40,428 matches
-
reprezintă puterea polară în zona de influență - încearcă să controleze indirect, dar nu mai puțin efectiv, grupul de teritorii care constituie zona, în special acelea unde diferite națiuni organizate s-au stabilit în formă de state.” 67 I.Jr. Wallace definește sfera de influență ca fiind „o regiune în care o țară mai puternică își exercită hegemonia asupra statelor mai slabe, dincolo de frontierele sale naționale, cu asentimentul altor puteri.”68 Ca modalitate de manifestare a relațiilor de putere, influența se exercită prin
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
p. 46. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 116 asupra unor state situate în vecinătatea unor țări. Astfel, tind să se ia în considerare raporturile de putere care îndreptățesc o mare putere să dispună de propria sa sferă de influență. Această situație presupune ca statul respectiv să uzeze de dreptul său de a reinstaura ordinea în propria sa sferă de influență, precum și abținerea altor state de a interveni în astfel de situații. La Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
tind să se ia în considerare raporturile de putere care îndreptățesc o mare putere să dispună de propria sa sferă de influență. Această situație presupune ca statul respectiv să uzeze de dreptul său de a reinstaura ordinea în propria sa sferă de influență, precum și abținerea altor state de a interveni în astfel de situații. La Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980, influența URSS-ului asupra României s-a exercitat prin Partidul Comunist. Acesta din urmă l-a fost destituit din funcție pe
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
guvernul sovietic pentru acțiunile tale iresponsabile. Ai dat apă la moară presei occidentale și le-ai oferit o imagine a Jocurilor noastre exact așa cum și-o doreau ei - plină de controverse și compromisuri.”69 Ideea împărțirii geografice a zonelor și sferelor de influență între marile puteri reprezintă un fenomen vechi din perspectivă istorică. Această tendință „orizontală” este completată de o tendință 69 Karolyi, B. - Fără teamă, Editura Olimp, București, 1995, p. 120-121. Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
internaționale. În diferite situații, un grup de state votează într-o manieră dinainte stabilită cu scopul de a influența comportamentele unor state. Politica internațională cunoaște o rețea de tratate și acorduri în domenii diferite prin care s-a stabilit împărțirea sferelor de influență. În funcție de gradul diferit de control exercitat de către unele state și de obiectivul urmărit de marile puteri, se disting două concepte: sferele de influență și sferele de interes. În cazul sferei de influență obiectivul îl constituie exercitarea unui control
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
internațională cunoaște o rețea de tratate și acorduri în domenii diferite prin care s-a stabilit împărțirea sferelor de influență. În funcție de gradul diferit de control exercitat de către unele state și de obiectivul urmărit de marile puteri, se disting două concepte: sferele de influență și sferele de interes. În cazul sferei de influență obiectivul îl constituie exercitarea unui control la nivel general și prin aceasta, cotele ridicate ale controlului, acest lucru putând fi realizabil în condițiile unei rezistențe mai mici oferite de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de tratate și acorduri în domenii diferite prin care s-a stabilit împărțirea sferelor de influență. În funcție de gradul diferit de control exercitat de către unele state și de obiectivul urmărit de marile puteri, se disting două concepte: sferele de influență și sferele de interes. În cazul sferei de influență obiectivul îl constituie exercitarea unui control la nivel general și prin aceasta, cotele ridicate ale controlului, acest lucru putând fi realizabil în condițiile unei rezistențe mai mici oferite de o organizare socială mai
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
domenii diferite prin care s-a stabilit împărțirea sferelor de influență. În funcție de gradul diferit de control exercitat de către unele state și de obiectivul urmărit de marile puteri, se disting două concepte: sferele de influență și sferele de interes. În cazul sferei de influență obiectivul îl constituie exercitarea unui control la nivel general și prin aceasta, cotele ridicate ale controlului, acest lucru putând fi realizabil în condițiile unei rezistențe mai mici oferite de o organizare socială mai slabă. În multe cazuri, stabilirea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
influență obiectivul îl constituie exercitarea unui control la nivel general și prin aceasta, cotele ridicate ale controlului, acest lucru putând fi realizabil în condițiile unei rezistențe mai mici oferite de o organizare socială mai slabă. În multe cazuri, stabilirea unei sfere de interes constituia primul pas în includerea statului respectiv în sfera de influență a unei mari puteri. Marile puteri ale celor două blocuri din perioada războiului rece, URSS și SUA, au abuzat de sfera de influență pe care o dețineau
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
prin aceasta, cotele ridicate ale controlului, acest lucru putând fi realizabil în condițiile unei rezistențe mai mici oferite de o organizare socială mai slabă. În multe cazuri, stabilirea unei sfere de interes constituia primul pas în includerea statului respectiv în sfera de influență a unei mari puteri. Marile puteri ale celor două blocuri din perioada războiului rece, URSS și SUA, au abuzat de sfera de influență pe care o dețineau, încercând să impună neparticiparea unor state la Jocurile Olimpice. Ceea ce a urmat
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
slabă. În multe cazuri, stabilirea unei sfere de interes constituia primul pas în includerea statului respectiv în sfera de influență a unei mari puteri. Marile puteri ale celor două blocuri din perioada războiului rece, URSS și SUA, au abuzat de sfera de influență pe care o dețineau, încercând să impună neparticiparea unor state la Jocurile Olimpice. Ceea ce a urmat arată că într-adevăr cele două state aveau influență pentru că, în cazul URSS-ului boicotul a fost total, statele Tratatului de la Varșovia conformându
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
să impună neparticiparea unor state la Jocurile Olimpice. Ceea ce a urmat arată că într-adevăr cele două state aveau influență pentru că, în cazul URSS-ului boicotul a fost total, statele Tratatului de la Varșovia conformându-se cu excepția României, iar în cazul SUA, sfera de influență s-a extins asupra a 35 de state. „Folosind pretextul intervenției armatei străine în Afganistan, Statele Unite și președintele american din acel timp, Richard Nixon, au decis Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 118 printre alte
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
București, 1997. 4. Balas Söter, Iolanda - Atena 1986 - Atlanta 1996, Editura Albatros, București. 5. Bănciulescu, V. - Jocurile Olimpice de-a lungul veacurilor, Editura U.C.F.S., București, 1964. 6. Bănciulescu, V. - Olimpiadele albe, Editura Stadion, București, 1973. 7. Bogdan, C.; Preda, E. - Sferele de influență, Editura Politică, București, 1986 8. Brucan, S. - Îndreptar. Dicționar de Politologie, Editura Nemira, București, 1993. 9. Brucan, S. - The dialectic of World Politics, The Free Press, McMillan Publishing Co., Inc., New York, 1978. 10. Carpinschi, A.; Bocancea, C. - Știința
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
119 Aspecte culturale în cazul românesc / 125 Cultura organizațională realitatea brandului / 128 Tipuri de culturi organizaționale, funcții și factori de influență / 133 Culturi, subculturi și contraculturi / 143 Cultura și climatul / 148 Manifestări concrete ale culturii. Aspecte ilustrative / 150 Convergența și sferele de influență ale culturilor / 160 Diagnoza culturii oganizaționale impasuri și metode de cercetare / 163 Cultura organizațională și brandul intern / 171 Capitolul 5. Cultura de tip employer of choice sau cum să fii un angajator dezirabil / 181 "Cum am devenit angajator
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
climat favorabil, mai ales în situația crizelor și schimbărilor, rezolvarea conflictelor datorate subculturilor departamentale sau profesionale care, de cele mai multe ori, au limbaje diferite pentru aceeași realitate etc. Din perspectiva departamentului de marketing, rezultatele se traduc în rezolvarea problemei legate de sfera sa de influență. "Una dintre cele mai fecvente nemulțumiri pe care le auzim din partea oamenilor de marketing din domeniul serviciilor este că sfera lor de influență se extinde rareori peste comunicarea de brand"107. Brandul de angajator aduce marketingului deschiderea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
pentru aceeași realitate etc. Din perspectiva departamentului de marketing, rezultatele se traduc în rezolvarea problemei legate de sfera sa de influență. "Una dintre cele mai fecvente nemulțumiri pe care le auzim din partea oamenilor de marketing din domeniul serviciilor este că sfera lor de influență se extinde rareori peste comunicarea de brand"107. Brandul de angajator aduce marketingului deschiderea de a se implica în implementarea strategiei de brand, mai ales în situațiile de schimbare organizațională, în construirea unor pro-grame de marketing intern
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
și a mediului de marketing în special reprezintă punctul de unde începe identificarea oportunităților și amenințărilor ce-i pot determina dezvoltarea sau falimentul. Ca urmare, se impune cunoașterea conținutului și cerințelor mediului, precum și a modificărilor cantitative și calitative care apar în sfera lui, chiar anticiparea evoluției viitoare a mediului, astfel încât organizația să se poată adapta la noua lui structură. Mediul de marketing poate determina oportunități de sporire a afacerilor cu clienții vechi sau atragerea unora noi, sau poate diminua capacitatea de satisfacere
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
au pătruns și sunt aplicate mai viguros în companiile de pe piața românească. Mai ales generația între 20 și 40 de ani care populează majoritar companiile are o apetență pentru aceste modele, uneori chiar nedigerate și preluate ca atare. Convergența și sferele de influență ale culturilor Peste tot în lume se poartă branduri jeans Levi, tricouri Lacoste, pantofi de sport Adidas, ceasuri Swatch etc. Pretutindeni sunt urmărite programele de știri CNN, se bea bere Heineken, se mănâncă la McDonald's și se
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
roman istoric a cărui acțiune se petrece în Țara Românească, la sfârșitul secolului al XVII-lea. Intrigile, lașitățile, loviturile pe la spate, lipsa de scrupule, delațiunile, șpaga, servilismul erau, atunci ca și astăzi, la ordinea zilei în societatea românească. Relațiile din sferele puterii sunt demne de Familia Borgia. Domnitorul Șărban (sic!) Vodă moare otrăvit cu arsenic, iar Constandin (sic!) Brâncoveanu ajunge domnitor prin câteva foarte dubioase manevre de culise. Destul de discret, e drept, se sugerează chiar că noul domn al Țării Românești
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
cu foiță de aur. Autor: Sorina Ceugea Ramona a postat pe pagina sa de Facebook o imagine cu o prăjitură cu un aspect de bilă de marmură, acoperită parțial cu foiță de aur. Potrivit spuselor româncei, prăjitura se numește "La Sfera" și este "o coajă subțire de zahăr pe care o spargi și găsești cremă de vanilie, violet creme brulee și încă ceva ca un fel de sorbet de zmeură". Concluzia Ramonei: "Delicios". Sora Monicăi Gabor trăiește o viață așa cum a
Lux extrem! Ramona Gabor nu doar poartă aur, ci mănâncă aur by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72059_a_73384]
-
mișcării artistului, publicul este cel care se mișcă și acționează. Artiștii nu mai doresc să ne mai dăruiască ceva consistent spiritual și artistic. Ne hrănesc doar, în oarecare măsură, curiozitatea. Și atât. Ar mai fi de reținut că experimentele din sfera dansului de astăzi sunt niște experimente retro, care se leagă de ceea ce se făcea în artele plastice în anii '60 ai secolului trecut: un fel de proteste antiartă, în cadrul așa-numitei arte brute, prin care un Yves Klein, de exemplu
Caleidocop coregrafic by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7207_a_8532]
-
sau presimțită dincolo de configurația lor, această geometrie este în mîna artistului elementul primar al unei adevărate geneze. Prin ea, Paul Neagu dă corporalitate abstracțiilor și abstrage din determinările lor imediate formele preexistente în realitatea frustă sau în convenția culturală. Pentru că sfera sa de acțiune și de referință nu se limitează la o singură dimensiune a lumii, ci încearcă să cuprindă întreaga ei manifestare. Procesul de inventariere a imaginilor sau de punere în formă a unor idei fără nici un suport determinat constituie
Paul Neagu și visul totalității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7209_a_8534]
-
al limbajului poetic românesc și matrice a întregii modernități literare în România. Mainstream-ul modernist (moderat) reprezentat de cei patru "mari" din interbelic: (1) Arghezi, ca autor al primei "revoluții" posteminesciene a limbajului poetic (revoluție de tip "baudelairian": estetica urâtului, lărgirea sferei poeticității etc.) - (2) Bacovia: reprezentant al simbolismului târziu, în faza de "autocritică" (precum Paul Laforgue în Franța), cu deschideri spre existențial și social - (3) Barbu: autor al celei de-a doua revoluții posteminesciene a limbajului poetic (în sensul "poeziei pure
O explicație by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/8773_a_10098]
-
pierde rangul între genurile literare, chiar dacă nu vrem să recunoaștem. Nu mai putem vorbi despre întâietatea poeziei față de proză și teatru, așa cum vorbim despre preeminența liricului în romantism și în comunism (adică în neomodernismul nostru, ca să folosim noțiuni din aceeași sferă). Aceasta înțeleg prin căderea în rang a poeziei, fenomen notoriu de mai bine de o jumătate de secol în întregul Occident. Inevitabilul se produce și la noi - nu văd nici o surpriză. Problema spinoasă a poeziei comportă o discuție mai lungă
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8755_a_10080]
-
alte soluții de refugiu; astăzi, alternativele de refugiu s-au multiplicat, ba chiar oferă mult mai repede o plăcere de compensație. De la comunism la consumism soarta poeziei se schimbă, s-a schimbat neliniștitor, locul ei s-a diminuat drastic în sfera publică a literaturii. Lăsând acum la o parte transformările majore legate de poezie și de proză, un alt fenomen derutant merită să ne rețină atenția. Conflictul dintre neomodernism și postmodernism s-a acutizat în perioada postdecembristă. Forma lui cea mai
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8755_a_10080]