5,222 matches
-
Chicago, University of Chicago Press. Léard, J.-M., 1998, "Façon et manière: noms abstraits et intégration des prédicats comme arguments", în Travaux de linguistique, 36, p. 235-245. Leech, G. N., 1983, Principles of Pragmatics, London, Longman. Lombard, A., 1965, " Construcția sintactica "Arz-o focul de muiere!" ", în SCL, XVI, 1, p. 23-27. Lüder, E., 1996, Procedee de gradație lingvistică (ed. revăzuta și adăugita), trad. H. Decuble, Iași, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza". Magheru, A., 1976, "Concizie și claritate în limbajul publicisticii
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Manea, D. 2001, Structura semantico-sintactică a verbului românesc, București, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București. Manoliu Manea, M., 1968, Sistematică substitutelor din română contemporană standard, București, Editura Academiei Române. Manoliu-Manea, M., 1977, "Ambiguitate și redundanta în istoria propoziției relative romanice: despre schimbarea sintactica", în PLG VII, București, Editura Academiei Române, p. 57-68. Manoliu-Manea, M., 1993, Gramatică, pragmasemantică și discurs, București, Litera. Manoliu-Manea, M., 1993a, " Maximele conversaționale ale lui Grice și discursul politic românesc", în: Manoliu-Manea (1993), p. 241-247; prima apariție: "Grice's Conversațional Maxims
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
comunicaționale și manipularea, Iași, Polirom. Slama-Cazacu, Ț., 2003, Deceniul iluziilor spulberate, București, Oscar Prinț. Spița, D. P, 2003, Leș connecteurs en français et en roumain: plâns d′organisation du discours, Iași, Institutul European. Stan, C., 1988, "Construcții adversative cu inversiune sintactica în limba română contemporană", în SCL, XXXIX, 2, p. 151-156. Stan, C., 1989, "Relația de coordonare prin conjuncția ci în română (tipuri sintactico-semantice)", în SCL, XL, 3, p. 309-314. Stan, C., 2003, Gramatică numelor de acțiune din limba română, București
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Dindelegan (coord.), p. 401-414. Trif, R.-N., 2000, Influența limbii engleze asupra limbii române în terminologia informaticii, teza de doctorat, București. Tudor, M., A. Gavrilescu, 2002, Democrația la pachet. Elită politică postcomunistă, București, Editura Compania. Tudorică, O., 1967, ,,O paralelă sintactica româno-spaniolă: săracă de mine! ¡pobre de mi!", în SCL, XVIII, 6, p. 627-633. Tuțescu, M., 1969, ,, Le type nominal ce fripon de valet", în Revue de linguistique române, 33, p. 299-316. Ușurelu, C., 2002, "Numele de profesiuni în limba română
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
ROMÂNA ACTUALĂ ISABELA NEDELCU 1. PRELIMINARII Prepozițiile partitive din limba română sunt: de, din, dintre, între și printre. Pentru a conecta un termen care trimite la parte și altul ce indică întregul, acestea se supun unor restricții de utilizare explicabile sintactic și semantic, iar, uneori, și diacronic. GPrep având drept centru una dintre prepozițiile menționate are statut de complement, atunci când este un constituent cerut de un termen indefinit sau de o marcă de gradare, ca în exemplele: fiecare din noi (A
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
lui Vasile B. Caiet cu subiecte) cel mai ales între toți scriitorii (www.estcomp.ro/eminescu) familia cea mai importantă printre parfumurile feminine (www.parfumuri.kcoss.ro). Același tip de GPrep poate fi adjunct, atunci când este un constituent facultativ, neimpus sintactic de un cap de grup, ca în următoarele exemple: I sa părut prea mult acea zi, din puținele pe care le mai avea de trăit (Cristian Tudor Popescu, Copiii fiarei) Dintre toți frații lui, doar el plecase la oraș (M.
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
căreia numai prima dintre ele se construiește cu pluralul 4. Exemplele de tipul celor de mai sus, destul de numeroase, arată însă că norma nu a reușit să se impună. Având în vedere uzul acestei prepoziții, propunem o modificare a normei sintactice care să admită în contextul unui nominal plural variația liberă a prepozițiilor dintre și din. 2.2. Contexte specifice prepoziției din și prepoziției dintre Concurența prepozițiilor partitive din și dintre nu este generală. Pe lângă situațiile de variație liberă în contextul
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
tip proprietate. Se poate spune, în concluzie, că interpretarea construcției un prieten de-al meu se apropie și totodată se separă de construcția partitivă standard, reprezentată printr-o construcție precum un prieten de-ai mei, printr-o serie de particularități sintactice și semantice. Acestea din urmă justifică existența a două tipare de construcție și, implicit, analiza unuia în raport cu celălalt, nu respingerea unuia în favoarea celuilalt 12. 5. CONCLUZII Prepozițiile mai des utilizate pentru a conecta un component care exprimă partea și altul
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
interesează mai multe compartimente de studiu al limbii. În plan discursiv, modelul de construcție stă sub semnul manifestării atitudinii subiective a emițătorului, realizările lui fiind considerate sintagme puternic marcate afectiv 1. Această particularitate este, în esență, strâns legată de comportamentul sintactic și semantic de tip special. Încărcăturii stilistice îi corespunde la nivel sintactic ordinea specială a constituenților în grupul nominal: informația nouă conținută de predicație este plasată într-o poziție care nu este cea prototipică (N1), o poziție de tematizare forte
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
de construcție stă sub semnul manifestării atitudinii subiective a emițătorului, realizările lui fiind considerate sintagme puternic marcate afectiv 1. Această particularitate este, în esență, strâns legată de comportamentul sintactic și semantic de tip special. Încărcăturii stilistice îi corespunde la nivel sintactic ordinea specială a constituenților în grupul nominal: informația nouă conținută de predicație este plasată într-o poziție care nu este cea prototipică (N1), o poziție de tematizare forte. Au existat foarte multe discuții cu privire la calitatea de centru de grup a
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
română au constituit centrul de interes al unui număr destul de restrâns de studii: Sandfeld și Olsen (1962), Lombard (1965), Tudorică (1967), Tuțescu (1969), Iordan (1975), Lüder (1996), Pană Dindelegan (2002), Vișan (2004). Lucrările semnalează de obicei principalele aspecte ale comportamentului sintactic de tip special al structurii, însă independent de nivelul de limbă sau de componenta diacronică. În română, tiparul de construcție este atestat în limba veche (am identificat ocurențe în texte din secolele al XVI-lea și al XVII-lea). Natura
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
Într-o primă etapă, antepunerea sa poate dobândi valori stilistice, antrenând valori emfatice. Construcția cu de presupune deja un grad superior de subiectivitate. Cât privește specificul construcției în limba română, pot fi făcute câteva observații legate de natura morfologică și sintactică a elementelor N1 și N2: (a) Româna permite apariția unui adjectiv substantivizat în poziția N1 (posibilitatea există și în spaniolă și în italiană): Da' bleaga de Ivona, ea cu serviciu, ea cu prietinile, cu țigarea-n gură și cu cafelile ( G.
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
scurt chestionar, pe care l-am reprodus în final 3. 3. FUNCȚIONAREA TIPARULUI (DET) N1 de N2 ÎN ROMÂNA ACTUALĂ Am urmărit în presă, pe site-uri și pe forumuri sub ce forme și cu ce valori apare utilizat tiparul sintactic studiat. Am pornit de la observația că există o componentă livrescă a realizărilor construcției, actualizată mai ales în literatură și în limba standard, și o componentă familiar-argotică, foarte expresivă, prezentă în limbajul cotidian, în presă și pe internet, uneori strict dependentă
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
politic și social. Pentru a avea o imagine asupra frecvenței și a productivității construcției în limbajul tinerilor, în context familiar sau argotic, am interpretat datele obținute în urma aplicării chestionarului menționat. Observațiile asupra utilizărilor din stadiul actual al limbii vizează comportamentul sintactic (asocierea modificatorilor cu cele două nominale componente, modalitățile de realizare a acordului intern și extern), natura semantică și caracteristicile morfologice ale elementului din prima poziție, mecanismele de interpretare a sensului și uzul propriu-zis al tiparului la nivelul unei categorii foarte
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
natura semantică și caracteristicile morfologice ale elementului din prima poziție, mecanismele de interpretare a sensului și uzul propriu-zis al tiparului la nivelul unei categorii foarte dinamice de vorbitori, adolescenții (frecvență și productivitate). 3.1. Studiul corpusului 3.1.1. Comportamentul sintactic Ambii constituenți pot fi modificați prin adjective. De multe ori alegerea este relativ liberă, adjectivele calificative și unele adjective categoriale însoțind fie primul component, fie pe cel de-al doilea 4. Adjectivele deictice și cele posesive se asociază cu N1
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
nom de dieu de bonne femme. În limba română, exemple de acest tip nu sunt înregistrate în mod curent. Iată însă că o construcție care funcționa exclusiv exclamativ, neintegrată propozițional - Mama ta de...!/ Fir-ar mama ta de...! - este integrată sintactic într-o propoziție asertivă și apare chiar cu o formă modificată, în care N1 este la plural: Gigi Becali l-a consacrat, în sfârșit, pe Dumnezeu pe post de titular, după o lungă carieră în care a apelat paști, cristoși
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
grupului invectiv mama lor de..., echivalent aici cu o calificare depreciativă: nenorociții/neisprăviții de dușmani. 3.2. Analiza chestionarului Dacă în textele recente, selectate din literatură, din presă sau de pe internet, au fost urmărite în special aspecte legate de comportamentul sintactic al structurii, chestionarul conceput pentru adolescenți (cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani) a urmărit cu predilecție chestiuni legate de frecvență și de productivitate a structurii, modalități de decodare a sensului, aspecte privind dinamica formațiilor lexicale recente introduse în
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
ocupându-se de valorile și funcțiile acestor combinații. Alexandru Graur făcea Îndreptățită remarcă: "Morfologia nu are existența independența de sintaxa căci formele cuvintelor ar fi indiferente. mai bine zi.s nici n-ar exista, daca nu ar avea o întrebuințare sintactica, tot așa cum sintaxa n-ar exista dacă nu i s-ar pune la dispoziție cuvinte pe care să le grupeze în fraze."<footnote "Gramatică azi". Editură Academiei R.S .R. , Buc, 1973, p. 29. footnote> Nu există fapte de morfologie fără
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
n-ar exista dacă nu i s-ar pune la dispoziție cuvinte pe care să le grupeze în fraze."<footnote "Gramatică azi". Editură Academiei R.S .R. , Buc, 1973, p. 29. footnote> Nu există fapte de morfologie fără reflexe în plan sintactic. după cum nu există fapte de sintaxa care să nu aibă implicații morfologice. Între gramatică și celelalte părți constitutive ale limbii, vocabularul și fonetica, există, de asemenea, o strânsă legătură: sunetele, cu care se ocupă fonetica, reprezintă aspectul material al cuvintelor
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
se ocupă astfel de paradigmele cuvântului (totalitatea formelor lui flexionare), de categoriile gramaticale (gen. număr, caz etc.) și de clasificarea cuvintelor în părți de vorbire (clase de cuvinte caracterizate prin particularități morfologice comune în raport cu anumite categorii gramaticale și prin trăsături sintactice comune). Cuvintele limbii române se grupează în zece clase lexico-gramaticale numite părți de vorbire. Din punct de vedere morfologic, cele zece părți de vorbire se pot clasifică în flexibile -substantivul, articolul, adiectivul, pronumele, numeralul și verbul și neflexibile prepoziția, conjuncția
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
morfologice fundamentale, numite categorii gramaticale. Categoriile gramaticale ale limbii române sunt: genul, numărul, cazul, persoana, modul, timpul, diateza, gradele de comparație, fiecare dintre ele cuprinzând un ansamblu de valori opozabile, exprimate prin forme flexionare specifice. Părțile de vorbire se clasifică sintactic după funcțiile pe care le Îndeplinesc în propoziție, precum și după posibilitățile și limitele lor de combinare. Analiza sintactica a părților de vorbire trebuie să aibă în vedere vecinătățile sintactice în care apar cuvintele, ca și constrângerile exercitate de cuvinte, unele
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
gradele de comparație, fiecare dintre ele cuprinzând un ansamblu de valori opozabile, exprimate prin forme flexionare specifice. Părțile de vorbire se clasifică sintactic după funcțiile pe care le Îndeplinesc în propoziție, precum și după posibilitățile și limitele lor de combinare. Analiza sintactica a părților de vorbire trebuie să aibă în vedere vecinătățile sintactice în care apar cuvintele, ca și constrângerile exercitate de cuvinte, unele asupra altora, în combinațiile lor sintactice. Sub raport lexical, părțile de vorbire se disting după conținutul exprimat: ele
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
opozabile, exprimate prin forme flexionare specifice. Părțile de vorbire se clasifică sintactic după funcțiile pe care le Îndeplinesc în propoziție, precum și după posibilitățile și limitele lor de combinare. Analiza sintactica a părților de vorbire trebuie să aibă în vedere vecinătățile sintactice în care apar cuvintele, ca și constrângerile exercitate de cuvinte, unele asupra altora, în combinațiile lor sintactice. Sub raport lexical, părțile de vorbire se disting după conținutul exprimat: ele pot exprima obiecte (substantivul și pronumele}. însușiri ale obiectelor sau ale
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
Îndeplinesc în propoziție, precum și după posibilitățile și limitele lor de combinare. Analiza sintactica a părților de vorbire trebuie să aibă în vedere vecinătățile sintactice în care apar cuvintele, ca și constrângerile exercitate de cuvinte, unele asupra altora, în combinațiile lor sintactice. Sub raport lexical, părțile de vorbire se disting după conținutul exprimat: ele pot exprima obiecte (substantivul și pronumele}. însușiri ale obiectelor sau ale acțiunilor (adjectivul și adverbul). un numar sau o determinare numerică (numeralul), o acțiune sau o stare (verbul
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
ale acțiunilor (adjectivul și adverbul). un numar sau o determinare numerică (numeralul), o acțiune sau o stare (verbul), o senzație sau un sentiment (interjecția). Articolul, prepoziția și conjuncția nu au înțeles de--sinestatator. ele sunt instrumente gramaticale, servind la exprimarea raporturilor sintactice. Ținând cont de aceste considerații teoretice, de baremele prevăzute în programele școlare și de particularitățile de varsta ale copiilor de 9-10 ani, consider că la sfarsitul clasei a IV-a elevii ar trebui să aibă următoarele cunoștințe sintetizate în scheme
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]