3,912 matches
-
Boroianu 24.03.2017 Nu vreau să mai ascult cum urlă vântul, Orașul ăsta a rămas pustiu! Pe strada veche s-a pierdut cuvântul Și din ce-a fost, nimic nu mai e viu... E doar un geamăt aspru și sinistru Al caselor fără ferești și uși, Și peste tot pustiul, e ministru, Un câine care latră la cei duși... Nici stele nu mai cad de mult, cândva Aveau un rost pentru îndrăgostiți, Azi cerul pare un câmp de mucava Pe
NOSTALGIA IUBIRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379594_a_380923]
-
numai cântec,/ Doina dorurilor noastre,/ Roi de fulgere, ce spintec/ Nouri negri, zări albastre.// Limba noastră-i limbă sfântă,/ Limba vechilor cazanii,/ care o plâng și care o cântă/ pe la vatra lor țăranii.” (Alecu Alexei Mateevici) „Sub cerul țării, cătrănit sinistru,/ s-a răstignit Hristos ca la-nceput,/ cu palma stângă sângerând pe Nistru,/ cu palma dreaptă înflorind pe Prut.” (Robert Cahuleanu alias Andrei Ciurunga) Dorul sfânt al lui Eminescu prelins din Dulcea Bucovină s-a împletit cu fibrele Limbii Noastre
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
credincioși homosexuali etc.) la profundele și ireversibilele schimbări moral-spirituale ale enoriașilor. Dar nici liniștit nu poți fi când ai în fața ochilor minții următorul triptic: 1) Invazia, practic îngenuncherea Europei (până acuma doar a Europei occidentale) de către mahomedanii fanatici și - potrivit sinistrului plan Kalergi - cota obligatorie de neomigratori ce ne va fi în curând impusă și nouă, astfel ca locuitorii viitoarelor State Unite ale Europei (SUE) să devină „o subumanitate bestializată de amestecul rasial”, altfel spus o turmă multietnică ușor de controlat și
CARE VA FI STATUTUL SFINŢILOR ÎNTR-O LUME AFLATĂ ÎN PLIN PROCES DE DECREŞTINIZARE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381012_a_382341]
-
constrângerile confraților din Lojele de afară. Pâcla urii și învârtoșarea cugetului lor nu vor permite niciodată pătrunderea zorilor strălucitoare ale vieții harice. În pustiul sufletelor lor bate doar crivățul pierzaniei în nuanțe sterpe cu răbufniri cernite de gri, negru ori sinistru. Ei și-au agonisit niște scrupule bizare pe care le chivernisesc exclusiv prin ignoranță, prin rea voință, prin mânie, refuzând exorcizarea nebuniei lor tiranice care le întunecă identitatea umană. Tiranul este politicianul care prin privilegiile funcției sale își substitue îndatoririle
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
cinicei definiții dată de el recunoștinței („Recunoștința este un fel de boală câinească”) și principiului că nu există oameni indispensabili, Stalin se descotorosește în anul 1937 de incomodul lui colaborator. Cam tot la fel va proceda peste puțin timp cu sinistrul Ejov. După ce acesta a căzut sub influența lui „totală, absolută, aproape hipnotică” (R. Medvedev), Stalin îl va aduce la sectorul „Cadre” din Secretariatului său, unde - după moartea lui Tovstuh (1935) - va continua să întocmească liste cu indezirabili și compromiși, liste
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
configurația ei sufletească, Poezia Suferinței transcende un spirit de continuitate adorabil și memorabil privind Atitudinea jertfei în Epoca de Aur a Generației mistic-mărturisitoare . Poezia mistică românească, creștin-ortodoxă, plămădită în anchete dinainte pregătite, în procese înscenate, în sentințe programate, în temnițe sinistre, în lagăre de exterminare, în deportări samavolnice, în supravegheri securisto-permanente de decenii, s-a înfățișat ca o confesiune cosmică, trăită ceremonial în orizonturile Tradiției ortodoxe, și-a configurat cugetul ei divin printr-un rafinament spiritual fără egal în lume, înfrumusețând
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
bate-n suflet greu; Suntem trei: veșnicia, celula și eu... Penitenciarul Gherla cu nelipsita și fioroasa Zarcă, cu aceleași mijloace, metode și obiective programate, intensificate prin grăzăviile de exterminare s-a situat pe locul doi în privința reeducării prin tortură după sinistra închisoare Pitești: „Inovațiile în torturi, bestialități, umilințe, chinuri inimaginabile erau repede însușite și aplicate <> de către aceste fiare <>. Torturile și bestialitățile securiștilor au depășit orice limită imaginabilă.” (Teofil Mija, Generația Neînfrântă, Brașov-2008, p. 126) Toată frumusețea primăvăratică a tineretului creștin ortodox
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
suferință. Am scris acest poem mai demult, dar cred că este potrivit acestei situații. CONDOLIANȚE FAMILIEI ÎNDURERATE PLÂNG Nori de plumb aleargă repezi, ca mânați de un blestem. Ploaia bate-n ropot geamul, desfrunziții arbori gem. Fulgere brăzdează cerul în sinistrele culori, Spre meleaguri însorite pleacă ultimii cocori. Vântul cată-n drum opreliști, printre crengile uscate, Șuierând ca un bezmetic peste-nvolburate ape. Citește mai mult S-a stins din viață SONIA BECHERU MIRON. A plecat într-o lume mai bună
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
oameni în suferință. Am scris acest poem mai demult, dar cred că este potrivit acestei situații.CONDOLIANȚE FAMILIEI ÎNDURERATEPLÂNGNori de plumb aleargă repezi, ca mânați de un blestem.Ploaia bate-n ropot geamul, desfrunziții arbori gem.Fulgere brăzdează cerul în sinistrele culori,Spre meleaguri însorite pleacă ultimii cocori.Vântul cată-n drum opreliști, printre crengile uscate,Șuierând ca un bezmetic peste-nvolburate ape.... XXVII. MOARTEA..., de Nicolae Stancu, publicat în Ediția nr. 1638 din 26 iunie 2015. Ieri, m-am întâlnit
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
numai cântec,/ Doina dorurilor noastre,/ Roi de fulgere, ce spintec/ Nouri negri, zări albastre.// Limba noastră-i limbă sfântă,/ Limba vechilor cazanii,/ care o plâng și care o cântă/ pe la vatra lor țăranii.” (Alecu Alexei Mateevici) „Sub cerul țării, cătrănit sinistru,/ s-a răstignit Hristos ca la-nceput,/ cu palma stângă sângerând pe Nistru,/ cu palma dreaptă înflorind pe ... Citește mai mult + 27 Martie 1918 - Buna Vestire a Basarabiei Sfinte.„ Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,/ Tânără mireasă, mamă cu
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
numai cântec,/ Doina dorurilor noastre,/ Roi de fulgere, ce spintec/ Nouri negri, zări albastre.// Limba noastră-i limbă sfântă,/ Limba vechilor cazanii,/ care o plâng și care o cântă/ pe la vatra lor țăranii.” (Alecu Alexei Mateevici)„Sub cerul țării, cătrănit sinistru,/ s-a răstignit Hristos ca la-nceput,/ cu palma stângă sângerând pe Nistru,/ cu palma dreaptă înflorind pe ... XXXIII. GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - SURÂSUL DIVIN ÎN LACRIMA LUI RADU GYR, de Gheorghe Constantin Nistoroiu, publicat în Ediția nr. 1537 din 17
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
neschimbat, încă de la plecarea mea din Hayward. Trecusem de mult, mijlocul nopții, mă aflam într-o zonă muntoasă, iar autostrada în urcare, era înconjurată de o parte și de alta de brazi înalți și întunecați, ce-și profilau semeț, dar sinistru, vârfurile inegale, spre cerul senin, al nopții. Cu un fior neplăcut, călcam tot mai apăsat, pedala accelerației, pentru a scăpa din această zonă neprimitoare, plină parcă, de mistere și neprevăzut: Pe lângă drum începeau să apară tot mai des grămezi de
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A DOUA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380816_a_382145]
-
prinde contururi filozofice, întrebările trec în tulburătoarea dilemă a fi. Deocamdată, să cercetăm sentimentul poetic al iubirii în toamnă: Din nou perfida toamnă mi se strecoară-n suflet, Mă-nveșmântez în haina de frunză ruginită Și plânge iar în mine, sinistră ca un urlet, Toată durerea mută din inima rănită Dar chiar și în această situație dramatică: Sunt prins deja în scoarțe, mă simt stejar și-s matur, Văd cum se scurge vremea și cum îmi cresc puieții, Dar când, în
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
mă-nfiori atât de pătimaș, încât să-mi lași o rană sângerândă ca de un vârf de lance rătăcit, încât să cred că viperă ai fost de permanent ai stat la pândă, să vină ceasul cel de taină și-n vis sinistru de sub pleoapă să evadezi ca pasărea din laț, și-n ’naltul azuriu să te ridici stăpână pe Împărăția Cerului, fără timp, de unde, de blestem, să cazi și-n drumul tău, cu limbi de foc, balaurul să te înghită, că te-
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
din umbra unui curcubeusă mă-nfiori atât de pătimaș,încât să-mi lași o rană sângerândăca de un vârf de lance rătăcit,încât să cred că viperă ai fostde permanent ai stat la pândă,să vină ceasul cel de tainăși-n vis sinistru de sub pleoapăsă evadezi ca pasărea din laț,și-n ’naltul azuriu să te ridicistăpână pe Împărăția Cerului,fără timp, de unde, de blestem, să caziși-n drumul tău, cu limbi de foc,balaurul să te înghită, că te-am urât,femeie blestemată
ION I. PĂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
Cântecul ciocârliei”). Probabil că se va întâmpla asta cândva, așa cum a prefigurat și Irina Lucia Mihalca - și ea, cu privilegiul gândului neadormit - în poemul “O imensă sferă carbonizată într-o prăpastie”: “Se stinse treptat, mistuit,/ tăcut, spre veșnicie, într-o sinistră noapte./ O imensă sfera carbonizată într-o prăpastie!// Toți plecaseră./ Doar eu, cimitir în suflet,/ doar eu, lacrimă în agonia Soarelui,/ doar eu, plângând stingerea Soarelui din vis./ O imensă sfera carbonizată într-o prăpastie!” Poeta care mi-a oferit
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
cele ale israeliților au trăit; 6 - Bube și beșici atât pe oameni, cât și pe vitele egiptenilor ce au supraviețuit ciumei; 7 - Grindină densă în miez de vară ce a răpus toată iarba, culturile și toți copacii, de totul devenise sinistru în țara Egiptului; 8 - Stoluri de lăcuste au venit și au mâncat iarba ce mai rămăsese la egipteni chiar în urma plagilor anterioare, chiar a - grindinei! În ciuda acestora faraonul tot împietrit era; 9 - Când după toate acestea se făcu întuneric... Mai
TRECEREA ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374528_a_375857]
-
ce-ar putea să mă zdrobească. Nu știu nici cât de lung e acest drum, Cu ce viteză și-n cât timp să îl străbat, Căci, după cei care-au trecut, nu vezi de-atâta fum și scrum Și de sinistre vânturi prăfuite, care bat. Eu șchiopătez ușor de-un suflet Și pasul mi-este azi nesigur, dureros. Nu mă-ntristez de râdeți de-al meu umblet. Voi alergați, eu vin încet pe jos! Mă uit mirată-n urmă, înainte... Prin
LA UN PAS DE INFINIT... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374636_a_375965]
-
la mine cu dinți rânjiți ca o sperietoare în lanul de porumb de parcă ar vrea să mă scoată afară din mine și țip cu glasul lebedelor ce-și cheamă liniștea dar liniștea mea se-ascunde în lacrimile pietrelor în râsul sinistru al funzelor moarte și nici măcar paharul asta plin cu sângele ultimei speranțe nu reușește să-mi încălzească sufletul din care destinul te-a amputat fără să-mi ceară voie La masa asta nici visele nu mai vor să șadă iar
NOSTALGIILE CUVINTELOR (10) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373438_a_374767]
-
lume poate s-a lăsat vreo stâncă/ Mai grea, pe pieptul altei seminții.// Ci noi bolnavi de-atâta neputință,/ Privim zadarnic înăspritul drum./ Din cele ce ne-ar fi de trebuință/ Ne sunt de lipsă scuturile-acum.// Sub cerul țării, cătrănit sinistru,/ S-a răstignit Hristos ca la-nceput,/ Cu palma stângă sângerând pe Nistru,/ Cu palma dreaptă înflorind pe Prut.// Privindu-Ți Fiul dăruit pierzării/ Îți mulțumim de codrii și de grâu,/ Dar ne revoltă, Doamne-al îndurării,/ Că nu ne-
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
prin tainic mister, Cu spirit firav din trup neputincios. Pe cuvinte urc de la pământ la cer, Când scară îmi înalț din gândul frumos. În cer mă-ntâmpină împărăteasă De gheață, numită Singurătate. E rece, dură, neprietenoasă, Iar regatu-i numit Pustietate. Sinistră e priveliștea pustie Și mai rău, sufletul îmi înfioară. Aș vrea în pământească pribegie, Oricât de apăsătoare-i povară. Că stă pe pământ sau e între stele, Singurătatea, degeaba-i regească. Dar ca să aleg între două rele, Prefer Singurătatea pământească
POEZII DE COAUTOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373530_a_374859]
-
îi făcu pe toți să stea locului încremeniți și totodată uimiți, privindu-se unii pe alții încurcați și împietriți. Pământul se cutremura iar cele trei cruci se mișcară într-o parte și-n alta dând locului un aer și mai sinistru fiindcă cele trei corpuri atârnate se mișcau acum în virtutea inerției, ca bătute de un vânt foarte puternic. Ploaia începuse și ea puțin mai devreme iar acum lovea cu putere în rafale oblice purtate de vânt, punând pe fugă pe iudei
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 3 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371271_a_372600]
-
MI-E DOR DE NOI Te caut ..te-am căutat peste tot Nu erai ,nu ești nicăieri..și socot, Că stai cu îngerii la masă ,adie vântul ... În aer miresmele au năruit cuvântul Curg râuri de îndoială ce răsună .. În sinistrul hohotelor de râs se-adună Mințile ce-s întunecate de eresuri Neînțelesu-i plin de-atâtea înțelesuri Șoaptele se-aud..nebunele iele, Sar garduri din spini și nuiele Se schimonosesc într-un rânjet De durere nu scot niciun sunet Mi-
MI-E DOR DE NOI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371463_a_372792]
-
-l aflăm, fiecare la momentul potrivit. - Numai pe hoții aia de politicieni nu-i vede,continuă omul cu înverșunare. - Păi la cât au furat ,cred că au avut cu ce să-L mițuie ca să închidă ochii ! încerc o glumă cam sinistra. Bărbatului nu ii displace chiar în totalitate. - Asculta d-neata la mine,ban la ban trage și păduche la păduche!Eu am fost păduche,dar știi din ăla ,culmea mizeriei,daca înțelegi ce vreau spun.Ți-am spus care e culmea
.LOTERIA VIEȚII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371445_a_372774]
-
Dincă Publicat în: Ediția nr. 2063 din 24 august 2016 Toate Articolele Autorului NOSTALGIE AUTUMNALĂ de Nicolaie Tony DINCĂ Din nou perfida toamnă mi se strecoară-n suflet, Mă-nveșmântez în haina de frunză ruginită Și plânge iar în mine, sinistră ca un urlet, Toată durerea mută din inima rănită. Îmi susură prin ramuri, căznindu-se spre frunze, A dorului ei sevă de viață dătătoare, Care îmi ține vie tăcerea de sub buze Și-mi încălzește ochii cu licurici din soare. Încă
NOSTALGIE AUTUMNALĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371574_a_372903]