte în care intră „interviuri, fragmente de operă, semnalările criticii” despre nouă scriitori care trăiesc în marele oraș american: Nina Cassian, Mircea M. Ionescu, Constantin Virgil Negoiță, Anca Pedvis, Dumitru Radu Popa, Mirela Roznoveanu, Mircea Săndulescu, Ștefan Stoenescu și autorul însuși. Pentru fiecare dintre ei P. a inclus un
PLESEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
oraș american: Nina Cassian, Mircea M. Ionescu, Constantin Virgil Negoiță, Anca Pedvis, Dumitru Radu Popa, Mirela Roznoveanu, Mircea Săndulescu, Ștefan Stoenescu și autorul însuși. Pentru fiecare dintre ei P. a inclus un interviu, o selecție concludentă din operă și o semnalare critică reprezentativă. Bine alcătuit, echilibrat în aprecieri, volumul oferă repere istorico- literare necesare pentru un însemnat grup de scriitori din afara granițelor țării. Și în publicistica sa, foarte diversă, adunată sub titlurile Corespondențe din New York (1999) și Concordia ca necesitate înțeleasă
PLESEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
istorice, unde, ca urmare a adeziunii interpretului la operă și în absență componenței „tehnice” care să producă discriminări și comparații, fiecare scriitor analizat tinde să apară drept „acategorial”. Pe niște coordonate similare - restructurarea revizionista a raportului dintre provincie și capitala, semnalarea clivajului din interiorul paradigmei optzeciste, profesarea unei „critici de identificare”, centrată pe „experiență revelatoare” a textului - se plasează și următoarea carte a lui P., Anatomia frigului. O analiză monstruoasa (2003; Premiul Asociației Scriitorilor din Mureș). Principala diferența vine din caracterul
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
a textului - se plasează și următoarea carte a lui P., Anatomia frigului. O analiză monstruoasa (2003; Premiul Asociației Scriitorilor din Mureș). Principala diferența vine din caracterul ludic mai direct asumat al textului, confirmat de incursiunile hedonist-metafizice ale criticului și de semnalarea „monstruozității” analizei, provenită din „(dis)proporția ei desantata față de scurtimea textului analizat” - nuvelă Drumul spre Polul Sud, aparținând lui Alexandru Vlad. Că și în eseul precedent, criticul remarcă la prozatorul clujean o „poetica a nealinierii”, concretizata prin nesupunerea la programul
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
o critică istorizată. Demersul lui învederează de regulă recursul simultan la două perspective complementare: pe de o parte - privirea de ansamblu, sinteza, situarea istorico-literară, pe de alta - examinarea minuțioasă a textelor avute în vedere, cu accent pe interpretarea acestora și semnalarea calităților estetice. Scriind despre operele unor scriitori contemporani, criticul le raportează - explicit sau implicit - la tabloul de ansamblu al literaturii epocilor anterioare și la contextul ideologiilor culturale și al programelor estetice. Ocupându-se de opere din trecut, le analizează cu
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
le analizează cu o curiozitate proaspătă, cu interesul și lipsa de prejudecăți proprii, de regulă, comentării operelor de actualitate. Istoria literară pe care o practică e una ce are drept scop nu inventarierea factologică, ci interpretarea operelor și „explicarea” lor, semnalarea elementelor privind geneza și evoluția unor poziții, estetici, viziuni, relevarea ocurenței și a circulației unor tematici, modalități și tehnici etc. Nu e o istorie anecdotică, pierzându-se în detalii, biografice sau de alt soi, e o istorie a formelor de
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
27 decembrie 2000 - 9 ianuarie 2001) a prezentat foarte pe scurt cartea și a tradus un fragment mai substanțial. Adrian Păun („Cel mai recent roman al lui Saul Bellow”, Observator cultural, nr. 60, 17-23 aprilie 2001, pp. 10-11), într-o semnalare a romanului, se arată rezervat în privința calității sale. 17. James Atlas, Bellow. A Biography, Random House, New York, 2000, p. 686. Atlas a ajuns celebru pentru cartea sa despre poetul alcoolic Delmore Schwartz, ficționalizat de Bellow în Darul lui Humboldt. Richard
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]