2,466 matches
-
superior de tendonul lui Todaro și posterior de o linie dusă între sinusul coronar și inelul tricuspidian. * Fasciculul atrioventricular Fasciculul atrioventricular are originea în porțiunea profundă a nodulului atrioventricular, penetrează trigonul fibros drept pentru a ajunge în porțiunea superioară a septului interventricular, profund de porțiunea membranară a septului, nivel la care emite ramul fascicular stâng, ram înconjurat de un țesut colagenos tisular (teaca lui Curran) continuă de-a lungul porțiunii superioare a septului, după care pătrunde în ventriculul drept se dispune
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de o linie dusă între sinusul coronar și inelul tricuspidian. * Fasciculul atrioventricular Fasciculul atrioventricular are originea în porțiunea profundă a nodulului atrioventricular, penetrează trigonul fibros drept pentru a ajunge în porțiunea superioară a septului interventricular, profund de porțiunea membranară a septului, nivel la care emite ramul fascicular stâng, ram înconjurat de un țesut colagenos tisular (teaca lui Curran) continuă de-a lungul porțiunii superioare a septului, după care pătrunde în ventriculul drept se dispune subendocardic, și emerge ca ram fascicular drept
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
drept pentru a ajunge în porțiunea superioară a septului interventricular, profund de porțiunea membranară a septului, nivel la care emite ramul fascicular stâng, ram înconjurat de un țesut colagenos tisular (teaca lui Curran) continuă de-a lungul porțiunii superioare a septului, după care pătrunde în ventriculul drept se dispune subendocardic, și emerge ca ram fascicular drept adiacent mușchiului papilar al conului, în vecinătatea crestei ventriculare. * Ramuri fasciculare nodale Fascicolul drept este compact și îngust, trece de-a lungul trabeculei septomarginale spre
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
drept este compact și îngust, trece de-a lungul trabeculei septomarginale spre mușchiul papilar anterior al ventriculului drept. Posterior de acest punct există fascicule mici, orientate pe direcții multiple spre miocardul ventricular drept. Unele fibre trec posterior situându-se deasupra septului interventricular, iar alte fibre pătrund în miocard prin pertele ventricular. Ramul fascicular stâng se evidențiază în ventriculul stâng, în apropierea cuspei noncoronare a arterei aorte. După un scurt traiect, se divide într-un fascicul anterior (ram superior anterior stâng) și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
se evidențiază în ventriculul stâng, în apropierea cuspei noncoronare a arterei aorte. După un scurt traiect, se divide într-un fascicul anterior (ram superior anterior stâng) și un fascicul posterior (ram inferior posterior stâng), ramuri care trec subendocardic inferior în septul interventricular, înconjurate de o teacă de țesut colagenos. În apropierea apexului cardiac se află numeroase benzi fibroase (dintre care unele sunt sufiecient de lungi și independente pentru a fi numite pseudotendoane) de-a lungul cărora se dispun celule specializate (Purkinje
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dispun celule specializate (Purkinje) orientate spre toate regiunile ventriculare. La intrarea în substanța ventriculară, celulele devin nediferențiate de cele proprii, miocardice. Fascicule mici cu originea în tractul fascicular comun sau în porțiunea proximală a ramurilor principale formează fibrele musculare ale septului interventricular, numite fibrele paraspecifice ale lui Mahaim, observate frecvent la copii. În timpul refacerii chirurgicale a malformațiilor cardiace congenitale de tipul defectelor septale interventriculare fasciculul atrioventricular este vulnerabil lezării iatrogene mai ales în regiunea septului membranos interventricular. * Complicații cardiace Leziunile ischemice
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ramurilor principale formează fibrele musculare ale septului interventricular, numite fibrele paraspecifice ale lui Mahaim, observate frecvent la copii. În timpul refacerii chirurgicale a malformațiilor cardiace congenitale de tipul defectelor septale interventriculare fasciculul atrioventricular este vulnerabil lezării iatrogene mai ales în regiunea septului membranos interventricular. * Complicații cardiace Leziunile ischemice și structurale ale cordului sunt cele mai frecvent întâlnite complicații secundare abordului chirurgical al cordului. Leziunile ischemice miocardice pot fi minimizate sau prevenite prin protejarea cordului în timpul clampării aortei. Cunoașterea precisă a anatomiei cordului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
interventricular și se orientează spre marginea ascuțită până în apropierea apexului cardiac, unde se anastomozează cu artera coronară descendentă posterioară, ram al arterei coronare drepte. Există un număr variabil de ramuri septale perforante profunde care se orientează spre porțiunea anterioară a septului interventricular. Primul ram este de obicei cel mai larg, are originea adiacent valvei pulmonare, și se distribuie regiunii aflate la bifurcarea fasciculului atrioventricular comun, ceea ce constituie un reper important în clinică. Artera descendentă anterioară stângă dă câteva ramuri diagonale numite
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
naștere arterei interventriculare posterioare (artera decendentă posterioară) și arterei nodulului atrioventricular, situație frecvent întâlnită la sexul masculin. Acest model de distribuție coronară este cunoscut sub numele de dominanță coronară stângă. Termenul de dominanță coronară se referă la supleerea vasculară a septului interventricular. În majoritatea cazurilor ramul descendent anterior stâng al arterei coronare stângi vascularizează 2/3 anterioare ale septului interventricular (Fig. 10). În cazul în care ramul decendent posterior, care vascularizează 1/3 posterioară a septului interventricular, are originea în artera
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
model de distribuție coronară este cunoscut sub numele de dominanță coronară stângă. Termenul de dominanță coronară se referă la supleerea vasculară a septului interventricular. În majoritatea cazurilor ramul descendent anterior stâng al arterei coronare stângi vascularizează 2/3 anterioare ale septului interventricular (Fig. 10). În cazul în care ramul decendent posterior, care vascularizează 1/3 posterioară a septului interventricular, are originea în artera coronară dreaptă, există posibilitatea dezvoltării unor vaste conexiuni Ramuri arteriale Șanț și arteră Interventriculară anterioară Ram marginal stâng
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
referă la supleerea vasculară a septului interventricular. În majoritatea cazurilor ramul descendent anterior stâng al arterei coronare stângi vascularizează 2/3 anterioare ale septului interventricular (Fig. 10). În cazul în care ramul decendent posterior, care vascularizează 1/3 posterioară a septului interventricular, are originea în artera coronară dreaptă, există posibilitatea dezvoltării unor vaste conexiuni Ramuri arteriale Șanț și arteră Interventriculară anterioară Ram marginal stâng anastomotice intraseptale între arterele coronară dreaptă și stângă, anastomoze care pot asigura o supleere colaterală potențial critică
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
între arterele coronară dreaptă și stângă, anastomoze care pot asigura o supleere colaterală potențial critică în caz de afecțiuni coronare. Această formă de distribuție coronară poartă numele de dominanță coronară dreaptă. În cazul în care ramul descendent posterior care vascularizează septul are originea în artera circumflexă stângă (dominanță coronară stângă) poate lipsi o comunicare importantă potențială intraseptală între arterele coronare dreaptă și stângă. În cazul ocluziilor progresive ale ramului descendent anterior sau ale arterei coronare stângi septul interventricular poate fi vascularizat
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
descendent posterior care vascularizează septul are originea în artera circumflexă stângă (dominanță coronară stângă) poate lipsi o comunicare importantă potențială intraseptală între arterele coronare dreaptă și stângă. În cazul ocluziilor progresive ale ramului descendent anterior sau ale arterei coronare stângi septul interventricular poate fi vascularizat de ramuri din artera descendentă posterioară. * Artera coronară dreaptă (arteria coronaria dextra) Artera coronară dreaptă are originea în sinusul coronar drept a lui Valsalva și vascularizează atriul drept, nodulul sinoatrial și ventriculul drept (Fig. 11). Ramurile
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stângă (care nu se regăsește în Nomina Anatomica); ramura circumflexă (r. circumflexus) pentru atriul și ventriculul stâng; artera marginii stângi a lui Crăiniceanu; ramura interventriculară anterioară (ramus interventricularis anterior), din care pornesc ramuri pentru ventriculele drept și stâng și pentru septul interventricular, în 2/3 anterioare ale acestuia. Dominanța arterială coronară dreaptă apare în cazul în care artera coronară dreaptă dă naștere arterei descendente posterioare care va vasculariza concomitent fața posterioară a atriului stâng, un segment al feței posterioare a ventriculului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
coronară dreaptă încrucișează crux cordis în apropierea căruia dă naștere la artera descendentă posterioară, artera nodală atrioventriculară și un ram terminal spre suprafața diafragmatică a ventriculului stâng. Ramurile arterei coronare drepte vasculare pentru aortă și pulmonară; ramuri atriale și artera septului interatrial; artera grăsoasă dreaptă; ramuri atrioventriculare; artera marginii drepte a inimii; ramus interventricularis posterior care vascularizează și 1/3posterioară a septului interventricular. Datorită incidenței crescute a aterosclerozei arteriale coronare și a mortalității asociate una din cele mai frecvente procedee chirurgicale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
spre suprafața diafragmatică a ventriculului stâng. Ramurile arterei coronare drepte vasculare pentru aortă și pulmonară; ramuri atriale și artera septului interatrial; artera grăsoasă dreaptă; ramuri atrioventriculare; artera marginii drepte a inimii; ramus interventricularis posterior care vascularizează și 1/3posterioară a septului interventricular. Datorită incidenței crescute a aterosclerozei arteriale coronare și a mortalității asociate una din cele mai frecvente procedee chirurgicale o constituie by-passul arterial. Abordul chirurgical are ca obiectiv reducerea zonei de infarctizare miocardică sau ameliorarea simptomatologiei ischemice, anginei persistente și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
anterior stâng al arterei coronare și ramul conului din antera coronară dreaptă; în șanțul interventricular între arterele descendente anterioară și posterioară; pe suprafața diafragmatică a ventriculului stâng, între ramurile terminale ale arterei coronare drepte și artera circumflexă coronară stângă; în septul interventricular între ramurile septale perforante ale arterelor descendente anterioară și posterioară. * Drenajul venos cardiac Venele coronare se dispun superificial de arterele coronare. Vena cardiacă mare (a lui Galen) are originea în apropierea apexului șanțului interventricular, descrie un traiect ascendent spre
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
are traiect ascendent pe suprafața diafragmatică a ventriculului stâng pe care îl drenează, și se termină în sinusul coronar. Vena coronară mijlocie trece superior în șanțul interventricular posterior, superficial de arteră, și primește tributare de la ventriculii drept și stâng și septul interventricular, pentru a se termina aproape de extremitatea distală a sinusului coronar. Vena cardiacă mică are originea pe marginea ascuțită a ventriculului drept trece în șanțul coronar drept și se unește cu extremitatea dreaptă a sinusului venos coronar. Venele cardiace anterioare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
69 R.L.Gustafson, R.Albright, J.Heisler, Ind. Eng. Chem. Prod. Res. Develop. , 7(2), 1968, 107 70 M. D.Grieser, D.I. Pietrzyk, Anal.Chem.45, 1973, p.1348. 71 E.H.Crook, P.Roger, Mc.Donnel, Am.Chem.Soc. Meeting, sept. 1974; D.C.Kenedy, Enviromental Sci. and Technol., 7, 1973, 138 72 Ig. Poinescu, M. Barbu, C. D. Vlad, S. Drăgan, Eur.Polym.J., 33, 153, 1997. 73 Ig. Poinescu, C. D. Vlad, A. Carpov, Brevet de invenție nr.95577, 1988
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
69 R.L.Gustafson, R.Albright, J.Heisler, Ind. Eng. Chem. Prod. Res. Develop. , 7(2), 1968, 107 70 M. D.Grieser, D.I. Pietrzyk, Anal.Chem.45, 1973, p.1348. 71 E.H.Crook, P.Roger, Mc.Donnel, Am.Chem.Soc. Meeting, sept. 1974; D.C.Kenedy, Enviromental Sci. and Technol., 7, 1973, 138 72 Ig. Poinescu, M. Barbu, C. D. Vlad, S. Drăgan, Eur.Polym.J., 33, 153, 1997. 73 Ig. Poinescu, C. D. Vlad, A. Carpov, Brevet de invenție nr.95577, 1988
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
și vălului palatin; tulburări moderate de ocluzie dentară (în sensurile: anteroposterior și lateral); puncte osoase dureroase în șanțul vestibular, la baza rebordului alveolar superior și retrotuberozitar bilateral. mobilitate anormală a blocului alveolopalatin (spontană și la palpare - este secționat vomerul și septul nazal); tulburări de masticație. Examenul obiectiv general pe aparate și sisteme nu decelează alte aspecte patologice. Din elementele de anamneză și din examenul obiectiv local m-am orientat către un diagnostic de probabilitate de: „Fractură de masiv facial ocluzofacială transversală
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
de obținere a hârtiei și a cernelii, cât și arta de a picta în tuș. Aproape simultan cu introducerea noului material, ușor de întrebuințat, apare și “origami tsuki”. După istoricul în problema origami James Sadoka în revista “Fold”nr.45 / sept.-oct.1992 [1], acesta nu este altceva decât înscrisul oficial, împăturit de două, trei sau mai multe ori, care certifica autenticitatea unor obiecte precum katana (săbiile), de o importanță practică ─ dar și mistică ─ deosebită în viața japonezului. Akira Yoshizawa menționează
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
p.139). Acesta se conturează sub forma unor probleme grupate în două categorii generate de sursa de proveniență, respectiv macromediul sau micromediul extern. Macromediul extern cuprinde problemele de ordin general care provin din domeniile social, economic, politico - juridic și tehnologic (SEPT). Acesta nu poate fi controlat și influențat de managementul organizațional. Conținutul și caracteristicile problemelor ce provin din macromediu trebuie cunoscute de managementul organizațional, iar acțiunea acestuia va fi îndreptată către valorificarea potențialelor influențe pozitive și eliminarea celor negative prin acțiune
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]
-
0,2% din totalul tumorilor intracraniene. Sunt mai frecvente la sexul masculin (70%) și subtentorial (67%). Au o localizare intraventriculară, sunt de obicei multiple, bine delimitate, au o rată de creștere lentă, fiind considerate benigne. Se pot întâlni la nivelul septului pelucid, apeductului Sylvius sau în porțiunea superioară cervicală. Originea lor nu este determinată cu exactitate, dar se presupune că provin din celulele subependimare. Apariția lor în cadrul aceleiași familii sau la gemeni presupune o implicare genetică în apariția lor. Frecvent au
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
variabil ca mărime și culoare 200 (uneori intens pigmentate cu melanina, alteori zonele pigmentate alternând cu zone nepigmentate care apar decolorate) [7]. Din punct de vedere histologic se evidențiază prin grupuri de celule poligonale uniforme, fără caractere maligne, despărțite de septuri fibroase. Activitatea mitotică a celulelor este redusa (deci sunt tumori benigne), însă la un moment dat poate să apară progresia spre melanom malign [4]. Caracteristicile imagistice depind de cantitatea de melanină prezentă intratumoral și de existența hemoragiei, astfel încât o tumoră
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]