1,404 matches
-
vacanțele. 1966: Prima anchetă privind bugetele timpul. 1967: Anchetă privind loisir-urile. 1974: Prima anchetă națională privind "Folosirea timpului". 1981: Prima anchetă privind sociabilitatea (numită anchetă "contacte"). 1997: Anchetă "Rețele de rudenie și întrajutorare". • Sociabilitatea, o practică culturală? INSEE a sistematizat anchetele despre sociabilitate în anii 1980. Originalitatea lor constă în studierea relațiilor interpersonale (între rude, prieteni, colegi de serviciu, vecini), fără a lua în considerare bunurile sau serviciile schimbate. Optica este, de această dată, deliberat non-monetară, influențată de antropologie: se
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Greimas indice; semnal semn iconic simbol Peirce indice semn iconic simbol Morris indice semn iconic simbol Sebeok indice; semnal simptom semn iconic simbol; nume (D. Rovența-Frumușani, 1995:34) 4.3. Taxinomia peirciană Întreaga teorie modernă a semnelor a dezvoltat și sistematizat intuit-țiile, anticipările și clasificările lui C.S. Peirce, care a fost considerat pe bună dreptate drept părintele semioticii. Pornind de la componentele semnului (representamen, interpretant, obiect), Peirce a stabilit trei trihotomii ale semnului, bazate pe criteriul calității (ca-racterizarea semnului în sine), al
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ușă cu excepția lui Bulă care explică senin comportamentul său "normal": "Cum ar putea să iasă dacă cheia e la mine?" Din cele prezentate pînă acum reiese pregnant faptul că gluma dispune de un inventar de structuri și teme greu de sistematizat într-o descriere generală; ceea ce este comun acestor variate acte de umor este opoziția între convenție (lingvistică, comportamentală) și invenție (ca sabotare a acestei regularități verbale sau comportamentale). Materializare pertinentă a afirmației greimasiene privind natura polemic-contractuală a practicii discursive, gluma
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
modele de adaptare la reguli care includ conformitatea, eschivarea, devierile secrete, infracțiunile scuzabile și violările flagrante. Aceste rutine asociate regulilor fundamentale constituie ceea ce ar putea fi numit "ordine socială" (E.Goffman, 1992:12). În cele ce urmează vom încerca să sistematizăm și să semantizăm componenta spațială a ordinii sociale, mai precis valoarea simbolică și diferențială a diverselor tipuri de spații și distanțe. 9.2. Proxemica. Definiție și delimitări Proxemica reprezintă în viziunea creatorului său antropologul american E.T.Hall "studiul perceperii și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
spațial ca un sistem comunicativ autonom, analog limbajului îi situează proiectul de cercetare în cîmpul semioticii aplicate. Bazîndu-se pe relativismul lingvistic al teoriei Whorf-Sapir ("decuparea naturii în funcție de categoriile furnizate de limba comunității în care trăim"), Hall și-a propus să sistematizeze și să discute acele aspecte ale culturii care funcționează după "un cod secret și complex, nescris nicăieri, necunoscut de nimeni, dar înțeles de toți" (Sapir, apud E.T.Hall, 1981:), mai precis felul în care culturi diferite structurează diferit spațiul, îl
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
i-o scrie în Cartea Sorții, să-i croiască o soartă mai bună. Dacă însă au apucat a i-o scrie, atunci e în zadar." Omul tradițional a abordat cu o îndrăzneală aparte problema inevitabilului, preferând să forțeze înțelegerea, să sistematizeze provocator ieșirile dintr-o situație-limită. Astfel, mai multe variante înfățișează un caz deosebit: nașterea unui copil cu o carte în mână. Putem face o conexiune între motivul cărții ca motiv al cunoașterii încă din pântecele mamei. Cartea îi acordă celui
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și au funcționat în plan educațional, motiv pentru care ne propunem să analizăm prezența și influența modelelelor în educație la vechii greci și în prezent. În acest scop, ne referim la una dintre definițiile filosofiei grecești, așa cum au fost acestea sistematizate de către David (în Introduction to Philosophy): "asemănarea cu divinitatea pe cât îi stă omului în putință". (David, 1977, p. 26) Pentru David, filosofia are un scop apropiat și un scop îndepărtat, scopul îndepărtat putând fi atins prin intermediul scopului apropiat: Iar scopul
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
amplă. Polemica nu este aici decît mijlocul indispensabil de a pune în valoare în ciuda predominanței dogmelor sensul simbolic emoționant și subtil motivant al textelor, ci alte cuvinte, mesajul de bucurie, sensul evangheliilor. Intrucît cel mai mare obstacol este interpretarea dogmatică sistematizată în teologii, descifrarea caută sensul ascuns al mesajului de bucurie, care nu va putea fi decît destinul esențial al fiecărui om și, la modul și mai general, destinul speciei gînditoare, a cărei unică SALVARE NU AR PUTEA FI DECÎT GÎNDIREA
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de presă Rolul jucat de mass media în elaborarea violenței în școală ca subiect de îngrijorare rămâne în mare măsură de analizat. În acest scop, voi folosi mai întâi un anumit număr de observații directe, înainte de a încerca să le sistematizez. Într-adevăr și mai departe mă voi apleca asupra acestui fapt -, cercetările mele fiind amplu mediatizate, am avut ocazia să întâlnesc o mulțime de potlogari cu practici îndoielnice, dar și jurnaliști onești, de o deontologie scrupuloasă. Acestea fiind zise, însăși
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
minoră, fără gravitate n-o interpretăm deocamdată -, importantă e înregistrarea în sine, în cadrul căreia putem vedea o gradație, de la lucrurile cele mai banale și mai puțin grave la cele mai serioase (în această privință cf. Benbenisthy și Astor, 2005, care sistematizează constatarea unei permanențe transculturale a gradației violenței în școală, din punctul de vedere al elevilor). În acest eșantion limitat la un singur departament care nu este cunoscut ca deosebit de violent, regăsim decalajele obișnuite față de statisticile publice. Fără să intrăm în
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
situație? La ce nivel se află și ce lecție poate să învețe sau să ofere restului lumii după cincisprezece ani de "planuri de luptă împotriva violenței"? Am prezentat, pe parcursul cărții, multe indicații despre situația școlii franceze. Capitolul de față va sistematiza aceste observații în funcție de rezultatele numeroaselor anchete pe care le-am realizat timp de cincisprezece ani în țară, implicând eșantioane care totalizează peste treizeci de mii de indivizi. Aceste rezultate sunt în mare parte inedite, chiar dacă presa a publicat un raport
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
gândirii și a simțurilor umane. Un astfel de teoretician este Ascott (1995Ă. Prin crearea termenului de cybercepție (cyberceptionă, acesta reunește sub emblema cuvântului noțiunile de concepție, percepție și cibernetică. Cercetătorul nu dă o definiție propriu-zisă noului termen și nu îi sistematizează trăsăturile, însă compilează o serie de speculații în jurul noii facultăți (postăumane pe care o surprinde ca fiind mijlocită de emergența tehnologiei computaționale. În primul rând, cybercepția este înțeleasă nu doar ca protezare sau ca implantare a corpului uman, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care au intervenit. O contribuție definitorie în privința actualizării conținutului noțiunii de muzeu a avut-o în țara noastră profesorul universitar dr. Radu Florescu, specialist în domeniul muzeografiei și arheologiei. Acesta poate fi considerat unul dintre primii teoreticieni români care a sistematizat pe criterii științifice domeniul muzeografiei. Se cuvine să prezentăm cu această ocazie valoroasa experiență, profesionalismul și dăruirea unor specialiști ca: Doina Darvaș, Ioan Godea, Dan Mohanu, Ioan Opriș, Corina Popa, Paula Popoiu, Georgeta Stoica și mulți alții 3, prin contribuții
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Locul de desfășurare trebuie să fie curat, bine iluminat, aerisit, iar suprafața de lucru să fie corespunzătoare numărului de subiecți. Materialele folosite trebuie să respecte regulile de igienă și de securitate. Măsurile igienice în educație fizică și sport au fost sistematizate în trei categorii, după cum urmează (Untea, 1994, p. 312-318): igiena bazelor sportive, igiena echipamentului sportiv, igiena individuală. 3. Mijloacele preluate de la alte laturi ale educației generale reprezintă cel de-al treilea mijloc asociat educației fizice și sportului. Activitatea de educație
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
accepțiunea generală a termenului reprezintă ansamblul de procese determinate de apariția focarului de agresiune și lezare tisulară, inclusiv infecția. În aceste focare apar mediatorii și modulatorii de inflamație (kinine, prostanoide icosanoidele, citokinele, activarea complementului) și, în fine, producerea masivă și sistematizată de radicali peroxid, la nivelul celulelor de reacție în primul rând și al tuturor celulelor organelor și sistemelor, în ultimă instanță. Apariția unui focar de chimiotaxie granulocitară și limfomonocitară, coagulare intravasculară și deversare disfazică cu concentrare de anticorpi, acoperite de
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
acționând strict intracelular, folosind reacția adenil-ciclazăAMP ciclic. Efectul acționării PAF este reprezentat de creșterea bruscă a producției de superoxizi la celulele de reacție, determinând injuria endotelială și potențând răspunsurile celulare la endotoxină. Dereglările fiziopatologice din evoluția peritonitelor acute difuze sunt sistematizate în 3 faze:de iritație peritoneală (faza de debut) care se extinde pe o perioadă de 6 ore. Este considerată reversibilă. În peritonitele chimice, ca urmare a iritării interoceptorilor peritoneali prin revărsatul digestiv intraperitoneal, printr-o perforație de organ iritant
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
Soacra mea Fifina, fantezia onomastică a lui Caragiale secătuiește iar despre personajele piesei proiectate dar nerealizate am referit anterior (Titircă, Chiriac Sotirescu, Spiridon Ionescu...). Mult mai numeroasă decît lumea comediilor este la Caragiale cea a prozei scurte aproape imposibil de sistematizat. Dacă marele scriitor a binemeritat caracterizarea de geniu al genului scurt un argument trebuie să fie și cel al unor extraordinare intuiții privind sensul ascuns al unor cuvinte, ceea ce îmi reactivează părerea de rău că proiectatul dicționar la care își
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Conceptul determinismului prin finalitate, fundamental în personalismul energetic vizat din unghiul modelelor de reconstrucție a umanului, concentrează legătura acestei filosofii cu proiectul antropologic kantian. Detaliile legăturii (fără a distinge strict între aspectul formal și cel de conținut) ar putea fi sistematizate, pornind de la cele două orizonturi de tematizare proprii filosofiei personalismului energetic, dar luând în seamă și alte concepte decât cel al finalității, astfel: (1) luând ca sistem de referință teoria personalității în primul său orizont de tematizare a omului (ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
întreaga problemă a personalismului, întinzând perspectiva acestuia în toate direcțiile gândirii filosofice, nerezonvând mult, dar punând totul în discuție, adeseori paradoxal, dar totdeauna original și interesant, este Friedrich Nietzsche. El reprezintă personalismul în chipul cel mai radical. (...) Nietzsche n-a sistematizat personalismul, dar a produs ceva mai mult în favoarea personalismului: a impus vremii noastre obișnuința de a simți în perspectiva personalismului"240. Iată o evaluare a filosofiei nietzscheene cum se vede, în termeni foarte generali, dar atenți la semnalarea unui orizont
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
filosofică. Scopul explicit al lui Vasile Băncilă era acela de a semnala îndeosebi diferențele dintre cei doi gânditori, pornind de la faptul că există cel puțin o asemănare fundamentală între ei: inspirația kantiană care a condus către personalismul lor. Iată cum sistematizează interpretul deosebirile dintre aceste două filosofii personaliste. Ar exista între ele, mai întâi, o deosebire de obiect: personalismul renouvierist este o metafizică, poate chiar o teodicee, personalismul energetic are în vedere viața din punct de vedere biologic, psihologic, social, așezându
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fizic pentru creșterea forței musculare, mobilizarea articulară, coordonarea neuro-musculară și creșterea abilităților motrice. Programele kinetice folosite au fost individualizate sub raportul sistemului de mijloace utilizat, al modalităților de execuție a actelor motrice specifice. Concluzii Concluziile cu aplicabilitate practică pot fi sistematizate astfel: Etapele obligatorii ale recuperării medicale în scolioză sunt: 1. Identificarea factorilor de solicitare intensa globală/țintită; 2. Diagnosticul complet clinico-funcțional; 3. Aplicarea precoce și corectă a celor mai potrivite soluții terapeutice; 4. Evaluarea riscului de recidivă. Programele de recuperare
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Ganciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_814]
-
respinge. Cum a remarcat von Wright, Wittgenstein se distanța de puncte de vedere pe care le depășise într-un mod care se învecina cu ostilitatea. O minte mereu preocupată să exploreze noi orizonturi nu avea, desigur, resursele necesare pentru a sistematiza gândurile și a le prezenta într-un mod cât de cât accesibil pentru studenții obișnuiți. Iar aceștia nu aveau cum să cunoască multe lucruri despre care Wittgenstein nu vorbea: situația discuției filozofice în problema abordată, pozițiile mai vechi ale lui
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ori, examinarea unor limbaje mai simple, limbaje cum sunt cele ale copiilor sau ale unor triburi primitive. Aceasta deoarece aici regulile folosirii expresiilor sunt mai accesibile privirii. Raportându-se la un limbaj mult mai complicat, filozofii au tendința de a sistematiza regulile folosirii expresiilor, de a privilegia unele folosiri și de a uita de altele. Ei nu țin seama îndeajuns de folosirea fluidă a multor cuvinte și sunt astfel induși în eroare de unele analogii, enunțând regulile în mod greșit.54
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
pe aceste reflectări În plan psihic ale situațiilor reale În care un semn este implicat a condus la utilizarea unor concepte cum ar fi: frame, script, scheme, scene ș.a. Toate aceste concepte reflectă un singur fapt: cunoștințele umane sunt organizate, sistematizate În modele cognitive. Van Dick folosește un singur concept, cel de frame <ref id="99”> Se pare că termenul frame a fost introdus de Minsky, iar scheme de Schank și Abelson (Apud. Mandler 1984, p. 75)referință </ref> , prin care
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
intervievat; - rolul precis determinat pe care fiecare dintre aceștia îl deține în cadrul relației amintite; - informația culeasă apărută ca rezultat al unei strategii într-un circuit cu dublu sens. Ca tehnică neformală, am folosit interviul ghidat sau concentric, problemele abordate fiind sistematizate într-o listă de control care cuprinde punctele esențiale în jurul cărora cercetătorul organizează și dirijează cursul interviului. Cercetătorul are libertatea de a formula întrebările, de a determina succesiunea acestora, de a pune întrebări suplimentare atunci când situația o impune. În cadrul interviului
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]