89,574 matches
-
Maurin) n-o stingherește aplicarea în exclusivitate a unei grile politice "antifasciste" în comentarea unor personalități precum Eliade, Cioran, Ionesco, preluată tale quale din metodologia propagandei comuniste, ca și cum aceștia n-ar fi fost cu precădere creatori de valori culturale, ci simpli pioni pe tabla unei istorii pe care totalitarismul roșu și-a impus regulile de joc. Sub egida unui "umanism" tendențios pînă la desfigurare și a unei pretinse revizuiri "democratice" continuă în fond diabolizarea "idealiștilor", "misticilor", "reacționarilor" luați de-a valma
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
-l tratează pe faimosul dascăl de filosofie, mentorul unor personalități precum Mircea Eliade, Cioran, Constantin Noica, Mircea Vulcănescu, Petre Pandrea, Vasile Băncilă, Mihail Sebastian, Octav Onicescu, Mihai Șora, drept un soi de impostor sau răufăcător pe tărîm spiritual, drept un simplu plagiator, de pildă George Voicu sau Marta Petreu, care, pornind de la un comentariu al lui Zevedei Barbu (apărut în revista Saeculum, nr. 4/1943), "a reluat și detaliat Ťdosarulť Evelyn Underhill, extinzîndu-l însă și asupra lui Lucian Blaga care, tot
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
unui univers compensatoriu, V. Fanache deschide o cale de interpretare cu perspective extrem de bogate, ce poate fisura imaginea monolitică a autorului Marii treceri. Criticul demarează lectura pornind de la cunoscutele considerații blagiene asupra misterului, dar refuză să vadă în "chipurile" veșniciei "simple simulări ale absolutului", "ficțiuni" sau surogate ale transcendenței: "Blaga își asumă o ciudată postură de creator, discursul său liric având ca obiect (...) chipurile tăcute ale veșniciei, relevându-le ca pe niște realități în sine, fără nici o intenție de a le
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
independentă și neviciată, dar în așa fel dozate încît echilibrul este mereu stabil și nu creează premise pentru abuz. Privit dintr-o astfel de perspectivă cumulativă � istorică, filosofică, teoretică și practică � Paul Klee iese permanent divers și unitar, supus valorilor simple și lansat amețitor către marile principii, în interiorul narativismului celui mai genuin și levitînd în abstracțiunea cea mai înaltă. Chipul său interior și mișcarea exterioară a operei compun, cumva, portretul unui tip de artist pe care Klee îl reprezintă maximal, dar
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
Chipul său interior și mișcarea exterioară a operei compun, cumva, portretul unui tip de artist pe care Klee îl reprezintă maximal, dar în contururile căruia intră multe figuri ale artei moderne. Iar acest potret nu este nicidecum al unui personaj simplu, răzvrătit umoral și demolator din frustrare, crud din neputință și nihilist din oboseală, așa cum nu o dată a fost denunțat artistul ultimului secol, ci al unei mari conștiințe artistice, al unei sensibilități înalte, al unei rigori la limita pozitivismului și al
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
o nouă literatură despre Europa (o literatură pe care cu siguranță Curtius ar fi ignorat-o și care nu pare să aibă, într-adevăr, prin ce să alimenteze vanitatea venerabilului continent), dar care nici nu mai poate fi ignorată. Pentru simplul argument că se dovedește cât se poate de utilă. Este vorba de literatura ghidurilor turistice și de conversație, a broșurilor de tot felul, care cuprind informații minimale, dar utile și care, deși nu sunt comentate în eseuri și nici nu
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
Este vorba de literatura ghidurilor turistice și de conversație, a broșurilor de tot felul, care cuprind informații minimale, dar utile și care, deși nu sunt comentate în eseuri și nici nu fac obiectul dezbaterilor pe la conferințe sau congrese, demonstrează, prin simpla lor existență, că "Europa reală este o țară mult mai vastă decât Europa din manuale." Dacă deschide o astfel de broșură la capitolul Bucharest by Night, de exemplu, călătorul dezorientat sau turistul amator de entertainment, poate fi uimit de numărul
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
anecdotică pasionantă și instructivă merită să fie adusă la cunoștința cititorului. Va fi vorba aici despre o ipostază caracterială necunoscută și profund revelatorie a lui Ion Îuculescu, artist care până astăzi, cu rarisime excepții, e prezentat în diverse scrieri, de la simple articole până la volume cu aspect monografic, într-un mod lipsit fie de competența necesară, fie deliberat - și nu întâmplător! - cu sfidarea adevărului. în cele ce urmează să relatez sunt aduse în discuție niște tablouri admise odinioară oficial și comercializate ca
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
care le urmăream. Multe din documentele acestei cooperări au rămas până azi inedite. În textul de față a trebuit să dau tablourilor pictate de Ialomițeanu un titlu de circumstanță, neutilizabil într-o expoziție sau într-un muzeu. Aceste titluri sunt simple instrumente de lucru. Nu mă refer decât la opere care au o tangență directă sau indirectă cu Țuculescu. Printre acestea se numără în primul rând Peisaj cu coșare și casă. De la autor și până la mine tabloul a străbătut un drum
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
afirmi?! Voi criticii n-aveți antene, nu știți ce înseamnă calitatea unui raport de ton sau de culoare, pentru că n-ați mânuit niciodată penelul. Vorbiți despre fenomene pe care nu le cunoașteți și cărora le rămâneți exteriori. Ceea ce faceți e simplă literatură, fără priceperea reală a faptelor. Ca să fie altfel, ar trebui să fiți pictori! Or, dumneata n-ai pus vreodată mâna pe pensulă, și chiar dacă ai pus, asta încă nu înseamnă că ai înțeles ce presupune efectiv capacitatea de a
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
la mine cu tabloul în cauză, relatându-mi amănunțit ce-I declarase specialistul său. Am fost la rândul meu surprins, dar din cu totul alte motive: începeam să constat că atitudinea pictorului în ce mă privea nu se datora unei simple exaltări de moment. Avea un substrat mai adânc, pe care nu puteam să-l intuiesc, șI care urma să-și arate, nu cu mult mai târziu, consecințele. I-am confirmat și detaliat lui Ionașcu cele numai vag ajunse până atunci
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
mormolocii care dormitau în parlament ies la pensie cu sume uriașe. Iar profesorii să-și predea năstăsiota "lecție oferită copiilor" cu pantalonii rupți în genunchi, pantofii scâlciați, cu părul vâlvoi (știu, oare, somnolenții din Casa Poporului cât costă un tuns simplu, nesubvenționat?), morți de foame și complet deprofesionalizați? Din ce bani să-și cumpere o carte și când să-și pregătească lecțiile ca lumea, dacă Năstase îi împinge să dea meditații peste program? Și când te gândești că toate aceste orduri
Tâlhăria de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12482_a_13807]
-
cronicarilor, menționez, deocamdată, doar câteva: opiniile identice sau similare celei a lui E. Lovinescu, citată mai sus; insuficienta cunoaștere a istoriei limbii române scrise, adică literare, sau poate chiar necunoașterea acestei istorii, de unde imposibilitatea de a sesiza prompt, la o simplă lectură, autenticitatea ori neautenticitatea unui text "clasic", ce poate fi falsificat prin greșeli de tipar, interpretări eronate ale grafiilor specifice ori nespecifice unui autor, deci ale stilisticii lui fonetice și chiar ale foneticii lui sintactice, prin interpolări involuntare, accidentale sau
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
pierd segmentele care indică articularea sau, prin intermediul articolului, cazul, deci funcția sintactică. Evident, acestea pot fi desemantizate, ceea ce le face suprimabile: segmentul final din lucrul dracului poate fi redus (în lucru dracu'), pentru că termenul drac funcționează în context ca un simplu semnal afectiv, nemaicontînd funcția sa strict gramaticală. Apocopa e mai frecventă dialectal; e considerată o caracteristică a graiului maramureșan (mămăli' cu brî' cu la'), în care funcționează și în onomastică - Gheo', Ilea'. De altfel, onomastica e unul dintre domeniile în
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
Mircea Mihăieș Înțeleg amestecul pesedeilor în fotbal - acest joc dotat de englezi cu reguli simple e exact la nivelul puterii lor de înțelegere. Înțeleg amestecul în concursurile de muzică ușoară - că doar toți avem neveste dornice de afirmare. Înțeleg pasiunea pentru concursurile de frumusețe - cine n-a fost tânăr și fierbinte? Înțeleg chiar pasiunea pentru
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
-o tuturor ca pe-un trofeu demn de capetele de mistreț al liderului lor, Năstase. Debușeul acestor pseudosavanți au fost, desigur, universitățile particulare. Cum orgoliul nu le era suficient, și-au scos diplomele la produs: inși gîngavi, ce transpirau la simplul gând că trebuie să citească o carte, au răspândit fericirea pe teritoriul patriei, ,predând" la șase-șapte ,universități" deodată, contra unor sume colosale, la care colegii lor de la ,stat" nici nu visau. Când lumea a început să se prindă ce-i
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
povestește nevestei sau amantei (ori amândurora): ,Să vezi, dragă, ce-am dat azi de toți pereții cu boul ăla de ministru, care-a venit să-i semnez o cerere agramată..." Pentru astfel de arătănii posesoare de doctorat salariul e un simplu bacșiș. Așa încât îi doare-n dos că asistenții (care de obicei duc greul materiilor prin care ei se plimbă ca vodă prin lobodă) trudesc pentru o sută de dolari, ca niște ocnași condamnați la locul de muncă. În medicină, lucuririle
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
nu mulți au avut privilegiul de a o simți. Dar poate că lumea însăși este în așa fel alcătuită încît să nu poată suporta, în același registru, mai multe fantasme. Pentru că, în definitiv, nici satelitul nu era altceva decît o simplă ficțiune. Chiar dacă în ordine rațională și în context cultural el avea o realitate indubitabilă și putea fi evaluat ca o culme a creativității umane, văzut direct, în puterea nopții, ca o stea călătoare amestecată printre stelele fixe, nu părea decît
Vizualitate și metafizică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12500_a_13825]
-
această incorectitudine: lipsă de informație nu are cum fi, lipsă de onestitate ar fi prea grav. Pentru mine rămâne un mister ignorarea acestei referințe obligatorii la ediția anterioară a unuia din cei mai importanți istorici literari, fie și printr-o simplă mențiune, dacă nu printr-un comentariu. Principala "defecțiune" a ediției Zaciu e intervenția cenzurii, care a suprimat câteva fraze, cuvinte și aproximativ trei-patru pagini compacte - omisiuni asupra cărora ne avertizează blestematele croșete. Camil Petrescu scrie jurnal cu mari intermitențe, cu
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
decît particular. Și există un fel de agresiune infamă și resentimentară contra elitelor și contra valorilor fine umane, pe care o întrețin intelectualii francezi de stînga vehement. Pe care îi urăsc din răsputeri ! Mai mult decît comuniștii din România, sunt simple lichele, simpli criminali. Detest intelectualul francez de stînga care e și rafinat e subtil, e paradoxal. L.G.: Care credeți că e sincer de stînga? Al. P.: Eu nu știu ce e aceea om de stînga! Știu că un om de stînga este
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
Și există un fel de agresiune infamă și resentimentară contra elitelor și contra valorilor fine umane, pe care o întrețin intelectualii francezi de stînga vehement. Pe care îi urăsc din răsputeri ! Mai mult decît comuniștii din România, sunt simple lichele, simpli criminali. Detest intelectualul francez de stînga care e și rafinat e subtil, e paradoxal. L.G.: Care credeți că e sincer de stînga? Al. P.: Eu nu știu ce e aceea om de stînga! Știu că un om de stînga este un om
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
Fatalmente. Mai ales după ce a murit. (rîdem) L.G.: Și păcat că s-au pierdut caietele cu jurnalul lui Gafencu. Sau credeți că mai există? Al.P.: E greu să cred că un jurnal al cuiva de seamă dispare pur și simplu. L.G.:Argetoianu? Al.P.: Pentru mine, care eram adolescent la vremea aia...Era cunoscut de toată lumea, era amic cu toți, vicepreședinte, ca și mine actualmente, vicepreședinte la Jockey Club, și spune undeva dumnealui : culmea, habar n-am de cursele de
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
în cer. Un cer pe care "copilul & Dumnezeu" trebuie să-l țină curat, să-l deretice, răstimp în care toți locuitorii lui, și în cele din urmă cerul însuși, sunt trimiși într-un hotel. Ce altă alegorie mai impresionantă și simplă în același timp putea fi aflată pentru o ființă pururi călătoare în această lume? Am regăsit în cuprinsul volumului și unul din textele care figurau în această vară pe marile pancarte din cîteva metropole germane, austriece și elvețiene în cadrul programului
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
imagineze cum trebuie să te simți? Sau cineva a cărui mamă a murit nu demult și care știe din experiență ce simți? Este inerent făpturii umane să prefere să discute cu cineva care împărtășește suferința sa - care simpatizează. Și această simplă observație are consecințe teologice importante”4. Hristos nu empatizează cu suferințele noastre, încercând să-și imagineze ce trebuie că simțim vizavi de tristețile și nenorocirile existenței umane. El deja știe. A trecut prin ele și El. Le-a experimentat la
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
răstignirea, cuvintele zeflemitoare, chinurile agoniei și moartea sângeroasă, toate s-au întâmplat atunci iar acum le privim cu ochii credinței și ne îndurerează sufletele. Teribilele suferințe ale Domnului Hristos n-au fost ceva năprasnic, surprinzător sau intempestiv și nu constituie simple fapte impuse cu o silnicie coercitivă, ci, așa cum am subliniat și mai sus, toate au fost prevăzute dinainte de Providența divină. Din lecturile evanghelice aflăm că, înainte cu mult timp de a pătimi, Mântuitorul vorbea de sfârșitul Lui în detalii impresionante
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]