3,476 matches
-
spre, înspre etc.: între propozițiile unei fraze: Afară ploua și bătea vântul. 3. Cuvintele de legătură pot fi simple sau compuse: a) simple: către, cu, de, fără lângă etc. b) compuse: de pe, de lângă, pe după, pe la, despre. Împotriva etc, NOȚIUNI DE SINTAXA Sintaxa este partea gramaticii care cuprinde regulile privitoare la îmbinarea cuvintelor în propoziții și a propozițiilor în fraze. Comunicarea între oameni se face cu aiutorul cuvintelor, dar acestea nu sunt folosite în forma în care se află în dicționare, ci
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
înspre etc.: între propozițiile unei fraze: Afară ploua și bătea vântul. 3. Cuvintele de legătură pot fi simple sau compuse: a) simple: către, cu, de, fără lângă etc. b) compuse: de pe, de lângă, pe după, pe la, despre. Împotriva etc, NOȚIUNI DE SINTAXA Sintaxa este partea gramaticii care cuprinde regulile privitoare la îmbinarea cuvintelor în propoziții și a propozițiilor în fraze. Comunicarea între oameni se face cu aiutorul cuvintelor, dar acestea nu sunt folosite în forma în care se află în dicționare, ci îmbinate
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
asemenea situații de problematizare. La clasa a III-a, de exemplu, li se poate cere elevilor să alcătuiască propoziții în care cuvintele "noi", "vii" să aibă diferite valori morfologice. După ce au învățat părțile de vorbire și trec la noțiunile de sintaxa, la "Subiectul" li se pot da astfel de sarcini: (1) În propoziția "Ion vine la scoala" înlocuiți substantivul cu rol de subiect cu alte părți de vorbire (el, al treilea). (2) Transformați subiectele simple din propozițiile următoare în subiecte exprimate
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
coordonare sau subordonare dintre părțile unei propoziții. Analiza sintactica contribuie, în largă măsură, nu numai la însușirea cunoștințelor și la dezvoltarea exprimării coerențe, corecte că structura, ci și la formarea deprinderilor de punctuație, aceasta fiind îndeosebi legată de probleme de sintaxa. MIJLOACE DE ÎNVĂTĂMÂNT FOLOSITE Ioan Nicola în "Pedagogia" (p. 360), apreciază că: În sensul cel mai larg prin mijloace de învătământ înțelegem totalitatea materialelor, dispozitivelor și aparatelor cu ajutorul cărora se realizează transmiterea și asimilarea informației didactice, înregistrarea și evaluarea rezultatelor
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
servi ca mijloc de comunicare. "Gramatică influențează regulile scrierii, ortografia și punctuația. Actualele norme ortografice se bazează și pe două principii gramaticale: unul morfologic și unul sintactic. În ce priveste punctuația, ea este considerată, pe drept cuvânt, auxiliarul grafic al sintaxei"<footnote Gramatică limbii române, voi. I, Ed. Academiei, București, 1963, p. 25. footnote> Lecția de limbă română trebuie concepută astfel încât să solicite permanent personalitatea creatoare a elevului, să-1 angajeze în procesul complex de autoinformare. Elevul trebuie să devină din obiect
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
simple întâlnim incorectitudini gramaticale atunci când se conexează direct cuvinte aparținând unor clase gramaticale incompatibile. Carnap analizează un astfel de caz, luând ca exemplu combinația de cuvinte „Cezar este și”. Filosoful va afirma că o astfel de combinație e constituită contrar sintaxei, care impune ca pe locul lui „și” să stea nu un cuvânt de legătură, ci mai curând un adjectiv. (R. Carnap, Depășirea metafizicii prin analiza logică a limbajului, în Al. Boboc, Filosofie contemporană, 1998:199). La nivelul combinării sau conectării
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și prin pretenția la universitate a “rațiunii naturale”, căreia nimic nu trebuie să-i scape. Descriind limba de lemn, autoarea va încerca să-i arate principalele caracteristici. În primul rând, aceasta poate fi reperată printr-o serie de criterii formale: sintaxă artificială; lexic sărăcit în care cuvintele nu-și extrag sensul din contactul cu realitatea ci dintr-o “tratare prealabilă” a acesteia, în care avem de a face cu un anumit număr de cuvinte-cheie sau ideiforță; stilul (mai degrabă non-stilul) rămâne
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
exercită neologismele asupra unei limbi, urmare a progreselor și dezvoltării unor noi termeni care să-i reprezinte, lingviștii vor trebui ca atunci când limba română nu are acești termeni să și-i formeze, dezvoltând cele mai apropiate formulări în conformitate cu gramatica și sintaxa limbii române, evitând în egală măsură preluarea haotică a unor termeni pe care o constatăm astăzi în toate domeniile de activitate, fapt care viciază limba și cel mai grav să o facă să fie neînțeleasă de cei cărora această limbă
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
de a se îmbogăți. Eugen Coseriu, “fiul risipitor al culturii românești”, moldoveanul de la Mihăilenii Bălților devenit un mare lingvist al lumii, remarca faptul că școala și profesorii săi de română au fost cei care prin cunoștințele de gramatică, de sintaxă și texte au contribuit ca deși izolat de țară de mai bine de 60 de ani să vorbească o perfectă limbă românească iar prin cunoștințele sale să se poată în mod remarcabil cupla la culturile și limbile lumii. * Invațământul universitar
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
a dovedit extrem de folositoare, cercetările infirmând teoria precum că acel procent de peste 95% din A.D.N. era nefolositor sau redundant. Studiile lingvistice au arătat că secvențele de codoni ale A.D.N.-ului care nu codau proteine urmau aceleași reguli de sintaxă, având o structură logică, asemeni unui limbaj biologic, codonii formând „cuvinte” și „propoziții” asemănător cu regulile gramaticale ale limbajului uman. Cercetările laborioase ale lingviștilor nu reușiseră până atunci să afle originea limbajului uman și a regulilor gramaticale ale acestuia. Surprinzător
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
dezvoltarea limbajului uman ! Cea mai surprinzătoare descoperire a echipei condusă de Gariaev a constat în posibilitatea reprogramării in vivo (direct în organismele viiă a secvențelor de codoni ai A.D.N.-ului folosind lumina unui laser modulată conform regulilor gramaticale și sintaxei descoperite de aceștia. Astfel, folosind practic frecvențele de rezonanță corecte ale A.D.N., s-a putut transfera informația cuprinsă din A.D.N.-ul unei broaște în A.D.N.-ul unei salamandre, ori s-au putut repara deteriorările produse de razele
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
cu comanda: LOCAL <listă variabile> variabilele se declară prin nume și tip. • globale, acționează la nivelul întregului program, inclusiv în funcții și proceduri. Declararea utilizării lor se face cu co manda: PUBLIC <listă variabile> Atribuirea de valori unei variabile se face cu sintaxa: <nume var>=<expresie> Efectul comenzii: se evaluaeză expresia din dreapta, se caută dacă variabila a fost definită și i se atribuie valoarea și tipul expresiei. Atribuirea se mai poate face utilizând comanda: STORE <expresie> TO <listă variabile> Efectul comenzii: se evaluază expresia și
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
2. Macro substituția Macro substituția tratează conținutul unei variabile ca un șir de caractere în sens literal (câmpul unei înregistrări dintr-o tabelă, nume de fișier etc.), ca și cum în locul variabi lei respective ar fi pus șirul de caractere fără apostrofuri. Sintaxa comenzii: & nume variabilă Exemplu. Presupunem că avem 2 fișiere ESTUD 1.DBF și ESTUD 2.DBF. Vrem să le vizualizăm conținutul într un ciclu FOR. PUBLIC FIS C(20) FOR I=1 TO 2 FIS='ESTUD'+ALLTRIM(STR(I))+'.DBF' 71USE
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
creare, în chidere a unei baza de date (OPEN DATABASES..., CREATE DATABASES..., CLOSE DATABASES), tabelă de date (USE..., CREATE TABLE..., CLOSE TABLES, USE), fișiere de index (USE...INDEX..., INDEX ON..., CLOSE INDEX) în modul de lucru comandă (interpretor), au aceeași sintaxă și în cadrul programelor scrise în limbajul propriu VFP. 8.1. Manipularea structurii unei tabele Modificarea structurii unei tabele se face cu comanda MODIFY STRUCTURE Dacă nu este deschis nici un tabel în zona de lucru cu rentă, se deschide caseta de
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
omi se, funcția va returna rezultatul pentru fișierul deschis în zo na de lucru curentă. Vizualizarea conținutului unei tabele Comanda afișează informații (nume câmpuri, date) de spre tabelul activ în ferestra principală VFP sau într-o ferestră definită de utilizator. Sintaxa este DISPLAY[[FIELDS] <listă câmpuri>] [Scope] [FOR <expr L 1>] [WHILE <expr L 2>] [NOCONSOLE] [TO PRINTER [PROMPT] | TO FILE <nume fișier>] unde: • [FIELDS] <listă câmpuri>] - specifică câmpurile care vor fi afișate. Dacă se omite clauza se vor afișa toate câmpurile. • Scope - domeniul de adresare a înregistrărilor
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
text, cu extensia implicită .TXT. • ADDITIVE - clauză prin care ieșirea este adăugată la sfârși tul fișierului specificat cu nume fișier. Dacă se omite clauza, conținutul fișierului de ieșire este suprascris. Comanda CLOSE ALTERNATE închide un fișier deschis cu comanda SET ALTERNATE. Sintaxa comenzii este CLOSE ALTERNATE 8.4. Ordonarea datelor Datele unui tabel se pot ordona după un singur criteriu sau după mai multe (multicriterial) . Ordonarea poate fi ascendentă dacă fiecare câmp după care se face ordonarea are o valoare mai mare
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
folosind comanda SORT, prin care se crează un nou fișier cu înregistrările sortate după criteriul ales. • folosind metoda indexării, care constă în crearea unui fișier de index, în care se stochează ordinea înregistrărilor din ta belul sursă. Comanda SORT are sintaxa: SORT TO <nume tabel>ON <nume câmp 1> [/A | / D] [/C] [, <nume câmp 2> [/A | / D] [/C] ...] [ASCENDING | DESCENDING] [Scope] [FOR <expresie 1>] [WHILE <expresie 2>] [FIELDS <lista câmpurilor>] unde: • nume tabel - numele fișierului sortat. • nume câmp 1 - specifică câmpul din tabelul nesortat asu pra căruia se aplică procedura. Implicit sortarea
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
se stabilește o relație persistentă. TAG nume etichetă specifică eticheta de index din tabelul părinte pe baza căreia se stabilește relația. 3. Comanda UPDATE - SQL actualizează înregistrările dintr un tabel. Înregistrările pot fi actualizate pe baza rezultatelor unei declarații SELECT - SQL. Sintaxa comenzii: UPDATE [nume BD!]nume tabel SET nume coloană=exprL 1 [,nume coloană=exprL 2...] WHERE condiție filtrare 1[AND | OR condiție filtrare 2...]] unde: • [nume BD!]nume tabel - specifică tabelul în care vor fi ac tualizate înregistrările, cu noile valori. 4. Comanda INSERT - SQL adaugă o nouă înregistrare la sfâr șitul
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
în care vor fi ac tualizate înregistrările, cu noile valori. 4. Comanda INSERT - SQL adaugă o nouă înregistrare la sfâr șitul unui tabel existent. Noua înregistrare conține date de scrise în comanda INSERT sau pot fi preluate dintr-un masiv. Sintaxa comenzii: INSERT INTO tabel [(nume câmp 1[,nume câmp 2,...])] VALUES (valoare 1, valoare 2,...]) sau INSERT INTO tabel FROM ARRAY nume masiv | FROM MEMVAR unde: • INSERT INTO tabel - specifică numele tabelului în care se adaugă o nouă înregistrare. • (nume câmp 1[,nume câmp 2,...]) - specifică numele câm purilor din din
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
deficienței(M. Anca): Copiii cu pierderi de auz ușoare pot avea dificultăți în dobândirea sunetelor vorbirii, în discriminarea lor, slabe achiziții în domeniul ortografiei și citirii. Copiii cu pierderi de auz neurosenzoriale moderate prezintă imaturitate a vorbirii, nedezvoltare a vocabularului, sintaxei, conceptelor, utilizează în limbajul expresiv propoziții mai simple decât copiii auzitori. Copiii cu pierderi de auz neurosenzoriale severe întâmpină dificultăți în dezvoltarea proceselor instrumentale datorită lipsei unui limbaj interiorizat • Copiii cu deficiențe de auz profunde întâmpină dificultăți pe măsură ce încearcă să
Copilul deficient de auz ?i cartea by Chira Dorina [Corola-publishinghouse/Science/83928_a_85253]
-
ai merge, ai fi ingrădit într-o cavitate izolată fonic. Cum ai putea să înveți să vorbești în acea limbă, dacă nu ai auzi-o niciodată? Cum ai învăța să citești și să scrii fără să cunoști vocabularul ,gramatica și sintaxa? Aceasta este situația unui copil surd. Aproximativ 90% dintre surzi au părinți auzitori. Ei sunt nevoiți să învețe să vorbeasc să scrie într-o limbă fără să o audă vorbită. Deficiența de auz este catalogată ca fiind o problemă extrem de
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
idei, iar gestul este mișcarea mâinii, a capului, a corpului, care exprimă o idee, un sentiment, o intenție, înlocuind uneori cuvintele și dă expresivitate vorbirii.Cea mai subtilă comunicare gestică este cea a privirii. Mimico-gesticulația este un limbaj veritabil, cu sintaxă,dar fără morfologie, e un limbaj global neverbal, cu care persoana deficientă de auz se familiarizează de mică, din nevoia de a intra în relații cu cei din jur. C. Pufan arată că unul și același gest poate îndeplini la
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
persoana deficientă de auz se familiarizează de mică, din nevoia de a intra în relații cu cei din jur. C. Pufan arată că unul și același gest poate îndeplini la persoanele deficiente de auz rolul de substantiv, adjectiv, verb etc. sintaxa fiind aceea care deține rolul important atât în construcția propoziției,cât și în precizarea ideii exprimate. Topica este aceea care joacă rolul de bază în redarea unei idei prin gesturi. Din limbajul mimico-gestual lipsesc anumite categorii morfologice cum ar fi
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
fundamental în comunicare, fără aportul acestuia neputând percepe din ceea ce vrea să-i comunice interlocutorul decât imaginea labială a cuvântului și expresiile feței. Profesorului trebuie să i se vadă fața, aceasta exprimând sentimentele (bucurie, tristețe, mirare, îndoială) precum și elemente de sintaxă (refuz, întrebare). Este așadar de dorit ca acesta să adopte o mimică expresivă pentru ca elevul să poată recepta mesajul și să înțeleagă discursul. Privirea are un rol important - acela de a stabili un contact cu copilul deficient de auz și
Abilit??ile ?i aptitudinile profesorului care lucreaz? cu elevi cu deficien?e de auz by Claudia ?orodoc [Corola-publishinghouse/Science/84010_a_85335]
-
fiul celebrului Harun-al-Rașid. Acest Ludovic al XIV-lea al arabilor, a angajat un mare număr de învățați pentru a-i traduce pe antici, controlîndu-le lucrul în ședințe săptămânale, ținute la palat. Atunci au fost retipărite "Elementele" lui Euclid și "Marea Sintaxă" a lui Ptolemeu - evanghelia astrologică a evului mediu, cunoscută până astăzi mai ales sub numele ei arab - Almagesta. Califul a ordonat ridicarea observatoarelor de la Bagdad și de la Kasium, precum și măsurarea mărimii Pământului (prima a fost făcută de Eratostene, din școala
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]