2,502 matches
-
perfida toamnă mi se strecoară-n suflet, Mă-nveșmântez în haina de frunză ruginită Și plânge iar în mine, sinistră ca un urlet, Toată durerea mută din inima rănită. Îmi susură prin ramuri, căznindu-se spre frunze, A dorului ei sevă de viață dătătoare, Care îmi ține vie tăcerea de sub buze Și-mi încălzește ochii cu licurici din soare. Încă plutesc în aer iubirea și căldura, Deși furtuni și vânturi sunt gata să se-abată, De lipsa ta, iubito, să-mi
NOSTALGIE AUTUMNALĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371574_a_372903]
-
un izvor prin munte Și-n limpezimi să ne iubim, de-i vrere, Cu buzele scriindu-ți dor pe frunte, Sărutul meu să-ți fie mângâiere. Să-ți dărui liniștea la tâmpla serii, Șoapta-mi timidă tainic să te-alinte, Seve țâșnind din trupul primăverii Să umple golul dragostea fierbinte. Sunt prizoniera viselor, dorinței, Mă pierd adesea-n lanuri de cuvinte, Când setea-mi sting cu lacrima credinței Simt răni săpate-n lut de-al fricii dinte. De-ți pasă sau
POEMELE AMURGULUI (3) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374897_a_376226]
-
de unde-mi unde vine... Când mâna mea te scrie în cuvânt, Nici tu să nu mă-ntrebi de unde sunt, Ce vină am de mi-ai fost dată mie Să mi te țin în brațe-Poezie? Ci lasă între noi să curgă seva, Pe cea dintâi nu a chemat-o Eva? Celui dintâi, sub înfloritul ram I-a spus pe nume Dumnezeu-Adam! Tu poate nici nu ști că ești frumoasă, Cu tine pe pământ mă simt Acasă Și gura susurând precum izvorul Mă
POEZIA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374949_a_376278]
-
ACUMA ȘTIU! Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1663 din 21 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Acuma știu ce vrajă mă conține! Eu sunt doar vânt trecut peste milenii, Iar trupul fost, l-au decorat lichenii, Sorbindu-mi seva, când curgeai prin mine. Tu m'ai hrănit, m-ai alăptat cu rime Mă înfruptam flămând din sânul tău Te-am devorat, ba chiar eram birău Iubindu-te, adesea, cu asprime. M-am regăsit, mă reîntorc în mine Ca vânt
ACUMA ŞTIU! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374952_a_376281]
-
convins că dragostea nicicând nu moare”. (Calme sărbători) Anotimpul primăverii prinde contur într-un alt poem și este zugrăvit metaforic pentru a sublinia seninul și renașterea: “iar se-aprind iubirile în noi/ iar ne-alungă soarele pe-afară/ iar țâșnește seva prin altoi/ iar surâde ceru-a primăvară”. (Primăvara) Din nou natura îi este părtașă poetului la misiunea pe care o are și câteva elemente simbolice redefinesc imagini grăitoare: “ în locul meu un râu se scurge-n soare/ în locul meu coboară-ncet
IOAN VASIU ŞI METAFORELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375039_a_376368]
-
FUNEBRE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cerne cerul peste lume, albul iernilor de ceară Și-am uitat de vara noastră și de-albastra primăvară; E pădurea sihăstrită, fără verdele din seve Și suspină fantomatic într-un cântec allabreve. Negre gânduri se-nfiripă într-un ram uitat, pe-o rână Vântul, rătăcind bezmetic, simfonia morții-ngână; Trec prin mine albe vise, îmbrăcându-mi aripi frânte Toamna și-a luat vacanță și nu
DANSUL NOTELOR FUNEBRE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375085_a_376414]
-
cer senin căutare regăsită într un gând de pelerin închinat la o icoană dintr un basm cu multe stele ce mi trec pragul licărind te aș iubi ca pe o icoană draga mea de astăzi toană și aș urca în sevă frunza până în buza cerului să mi sărut mereu privirea cu lumina dorului ce n aș da să fii reală ce n aș crede dacă ai fi ce aș mai alerga la tine gând strivit în colivii de anghel zamfir dan
TE AȘ IUBI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373828_a_375157]
-
fără întoarcere, iar existența lui e plină de înțelesuri. De aceea, și îndemnul meu este de a nu părăsi calea pe care ai pornit, Camelia, scrie și iar scrie, fiindcă ai ce spune, frumos și bine! Scrisul tău își trage seva din superbe rădăcini, purtătoare de bun gust și de abundente întâmplări! Scrisul tău este generos, bucurându-ne ochii în clipele citirii cărților tale! Camelia, ai adeziunea celui ce îți dedică aceste rânduri! Sunt convins că mă înțelegi și că nu
DESTINE, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373817_a_375146]
-
viitorul “se naște” cu “șuvoiul său de vise”. (Călătorind în timp) Între natură și starea sufletească a poetei se realizează un necesar paralelism: „toamnă.../ din searbăda mea viață“, “răvașul nopții din visurile-mi sloi”, „mă doare anotimpul”, „trosnește-n mine seva rănitelor păduri“, „resimt încătușarea nostalgicei naturi”, „ploaia din iluziile mele“, „colindat de curcubeie ni-e al inimii solstițiu“, „în albul ireal se-adună gânduri“, „aș lovi la tâmple cerul cu tăceri înșelătoare“. Într-o astfel de atmosferă, nu e de
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
clipă de clipă. Să nu-mi distrug definitiv pădurea și-apoi sărac să fug către aiurea. Țin să adun în tolba peticită numai ce este bun și reușită. Doresc să par, să fiu mereu aieve un proaspăt furnicar de calde seve. Să ies din dor și să privesc cu sete către un viitor fără regrete. Ca-n clipa când ursita-mi voi sfârși-o să pot să spun râzând senin, adio! Ani ce-ați apus Ani ce-ați apus în clipele
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373879_a_375208]
-
să sece fântâni, Se-nghesuie în cord ca-n menueturi. Mi-au încolțit privighetori în sâni. Îmi scurmă cu aripa-n alfabeturi. Cuvinte fără-accente : NU si DA sau DA si NU îmi e totuna. De vrei să mai înoți în seva mea, Ai grijă să nu îți îneci laguna. Lumini și umbre-n mine te așteaptă. Nectarul și polenu-s pregătite. Cu paiul dintr-o coastă semidreaptă, Tu soarbe-le lasciv, pe nesimțite. Prizonier în trupu-mi să rămâi ca un Ulise posedat
CUVINTE GRĂBITE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373893_a_375222]
-
cal sălbatic și vulturii dorinței, flămînzi, îmi dau ocol. Privește, domnișoară, cum construiesc soldații un pod de bărci legate pe fluviul dintre noi și ne întind bucata de pîine evadații din închisoarea clipei ce-apasă pe-amîndoi! Prin vene-mi curge seva podgoriilor apuse, cînd mă zbăteam ca leul în cușca unui vis și salahorii pîclei se zguduiau de tuse, cărînd în lăzi de zestre nămolul din abis. Cum să-mi îndrept aripa cea frîntă și murdară cînd plouă-acid pe timpul rămas ca
DOMNIŞOARǍ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373936_a_375265]
-
funcțională, adecvată conținutului, capacitatea de a revela un vast univers sufletesc în care răsună acorduri grave, duioase sau gingașe...”( Rodica Elena Lupu). La rândul ei, Elena Munteanu scrie: „Să mă strecor în clipele născânde,/ Când spaime mă colindă dinadins./ Din seva lor să crească mâine, blânde,/ Tulpini de versuri, visul neatins...”. Carmen Melania Munteanu (Germania, poet) scrie despre sine așa: „Scriu ceea ce simt, scriu ceea ce trăiesc, fără a face povești ireale din scrierile mele./ Iubesc frumosul, iubesc poezia, și mai presus
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
insomnie, Solfegii cresc grădina mea. Salcâmi cu urmă de ciorchini, Fost-au miri în altă vreme, Tăcuți, ei, martori de destin, Știu că vara o să-i cheme. Măceș și maci și verde grâu, Floarea-miresii uscățind, Ogorul înflorit la brâu, Pământul, seva lui mustind. Parfum de soc și ape moi, Spumă de nori cerul ară, Clipește-n tină și noroi Geana zorilor de vară. Referință Bibliografică: MAI DE VARĂ / Camelia Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1971, Anul VI, 24 mai
MAI DE VARĂ de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375358_a_376687]
-
a nu fi și îl întregeam acum din rosturi mai mici, pe care - curios- le puteam desluși în palme, oricât de multe și prețioase ar fi fost, oricât de ciudate și neașteptate: “A fi - gândeam, privindu-mi palmele înflorite - ” E sevă din rostul soarelui, din rostul luminii și al izvorului, al nașterii și roadelor pământului, din rostul dimineții și al primăverii, al răsăritului și al izvorului, dar mai ales din rostul sufletului.” “A nu fi - și palmele mi le-am întors
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
soarelui, din rostul luminii și al izvorului, al nașterii și roadelor pământului, din rostul dimineții și al primăverii, al răsăritului și al izvorului, dar mai ales din rostul sufletului.” “A nu fi - și palmele mi le-am întors grăbită E sevă din rostul aștrilor palizi, din rostul întunericului și al adâncului, al umbrei pribeagului și pustiei, din rostul nopții și al toamnei, al înserării și al urii, dar mai ales din rostul nimicului.” ... Citește mai mult DascălulVisam că știu toate rosturile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
și a nu fiși îl întregeam acum din rosturi mai mici,pe care - curios- le puteam desluși în palme,oricât de multe și prețioase ar fi fost,oricât de ciudate și neașteptate:“A fi - gândeam, privindu-mi palmele înflorite - ”E sevă din rostul soarelui,din rostul luminii și al izvorului,al nașterii și roadelor pământului,din rostul dimineții și al primăverii,al răsăritului și al izvorului,dar mai ales din rostul sufletului.”“ A nu fi - și palmele mi le-am întors
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
rostul soarelui,din rostul luminii și al izvorului,al nașterii și roadelor pământului,din rostul dimineții și al primăverii,al răsăritului și al izvorului,dar mai ales din rostul sufletului.”“ A nu fi - și palmele mi le-am întors grăbităE sevă din rostul aștrilor palizi,din rostul întunericului și al adâncului,al umbrei pribeagului și pustiei,din rostul nopții și al toamnei,al înserării și al urii,dar mai ales din rostul nimicului.”... III. ATÂT DE TRECĂTOR..., de Camelia Petcu , publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
putea, Iubite, te-aș sorbi... în clipe La ora când steaua din ceruri coboară. Aș vrea, Iubirea mea, Infinit să-ți fiu A ochilor lumină, în dar eu ți-aș da Doar pentru o clipă, să te simt alături In seva Veșniciei secunde-aș înmuia! De-i sinceră, iubirea îți dăruie puteri. La ceruri te înalță pe aripi nevăzute... Dacă-ți este sfântă, pentru ea jertfești Ultime secunde din viață... căzute. Incandescența vie a iubirii sfinte Dăinuie în suflet și dincolo de
ÎN PRIVIRI... ALBASTRE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371852_a_373181]
-
a unor personalități din cosmosul artistic al nostru, care ne-au slujit la înălțime neînchipuită cu lumina, speranța, iubirea din artă. Printre ei, soprana ce prelungește vocea înflorită în stea, la adâncul sufletesc al melomanilor, înrădăcinat dincolo de viață, la iezerul sevei de viață, purificat de muzică, Felicia Filip. Sunt rare astfel de zile în care speranța coboară din ideal în ființă. Voisem să o întâlnesc pe maestra Felicia Filip și purtasem amândoi o discuție despre aceasta, dar programul făurit în funcție de timpul
FELICIA FILIP. ÎNVESELIRE PENTRU CÂND ÎI VA TREBUI INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371965_a_373294]
-
ciclul Ucenic în dragoste *** dor de verde așterne-mă peste frunziș iubirii verde ascunziș în covorul fin de iarbă umbra trupului să fiarbă iar roua s-o arunce-n vânt nor diafan peste pământ zori spre codru să o poarte seve leac ce curg a moarte iubirii verde ascunziș așterne-mă peste frunziș 12 Octombrie 2007 ciclul ~ În valea umbrelor ~ *** Dorul Roib Mă cheamă Dorul - Roib să îl încalec și să pornim spre tărâmul elizeelor tale chemări. Truda, i-o vom
DORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372037_a_373366]
-
priponit în iatacul iubirii. 09 Februarie 2008 ciclul Ucenic în alb *** Mi-e dor să te umbresc ... mi-e dor să te umbresc iubită să stau ca nor asupra ta să te ating pentru o clipă cu picuri dulci din seva mea apoi să te întorci în mine la ceas de aspră adunare cu dor adânc și dulci suspine să te răsfeți sub apăsare tu din oftare fă icnire ce marcă descărcări de-abise iar împlinirea din iubire să mute oboseala-n
DORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372037_a_373366]
-
Poate prea multe caractere arial de 7: PĂCĂLEȘTE-TE PE TINE ÎNSUȚI ȘI DEVINO NAUFRAGIATUL ROMANTIC DE MÂINE? Hm! Incredibil de frumos și de adevărat! Poate prea culminantă aneantizare volitivă/ idilică? Voi da niște definiții, din care poate veți extrage seva: răspunsul pe care îl veți găsi pertinent stării în care sunteți. Dragostea o văd ca un guturai de sorginte extraterestră , ca o pisică fără pijamale. Nu îi vezi dungile , dar îi simți garronele dulce-amărui, adică gheruțele, proaspăt lăcuite cu stratageme
DRAGOSTEA, O PISICĂ FĂRĂ PIJAMALE de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372385_a_373714]
-
împrumută starea de angoasă deseori Plouă,plouă...Căci ploaia-i fericită și plânge Natura-și schimbă stare de vegetal și sânge! Plouă.. iar ploaia vine peste tine bătătorind Pământul sub rădăcini de flori dormind... Plouă iar ploaia-i perfuzie de sevă-n frunză Fantasme văd în zare,simt că m-atinge-o umbră! Referință Bibliografică: PICĂTURILE DE PLOAIE / Zamfira Rotaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2238, Anul VII, 15 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Zamfira Rotaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PICĂTURILE DE PLOAIE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372410_a_373739]
-
flamand,Le voi ură frumoasă împlinire,Si ideal înalt vegheat de timp.... XI. CÂNDVA, de Carmen Marin , publicat în Ediția nr. 1873 din 16 februarie 2016. Într-o vară am fost copac. Cu frunzele mele împodobeam pământul, Și tot atunci seva îmi picura prin gene, Trezindu-mă dimineață, în zâmbetul catifelat al soarelui. Într-o altă vară am fost stea. Rătăceam pe bolta cerească, Oferind ofranda mea senina, Ochilor întristați de visare. Și apoi, într-o vară târzie, Am fost rău
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]