2,389 matches
-
1942, evreii au subscris 1994209141 de lei. La 11 septembrie 1940, conducerea Federației a înaintat un memoriu de protest contra deciziei ministerului Cultelor și Artelor nr.42354 din 9 sept.1940, pentru reglementarea cultului mozaic, care stipula desființarea a numeroase sinagogi și interzicerea activităților cultural-religioase ale populației evreiești. La 19 septembrie 1940, s-a dat o nouă Decizie care suspenda decizia din 9 septembrie. La 15 iulie 1941 s-a protestat împotriva purtării unui semn distinctiv de către evrei. S-a arătat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
sanitară. În februarie 1941, într-o situație privind instituțiile nerechiziționate și utilizabile în proprietatea Comunității, figurau doar școlile primare de băieți și de fete, grădina de copii, spitalul comunității, azilul de bătrâni, baia comunității și un număr de 21 de sinagogi, pentru cei 1500 enoriași capi de familie, circa 6000 de suflete. Instituțiile de învățământ ale Comunității, școlile primare de băieți și de fete, grădina de copii, asigurau instrucțiunea gratuită” pentru aproape 600 de copii. Școala primară de băieți a Comunității
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
teren neclădit 1788mp887. Comunitatea evreilor mai deținea un număr de șase imobile, cu drept de proprietate prin testament, sau drept de proprietate prin act de vindere-cumpărare, un teren viran pe o suprafață de 695 mp, două cimitire și 22 de sinagogi. În baza legii de expropriere a imobilelor urbane evreiești din 17 martie 1941, conducerea Comunității a primit o somație pentru a ceda sediul Comunității din str.Al.I.Cuza nr.13. Cu adresa nr.425, din 30 septembrie 1941, președintele
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Silva, Costică Stroici, Moruzi, I.C.Brătianu, Steaua în care, funcționau doar instituțiile culturale și spitalicești ale Comunității. Într-o situație privind cultului mozaic din Dorohoi se preciza că, în orașul Dorohoi erau număr de 22 de case de rugăciuni și sinagogi. Acestea erau doar controlate de Comunitate, ele dețineau local propriu și buget independent de cel al Comunității și o conducere aparte, dar nu erau persoane juridice, iar proprietatea imobilelor aparținea comunității, conform decretului lege pentru regimul cultelor. Se mai spune
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și buget independent de cel al Comunității și o conducere aparte, dar nu erau persoane juridice, iar proprietatea imobilelor aparținea comunității, conform decretului lege pentru regimul cultelor. Se mai spune că „în afară de imobilele în care sunt casele de rugăciuni și sinagogile, acestea nu au nici o altă avere. Ele se întrețin din cotizațiile anuale cât le dă fiecare enoriaș în parte. După evacuarea unei părți însemnate a populației din Dorohoi, enoriașii care susțin aceste instituții de cult sunt foarte puțini. Rabinii cultului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Oficiului Județean Dorohoi, dr.Isac Axler se adresează Poliției Dorohoi și face cunoscut ordinul Guvernământului Bucovinei nr.339/1942 de înființare a Oficiului Județean al evreilor din Dorohoi și anunță că în 10 mai va orândui un serviciu divin în sinagoga Beth Solomon când „vor înălța rugăciuni pentru tron, Conducătorul statului și țară. La 15 octombrie 1943, primarul orașului Dorohoi, ing.Ion Pascu cu adresa nr.9041, comunică Oficiului Județean că: „în conformitate cu ordinul d-lui general guvernator al provinciei Bucovina nr.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
sunt ajutați în felul următor: circa 1000 sunt găzduiți cu masă și casă la evreii localnici, 900 au numai adăpost la evreii localnici, masa primind-o gratuit la cantinele organizate de comitetul special, restul 1100 primesc adăpost în imobilele comunității, sinagogi și școli, iar hrana la cantinele comunității. Pentru hrana zilnică a acestor 2000 de persoane, care iau masa la cele cinci cantine organizate, se cheltuiește zilnic 20000 lei, pentru doar jumătate de pâine pe zi, două ciorbe pe zi și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
orele 20,25 au fost evacuați cu un tren special un număr de 308 suflete evrei din orașul Dorohoi. Ulterior au fost prinși 50 de evrei din cei care s-au sustras evacuării și care se găsesc reținuți într-o sinagogă din localitate. Operațiunea urmăririi și prinderii celor ce urmau să fie evacuați și s-au sustras se continuă. De asemenea, prin adresa nr.2725 din 14 iunie 1942, șeful Poliției, Gh.Pamfil solicită Poliției Botoșani ajutorul pentru prinderea unor evrei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de cineva, s-a urcat la amvonul destinat rabinilor și i-a gratulat pe evreii din sală cu apelativul „dragi tovarăși evrei pe drumul democrației românești”. În treacăt, a amintit că va lua ființă o „organizație evreiască reprezentativă”. Zis În sinagogă și făcut prin cine știe ce cârciumi sau chiar la CC al PCR. Așa a luat naștere la 25 aprilie 1945, la Adunarea evreiască de la Templul Coral, „...abominabila făcătură comunistă, Comitetul Democratic Evreiesc, Calul troian al comuniștilor În sânul acestei comunități”. a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
generalul Ion Antonescu și legionarii conduși de liderul Horia Sima (septembrie 1940februarie 1941). Terdiman specificase că aceasta este În reconstrucție „...cu ajutorul dat de Joint și de comunitatea locală”. Situația lăcașurilor de cult era foarte bună, evreii având În Huși cinci sinagogi și În Răducăneni una. Dar, iată și suma aproximativă a trăitorilor evrei pe meleagurile județului Fălciu: „La un total de populație de 120.000 de suflete, evreii sunt circa 500 de familii, adică 2.200 de suflete cu următoarele ocupațiuni
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
deoarece, „Față de raportul din luna trecută (adică față de cel semnat de Naty Terdiman, n.n.) se simte o oarecare ameliorare În mijlocul maselor evreești, mai ales În urma reorganizării secției femenine cu prilejul vizitei tov. Bernștein și cu ocazia Întrunirilor avute prin sinagogi cu prilejul sărbătorilor”. Până aici, totul OK, cum ar spune românul americanizat, iar mai departe și mai OK: „În ultimul timp această ameliorare se mai datorește că Prefectul Județului Tov. Florescu și-a schimbat atitudinea față de comercianți chemându-i și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
față de ceea ce fusese Înainte vreme. w. Schimb de lăcașuri de cult Cum deosebirile religioase dintre creștini și evrei sunt la fel ca și distanța de la cer la pământ (cu excepția Învățăturilor Vechiului Testament), nu se punea problema cedării reciproce a vreunei sinagogi sau biserici dar În Hușul zilei de 20 octombrie 1946 reprezentanți de vază ai politicienilor din ambele tabere lingvistice și-au dat mâna la una din sinagogile orașului „...În fața a peste 250 de credincioși evrei” pentru a celebra „veșnica” prietenie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pământ (cu excepția Învățăturilor Vechiului Testament), nu se punea problema cedării reciproce a vreunei sinagogi sau biserici dar În Hușul zilei de 20 octombrie 1946 reprezentanți de vază ai politicienilor din ambele tabere lingvistice și-au dat mâna la una din sinagogile orașului „...În fața a peste 250 de credincioși evrei” pentru a celebra „veșnica” prietenie româno-rusă printr-un Te-Deum. Profitând de această minunată ocazie, „...un delegat al CDE-ului a vorbit despre importanța și beneficiile (subl.ns.) pentru evrei a acestei prietenii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
spre frontul de Răsărit. Cu toată ura viscerală pe care o aveau evreii față de Mareșal, totuși În documentul arhivistic intitulat „Comemorarea zilei de 29 iunie 1947 la Huși” nu este pomenit nicio dată numele lui. Iată textul integral al raportului: „Sinagoga Beth Hamidras În această zi a fost neîncăpătoare, pentru cei care au luat parte la comemorarea celor masacrați la Iași În ziua de duminică, 29 Iunie 1941. Adunarea a fost prezidată de către D-l avocat H. Carniol, președintele CDE Huși
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
au mers din casă În casă pentru a lămuri și dezminți zvonurile lansate de sioniștii În legătură cu plecările În statul Israel”. Raportorul Își plânsese singur pe umăr, văietându-se foarte de „...rezultatele proaste” pe care le dăduse „...meetingul organizat la Sinagogă” chiar dacă „...au participat 400 de oameni”. Iată un motiv al grelelor lacrimi și sughițuri: „Lipsa de pregătire a populației prin Îndrumători, care nu au lămurit Îndeajuns oameni (a se citi: <<nu au reușit să-i mintă cu destulă convingere>>, n.n.
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
socializarea Republicei noastre”. Nelăsând baltă nimic din ce ar fi putut Întări convingerea oamenilor simpli că În Israel stă izbăvirea lor, sectanții comuniști din CDE au purces la treabă mare și grea prin sufletele acestora. Iată mostra: „Din vizitele prin Sinagogi, am constatat că frecvența este f. slabă și se compune din oameni În majoritate bătrâni și fanatici”. Iată cum În 1949, la numai patru ani după „vizita” lui Gheorghe Gheorghiu Dej În Templul Coral din București, loc sfânt, când a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
multor creștini de-a lungul timpului. În H.L.L.pag.255, E.G.White scria:,,Dar acum când prejudecățile lor fuseseră jignite, erau gata să facă o crimă. Adunarea s-a ridicat și punând mâna pe ISUS L-au dat afară din sinagogă, și L-au izgonit din oraș. Toți păreau grăbiți să L omoare. L-au dus în grabă la marginea unei prăpăstii, voind să-L arunce jos. Țipete și blesteme umpleau văzduhul. Unii aruncau cu pietre în El, când deodată a
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
de religii și secte, afirmându-se că slujbele se oficiază în nu mai puțin de 26 de limbi! (Ca o metropolă ce se respectă, Sao Paulo are și circa 100000 de evrei, oameni bine situați în general, și mai multe sinagogi, reușind după o vizită la Marele Rabin să-l determin să dea curs unei invițații a lui Moses Rosen). Ce-i interesant, că deși orașul pare un adevărat "turn Babel" de limbi și popoare, nu are decât 10% din populație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ocupat și el cu pictura. Din cărți am mai aflat că El Greco este cel care i-a influențat cel mai mult pe expresioniști și cubiști, Cézanne și Picasso numărându-se printre datornicii cretanului. După El Greco, uneori mai treceam pe la bătrâna Sinagogă și pe la Catedrala Santa Maria de Toledo, apoi vizitam două-trei magazine de antichități, în căutarea unui "chilipir", și încheiam deplasarea la un mic local de pe malurile Tejo. În liniștea înserării, îmi aminteam de Toledo cel de demult, zugrăvit atât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ei comiseser) o crim) grav) Împotriva Mântuitorului Care venise În mijlocul lor. Nu mai vezi evrei de felul celor pe care Ii descria Loti. Kollek construiește un nou cartier evreiesc În Orașul Vechi. Principala r)m)sit) din vechiul cartier este sinagoga Ben-Zakkai, aruncat) În aer de iordanieni când au preluat Ierusalimul, În 1948. Kollek face tot ce Îi st) În putinț) că s) evite r)zbunarea. Este conciliant, mereu rezonabil. Istoria crud) a acestui oraș s-ar putea opri odat), pare
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
kurd), yemenit), polonez) vorbitoare de idiș - lumea spăl), m)tur), se Îmbrac) și se preg)teste pentru Sabat. Oamenii mai În vârst), cu c)ciuli de blan) și haine lungi, se Îndreapt) deja agale și cu un aer special spre sinagogile lor. Toate acestea vor disp)rea, spune Ben-David, pe m)sur) ce centrul Ierusalimului se va extinde. El cunoaște bine aceste mici comunit)ți. Cu aproape treizeci de ani In urm), a fost asistent social În acest cartier, cu misiunea
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
o sinagog) yemenit). Cei care au venit Înaintea noastr) și-au l)sat pantofii la uș), ca arabii. B)rboși, cu tenul m)sliniu, stau așezați de-a lungul peretelui. Pe rezem)toarele pentru picioare ale pupitrului de citit al sinagogii le vezi picioarele Inc)lțate cu ciorapi. Tradiția cere că vinerea dup)-amiaz) s) se citeasc) cu glas tare Cântarea Cânt)rilor. Tocmai o recit) sau o psalmodiaz), cu o intonație neeuropean). Aceast) psalmodiere seam)n) cu recit)rile colective
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
nu face o politic) adev)rât). Ce fel de om poate fi? Cred c), personal, prefer) oamenii bogați care c)l)toresc În toat) lumea. Este unul dintre acei oameni pe care Ii numiți perfecți. Mai într)m În câteva sinagogi, dar am ieșit din atmosferă Sabatului. Ben-David are un sentiment aparte fâț) de acest cartier și fâț) de pacea Sabatului, dar se vede c) se gândește la alte lucruri - la ruși, la arabi și petrodolari, la indiferență europenilor, la dezordinea
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
și aceast) conștientizare. O, Înainte de 1939, evreii din Europa Central) și de Est au creat o civilizație bogat), vital) - o cultur), o literatur), instituții. Toate acestea au disp)rut În morminte și În cuptoare. Iar când ele au pierit, doar sinagogile mai asigurau coeziune vieții evreilor În aceste vremuri tot mai lipsite de spiritul religios. Este unul dintre motivele care au determinat succesul clericalismului evreiesc În Israel. Politicienii noștri sunt obligați s) fac) tot posibilul pentru a ne strânge laolalt). Profesorul
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
atât, că ea cântă în grecește, deoarece toată slujba se săvârșește de către greci. Poate vor veni timpuri în care se va sluji și în românește. Mormântul Proorocului David Tot pe Muntele Sion este o clădire care se aseamănă cu o sinagoga. Cripta se înalță într-o încăpere ca un cavou boltit, semicilindric. Și este acoperit cu catifea mov, cu semnul cultului mozaic pe ea. Și o stea galbenă cu șase colțuri cum e la evrei. Doi rabini stau în fața mormântului, după
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]