56,932 matches
-
-a-nchis... 1. Marian Barbu, critic literar prin excelență, atât prin independența interioară cât și prin imparțialitatea exterioară a aserțiunilor estetice, constată la 65 de ani - cum scrie în prefață Autoportret cu irizări târzii a cărții de poeme, Provizii de soare (Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2004) - că a „abandonat inexplicabil drumul spre poezie. El începuse - zice - din timpul facultății bucureștene (1959-1964), dar a fost repede dislocat, ba de ziarist, ba de criticul și istoricul literar, de prozator și înlăturat, daca nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ascunsă”, cum zice în prefață amintită, încât „arhiva lirica” să-i sporească la noua volume. Abia la 65 de ani se hotărește să extragă un eșantion din aceste volume, publicându-l sub titlul explicit, ca o propoziție analitic-adevărată, Provizii de soare (Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 2004). Se pare, însă, ca aceasta reținere este condiționată și de convingerea autorului că: „poem citabil, indiferent de tectonica din pagina, este numai acela care produce coerentă în viziune și propune o sintaxa multifuncționala”, cu exigenta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
o sintaxa multifuncționala”, cu exigenta: „Starea naturală a poemului de referință trebuie să izbucnească dintr-o idee, daca nu originală, obligatoriu, însă, autentică. Verbele la diatezele reflexiva și pasivă se cuvine să viziteze în nuce spiritul poetic”. „Eșantionul” Provizii de soare este format din 151 de poeme, așezate alfabetic după titlu, extrase, probabil, din toate cele nouă volume, dar cu siguranță după convingerea și exigenta autorului. Primul termen al titlului le precizează identitatea și funcția, iar al doilea, conținutul și calitatea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Dar, ca o reacție, sub această se întinde acaparatoare „lecția soresciană” cu răsucirea de fire epice și înnodarea lor în idee. Rămâne scopul, dar mijloacele se schimbă! (Să citam un singur poem, fie el cel care dă titlul, Provizii de soare: „Totuși niște provizii de soare / Autentice că frânghiile de circ / Ne-ar trebui / Nu știi cum e vremea mâine / Să fie urmașilor / În mileniul următor / Să ne-ncingem cu ele / La nivelul inimii / Până murim / Apoi centura s-o punem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
această se întinde acaparatoare „lecția soresciană” cu răsucirea de fire epice și înnodarea lor în idee. Rămâne scopul, dar mijloacele se schimbă! (Să citam un singur poem, fie el cel care dă titlul, Provizii de soare: „Totuși niște provizii de soare / Autentice că frânghiile de circ / Ne-ar trebui / Nu știi cum e vremea mâine / Să fie urmașilor / În mileniul următor / Să ne-ncingem cu ele / La nivelul inimii / Până murim / Apoi centura s-o punem / Tot spre răsărit / Nu vom
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Să fie urmașilor / În mileniul următor / Să ne-ncingem cu ele / La nivelul inimii / Până murim / Apoi centura s-o punem / Tot spre răsărit / Nu vom mai putrezi / Va fi cea mai bogată / Hrană de faraon / Până când urmașii / Vor găsi soare pe masura / Și vor deschide un magazin / «Magazinul soarelui» - / El va fi rar / Dacă ne gândim bine, / Că rocile selenare. // Ce vom face noi, / Noi adunătorii de soare?! Noi vom vinde lumină / Altor galaxii / Vom fi savanții de duzină”, p.
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cu ele / La nivelul inimii / Până murim / Apoi centura s-o punem / Tot spre răsărit / Nu vom mai putrezi / Va fi cea mai bogată / Hrană de faraon / Până când urmașii / Vor găsi soare pe masura / Și vor deschide un magazin / «Magazinul soarelui» - / El va fi rar / Dacă ne gândim bine, / Că rocile selenare. // Ce vom face noi, / Noi adunătorii de soare?! Noi vom vinde lumină / Altor galaxii / Vom fi savanții de duzină”, p. 123). Faptul acestor însușiri de „lecții” se datoreaza atât
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Va fi cea mai bogată / Hrană de faraon / Până când urmașii / Vor găsi soare pe masura / Și vor deschide un magazin / «Magazinul soarelui» - / El va fi rar / Dacă ne gândim bine, / Că rocile selenare. // Ce vom face noi, / Noi adunătorii de soare?! Noi vom vinde lumină / Altor galaxii / Vom fi savanții de duzină”, p. 123). Faptul acestor însușiri de „lecții” se datoreaza atât experienței de dascăl și cărturar, cât și solicitării spiritului sau de a face vădit sensul construcției poematice drept reflexie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să iasă de sub presiunea ontica, dar, la celălalt capăt al traseului străbătut, clipeau ochii amăgitori ai metaforizării. Și luciditatea, experiența și lecțiile asumate nul lasă să facă pasul înapoi, desi „resturi”, „vesminte colorate”, de pe acest traseu, poemele „eșantionului” Provizii de soare mai poartă cu ele. Este lesne de văzut cum unele își au axa construcției chiar pe aceste echivalente și analogii și, totodată, printre cuvintele lor „zâmbesc” prepoziția atributiva „de” și „genitivele” (spre exemplificare, poemul Măsuri de prevedere, „Când e frig
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de pământ” (Pentru semenii mei, p. 111). Dacă femeia este geneză existenței, pentru bărbat, pentru cine trăiește finitudinea și ajunge în ipostaza de poet, cuvantul trebuie să fie geneză ființei. Dar, oare, se observă că suntem în spațiul intelectului, sub soarele viu al amiezii spiritului și vieții, unde legile sunt trasate și făcute prin litera definiției și a necruțătorului trebuie!? Intermezzo 1. Pentru Marian Barbu, 2004 este un an de coliziuni. Să ne imaginăm un copac ajuns la maturitatea deplină și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și brusc este pensionat? Profesorul Marian Barbu o știe. Nu mai poate să comunice ideea și să-și reazeme privirea de tâmpla tinerilor. Și mai dureros, nici de a celor doi copii ai săi, plecați peste Atlantic. „Eșantionul” Provizii de soare vine că o întoarecere a privirii înapoi și o clipire a ochilor printre lacrimi. Este darul din ceea ce a pus de-o parte pentru noi. Ni-l oferă și pleacă, peste ocean, la copiii săi, într-o peregrinare cultural existențiala
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lui plină cu apă de ploaie, în care oricâte săbii ar fi infipt, n-ar fi ținut, în nici un caz, de foame? în același timp, artiștii restituiau în Grande Salle de la lucrări ce, probabil, nu se supuneau condiției răsăritului de soare. Prestația bufonului, în schimb, da: un răsărit pe care poți să-l descoperi atunci când cerul e senin sau, dimpotrivă, să-l ratezi dacă afară e înnourat. Ca în free-music, în care fie poți să te regăsești pentru o clipă sau
Centre Pompidou by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10605_a_11930]
-
a fost marea șansă a lucrării lui Bedrossian. Un noroc ce se insinuează, iată, tot mai frecvent, ca singurul lucru adevărat într-o lume componistică devenită frecvent, din păcate, casă de joc. Atât doar că acest noroc este ca un soare ce, luminând o emisferă, o lasă pe cealaltă în întuneric. N.B. După frecvența aparițiilor în programele IRCAM-ului, precum și după magnitudinea trendului mediatic, Frank Bedrossian pare a fi unul dintre răsfățații lui Pierre Boulez. S-a născut la Paris, în
Centre Pompidou by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10605_a_11930]
-
de tradițional și înaltă tehnologie care caracterizează viața japonezilor în epoca postindustrială reușește să îi producă revelații pînă și lui Kyiomi. Deși este pe jumătate japoneză, crescută fiind la Londra, ea continuă să se simtă un gaijin (străin) în țară Soarelui Răsare. Cu multă luciditate analizează Kyiomi diferențele dintre comportamentul său și cel al unei autentice femei japoneze de azi: "Încă nu obișnuiam să-mi schimb tonul la keitai denwa de zece ori pe săptămînă, întrebîndu-mă care va fi următorul rington
Exotism postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10553_a_11878]
-
Theodor Tudoriu Borges, Cortázar sau Xul Solar sunt la fel de definitorii pentru Argentina ca Gardel, Fangio sau Perón. Dar cred că nu exagerez afirmând că, pentru un român ajuns la Buenos Aires (11,5 milioane de locuitori, soarele care indică la amiază nordul...), referința literară obligatorie poartă numele Alinei Diaconu. Pe 21 aprilie 2006, în locuința sa din cartierul San Telmo, cunoscuta scriitoare argentiniană a avut amabilitatea de a-mi acorda un interviu legat de trecutul său românesc
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
se trece de la primul capitol la al doilea, apoi la celelalte, pentru a intra în partea a doua" a volumului (precizările lui Liviu Antonesei sunt absolut delicioase); și am rămas cu un gust de rânced, de ficțiune alterată, uitată la soarele orbitor al nonvalorii. Nesigură pe resursele sale, sau conștientă de ele, Ioana Baetica își plasează în deschiderea cărții un text-cârlig care să capteze interesul cititorului. Prima secvență din romanul "fracturist" Pulsul lui Pan e o colecție de provocări în cheie
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]
-
pitorești pe care mi le-a împărtășit Ion Marin Sadoveanu cu ocazia turneului Teatrului Național la Veneția, în 1957, cînd ne luam în fiecare seară cafeaua la Florian, în splendida piață a Palatului Dogilor, alături de porumbeii ce se zburătăceau, sub soarele declinant care mîngîia fațadele aurite și pietrele tocite de vreme. Ceea ce s-a risipit ca fumul din suita peregrinărilor ori a trăirilor mele nu suferă comparație, ca amplitudine și gravitate, cu ceea ce am izbutit să salvez documentar. Ajuns acum la
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
muchia de lut a rădăcinii. Ea era părul de lângă fereastră lumii mele, bătrân, aplecat spre răsărit, ca o cruce strivita de lehuzia Mariei, înainte de facere. DE DIN TINE De din tine am picurat a răi pe muntele de turcoaz, când soarele mucegăise de singurătate, proptit în diminețile ochilor tăi curgând spre obârșii. De din tine mi-am ivit rostirea buzelor două corăbii naufragiate pe țărmul lutului tău, cu fiori de sirene și dezmăț de îmbrățișări. De din tine mi s-au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
-i mereu polisemantismul degajat în varii contexte. Așa încât Cuvântul a devenit punct de plecare în combinațiile morfosintactice ale unei gândiri exprimate pe structuri lirico-epice. Depun măr turie, în această privință, cele trei volume de versuri apărute până mai ieri: Fiul soarelui (1975), Mai mult de cat cuprinde ochiul (1988), amândouă la Editură „Scrisul Românesc”, din Craiova, și Iulie Patru (1998), tipărit la Editură „Aius”, tot din Craiova. Acestora, li s-a alăturat al IV-lea volum: Van Gogh, poetul (2010), editat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
artă. Al doilea departament l-ar constitui iubirea - nu exaltata, dar vibrantă, pulsatorie. Cândva, instalată normal și dispărută fără urmă, impune prin reverberație mlădieri de gand și zâmbete cu ochi luminoși: „număr în tranșă: dimineți, boabe de roua / apusuri de soare // atâta distanță-ntre noi și atâta uitare” („Pescăruși în furtună”). Idem poeziile: „Azi nu te mai privesc, frumoaso, în ochi”, „Nedumerire” („Mă-ntreb și azi de te-am aflat vreodată / deși la braț am mers in necuprins / de chipul tău
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cât timp îl rostesc - să se schimbe - și de tot să mă rătăcesc masă la care scriu are - mereu alte dimensiuni - patul - în care dorm - mă trezește - mereu spre alte puncte cardinale - decât cele patru - pe care le știam - cândva soarele este într-un continuu apus - indus - iar luna a disparut a renunțat la identitate - de mult am invatat să-mi smulg cojile de pe rănile în curs de cicatrizare: durerea modulata permanentizata - imi deturnează atenția de la groază - de morisca lumii - de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
1007. Viață este cea mai mare risipă de cuvinte. 1008. Rostul morții este să moară înviind astfel. 1009. Lacrima cuvântului este lipsa de înțelegere și de aceea vă rog nu faceți cuvintele să plângă. 1010. Doar norii viselor pot umbri soarele speranțelor ce vor cădea din cerul inimii în țărâna ce a mai rămas din cuvintele noastre obosite de vremea fiecărui Destin în parte. 1011. Cine poate ruga fulgerul inimii să lumineze adevărul vieții? 1012. Cine poate întreba, intrebarea de:"a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
bine, în limba română nu este citită pe planetă. Iar în limba română nu poți avea decât un succes regional cel mult, un succes pe țară. Așa cum a irumpt acum, să spunem, Cărtărescu, dar succesul lui este local, ca un soare palid care străbate printre nori... Cărțile mari se exprimă în limba engleză, franceza, germană sau spaniolă și uneori în italiană. Rareori într-o limbă că poloneză sau...am omis rusă, în care au strălucit scriitori că Soljenițân sau Pasternak. D.C.
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de strugure mai strălucește pe ultima ramură în ger cu dulceața lui amăgește flautul ultima ceață de îngeri din cer Și iată cum pe nesimțite întunericul se înmulțește că erizipelul și iată cum se înmulțește scânteiuța de baltă Cum floarea soarelui devine mai roșie în apus decât urechea tăiată a lui Van Gogh Pe mâinile noastre că o pulbere fină rămășițele pământești ale stelei dau de gândit vecinei noastre de palier Cineva demontează în umbră mașinăria fină a viselor noastre că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
într-un sens sau altul, acum fiecare se grăbea spre calea lui. Nehotărâții se învârteau de la un loc la altul, fără a avea curajul s-apuce încotrova. La azilul de bătrâni, era liniște. Unii jucau table, alții stăteau întinși la soare sub pledurile roase de timp sau decolorate. Pe ei nu-i mai interesa supraviețuirea. O parte plecaseră totuși luați de rudele ce-și amintiseră de ei. Cei mai multi n-aveau nici puteri și nici unde se duce, dar mai ales n-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]