3,508 matches
-
de a constitui și perpetua familii, stat național, religii și sărbători. Acestea sunt nu doar instituții, dar și valori durabile, care susțin încercările istorico-naturale și culturale ale oamenilor. Deoarece după anii 1980 dezechilibrele au fost urmate de încercări de reglare socio-economică, tot mai mulți oameni au fost obligați să treacă de la satisfacții la sacrificii, ajungând uneori și la noi forme de mutilare a corpului, prin vânzările de organe (românii ocupă primele locuri din lume) și a spiritului, prin trădări, înșelări și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
unite cu mari deficite financiar-economice. Modelul economiei socialiste de piață a influențat cercetători și politicieni din țările occidentale, bazate pe economii capitaliste și pe un pluralism ideologic amintit în paginile anterioare: neomarxiști, neoliberali, conservatori, social-creștini și alții. Una din scrierile socio-economice și politologice ale conaționalului Mattei Dogan (1920-2010) a fost tradusă prin sintagma "economia mixtă". (18) În semn de recunoaștere a contribuțiilor sale din sociologia și politologia contemporană, în anul 1992 Academia Română l-a cooptat printre membrii săi de onoare. Lucrarea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ea are roluri funcționale, pentru că permite supraviețuirea pluralismului tot mai amenințat de mișcările protestatare (18, p. 190), iar marile organizații integrate în stat își asumă responsabilități economice globale. Paradigma corporatistă este imaginea capitalismului avansat, care integrează producătorii organizați în grupuri socio-economice, facilitează interacțiunile conducătorilor, mobilizează și controlează social masele (18, p. 195). Autorii nu ezită să și descalifice neocorporatismul, pentru că reprezintă nostalgia după o ordine feudală, depășită prin succesivele revoluții industriale, păstrată, ca atâtea alte realități colorate sentimental, de memoria colectivă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
un fond de pensii care depășea cel mai mare capital dintre primele o mie de firme, creșterea rolului managerilor și al directorilor, "acționariatul popular", care accentua rolul claselor mijlocii. Toate acestea reduceau presiunile care determinau intervențiile statului. Între timp, limbajul socio-economic curent s-a modificat în cadrul disputelor și apropierilor de vederi asupra relațiilor modernității cu tradițiile, a Estului cu Vestul și a Nordului cu Sudul. În anii 1990, de exemplu, termenul "sat global" lansat de canadianul Marshall McLuhan (1911-1980) se folosea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Astfel, dacă ortodoxismul domină în țări ca Bulgaria, Grecia, România, Serbia, Macedonia, Muntenegru, atunci se poate estima că această religie este principala cauză a întârzierii modernizării lor? Sau pregnanța catolicismului în Croația și Slovenia este o cauză a situației lor socio-economice mai bune față de celelalte foste republici iugoslave? De aici se poate foarte ușor trece la conjectura superiorității catolicismului față de ortodoxie și față de islamul răpândit în țări ca Albania și Bosnia-Herțegovina, Kosovo și Turcia, cu standarde mai reduse de viață, parcă
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Astfel, se poate susține ideea că Dracula și victimmele sale feminine, care sunt, la fel ca el, periculoase din punct de vedere cultural și sexual, reprezintă potențiale deviații de la normă și pot crea un dezechilibru de putere 91, amenințând ordinea socio-economică a lumii occidentale. În celebra ecranizare a romanului Dracula, din 1931 (cu Bela Lugosi, un actor ungur, în rolul contelui Dracula), este foarte bine accentuată reprezentarea "celuilalt" ca distrugător potențial. Primele scene ale filmului alb-negru înfățișează un ținut "exotic" cu
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pangermanic, dar revendicîndu-și, din 1940, misiunea de a unifica Europa... În fine, în 1945, pe cadavrul Germaniei, cele două jumătăți de Europă văd lumina zilei. Orientul, Occidentul, Europa Vîrtejul pare să se fi dezintegrat, lăsînd în urmă doar un mini-vîrtej socio-economic care se manifestă în Vest. Divizările dintre statele-națiune europene s-au atenuat. Între 1945 și 1989 însă, o nouă diviziune secționează vertical Europa, de acum dominată de cele două hegemonii mondiale. Și totuși, fiecare dintre ele este, în felul său
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de autori precum Hans Dieter Klingemann, Ian Budge, Hans Keman sau Michael Laver, ea se înscrie într-o temă de reflecție care a încercat să răspundă la două provocări. Pe de o parte, să identifice care dintre factorii politici sau socio-economici au impactul decisiv asupra politicilor adoptate de un anumit guvern. Pe de altă parte, să identifice care sunt acele caracteristici ale partidelor care influențează cel mai puternic luarea deciziilor privind politicile. Principala provocare a acestui tip de studii este stabilirea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
factori este însă vizibil mai clar în ceea ce privește implicarea Parlamentului în elaborarea politicilor. De asemenea, sunt mai frecvente situațiile în care trăsăturile producției legislative ilustrează opțiunile doctrinare ale partidelor aflate la putere sau viziunea acestora privind politicile. Cu toate acestea, contextul socio-economic, tranziția sau proiectele europene ale României continuă să influențeze puternic legislația adoptată. Unul din cele mai relevante aspecte ale producției legislative este raportul acțiunii guvernamentale (în sens larg), mai exact a activității legislative a Parlamentului, cu discursul politic al partidelor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
identificare (Weber 1956; Bourdieu 1979; Laitin 2000), spre deosebire de religie, clasă sau profesie, este mai puțin supusă transformărilor (Weber 1956; Connor 1967; Lijphart 1977; Dogan 1999). Edificatoare în acest sens este afirmația lui Brian Barry, potrivit căreia, spre deosebire de grupurile religioase și socio-economice, grupurile etno-lingvistice sunt preocupate nu numai de "modul în care țara ar trebui să fie guvernată", ci și "dacă țara chiar ar trebui să existe" (Barry 1975). Neîndoielnic, toate aceste considerații pun în evidență caracterul structural al diviziunii etno-lingvistice. Segmentele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
adresate Comisiei și/sau Consiliului în cadrul sesiunilor plenare ce se țin o dată pe lună. În acest context, deputații au chestionat Comisia cu privire la posibilitatea de a controla cifrele statistice transmise de statele membre prin Eurostat, serviciul însărcinat cu elaborarea de statistici socio-economice pe baza datelor care îi sunt transmise de statele membre. La fel de animate au fost și dezbaterile cu privire la soluțiile pentru a salva Grecia din criza economică și cele cu privire la respectarea regulilor Pactului de stabilitate și creștere, care cuprinde regulile de disciplină
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
perspectivei teoretice dezvoltate, aceste studii tind să "identifice cauzalități dominante, și le este greu din acest motiv să explice complexitatea fenomenelor prezente"61. Dacă cooperarea între cele două mari grupuri politice tinde să decline în timpul voturilor, mai ales în ceea ce privește chestiuniile socio-economice pentru care Parlamentul European are competențe crescute, aceasta persită pentru mai mult de jumătate din voturile prin apel nominal (65% din voturi în legislatura 1999-2004 și 67% din voturi în legislatura 2004-2009). Voturile din Parlamentul European sunt caracterizate prin această
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
înregistrează din nou cea mai mică rată de participare (24%). Participarea continuă să crească față de alegerile precedente în Irlanda și Spania, principalele beneficiare ale fondurilor de coeziune. Deși Portugalia beneficiază de aceleași instrumente financiare pentru a reduce disparitățile de dezvoltare socio-economică, prezența la urne este descendentă între 1979 și 2009, cu o sensibilă creștere în 1999. Tabel 6: Participarea la alegerile europene 1979-2009, exprimată în %29 1979 1981 1984 1987 1989 1994 1995 1996 1999 2004 2009 Belgia 91.36 92
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
locuitorilor, indiferent de apartenența lor etnică sau religioasă. În linii mari, orașul a continuat să funcționeze în baza aceleiași legislații de organizare a comunelor urbane, cu rădăcini în perioada domniei lui Al. I. Cuza (1864), și a conservat aceeași structură socio-economică până la sfârșitul perioadei interbelice. Nici legea administrativă din anul 1925 - cu modificările din anii 1929 și 1930 - nu a produs schimbări majore în privința statutului juridic al orașului. Astfel, Bacăul a continuat să fie reședință de județ sub indicativul administrativ de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dominante ale respectivei localități; 2. Fiecare grup - etnic, social, religios - prin coeziunea sa lăuntrică, prin tradițiile și valorile promovate, își pune amprenta - cel puțin - asupra realităților arhitectonice și economice ale orașului din care face parte; 3. Hărțile urbane privind structura socio-economică sau profesională, modul în care locuitorii se așează în teritoriu nu sunt rodul unor repartizări aleatorii, ci ilustrează „felul de a fi”, tradiția, cutumele și năzuințele unui grup etnic aflat în competiție ori învecinare, mai mult sau mai puțin activă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
important al cercetării a fost alocat momentelor dramatice din istoria locală - Bacăul în perioada Primului Război Mondial și incendiul din 16 mai 1926. Capitolul al treilea, Diviziunea „etnică” a muncii: evreul - motorul economiei, românul - slujbaș al statului și agricultor. Aspecte privind evoluția socio-economică, anunță încă din titlu liniile directoare ale cercetării. Luând ca bază documentară fondurile arhivistice, dar și bibliografia circumscrisă domeniului economic, ne propunem să evidențiem specificul economiei urbane, dezvoltarea principalelor sectoare - industria, comerțul, meșteșugurile, agricultura -, hărțile etnice pentru fiecare din ramurile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
putem presupune că, la români, ideea de oraș a venit tot pe calea „importurilor” - „viața noastră orășenească nu vine dintr-o dezvoltare proprie a poporului românesc” -, iar transpunerea conceptului în plan concret a fost puternic influențată de realitățile politice și socio-economice interne. Pentru că tema noastră de cercetare este orașul Bacău și, mai ales, pentru că opiniile noastre „contravin” unui curent științific ce atribuie Bacăului un incontestabil „certificat de urbanism” încă din secolele XIV-XV, ne vedem obligați să aducem anumite clarificări teoretice asupra
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1495). Voievozilor din Moldova secolului al XV-lea nu le-au lipsit nici „modelul” orașului medieval din Europa centrală - pe care îl cunoșteau, de altfel, foarte bine -, nici factorul pericolului extern (factor favorizant pentru ridicarea fortificațiilor orășenești) și nici infrastructura socio-economică ce a stat, pretutindeni, la baza fenomenului de urbanizare. Însă, din punctul nostru de vedere, ceea ce a lipsit structurilor feudale moldovenești a fost atingerea acelei „etape politice” de relaxare, de „dezgheț” în relația cu nucleele cu potențial citadin. Autonomiile reale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
întrebuința la băut sau la menaj apa din puțul aflat în curtea casei sale, deoarece aici se găsește un caz de febră tifoidă”. În cadrul primăriilor orășenești funcționau și Serviciile (Departamentele), a căror principală misiune era aceea de a armoniza realitățile socio-economice locale cu prevederile legislației românești, sau de a duce la îndeplinire hotărârile consiliilor comunale. Activitățile desfășurate în cadrul acestor Servicii acopereau o plajă restrânsă de domenii, indicate chiar de titulatura lor: pentru perioada 1864-1918 - Serviciul Verificării Măsurilor, Serviciul Tehnic comunal, Serviciul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pe țară fiind de 92 la 100. Singurele orașe din România în care numărul femeilor întrecea pe cel al bărbaților erau tot în Moldova: Piatra Neamț - 108/100, Iași - 106/100 și Botoșani - 101/100. Cauzele trebuie căutată tot în realitățile socio-economice ale orașelor respective. Criza financiar economică ce s-a manifestat la cumpăna dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea în întreaga țară, resursele limitate ale regiunii - atât cele financiare, cât și cele naturale -, au determinat plecarea unui eșantion
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Racoviță consemnază aceeași tradiție a împărțirii administrative a orașului în „patru subîmpărțiri, secții sau culori”. Semnificațiile ce se ascund în spatele acestor structuri administrative urbane sunt greu de decriptat. Una dintre ipoteze ar putea să ia în calcul corespondentul din zona socio-economică pentru fiecare dintre aceste culori. Cu alte cuvinte, fiecare culoare ar putea oferi indicii asupra statutului social al locuitorilor din respectivele cartiere. O astfel de compartimentare administrativ-comunală pe criterii de apartenență la diferitele categorii socio profesionale ne este indicată chiar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
utilizează și în zilele noastre”. Într-un registru explicativ privind originea acestor forme de împărțire administrativ comunală pe ciastii/culori cele dou) ipoteze de lucru enunțate mai sus nu se exclud reciproc. Dimpotrivă. Asocierea celor dou) componente - cea de natură socio-economică și cea de poliție urbană - deschide perspectiva unui orizont originar extrem de interesant. Acesta ar putea să fie plasat în lumea urbană a Antichității mediteraneene, cu atât mai mult cu cât asemănarea cu structura facțională a polis-urilor elenistice și romane
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai pregnantă în zona de Nord pentru că aici a existat posibilitatea unui dialog continuu cu „sateliții” rurali ai orașului: Șerbănești (N-E) și Mărgineni (N-V). Felul în care diferitele comunități etnice și au repartizat suprafața orașului sugerează perfect profilul socio-economic al membrilor acestora. Pe armeni, de pildă, începutul secolului al XIXlea îi găsește poziționați în partea de Vest a orașului, în imediata apropiere a sediului isprăvniciei. Deloc întâmplător, aici prinde contur o uliță armenească - veritabilă arteră comercială ce deservea, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
importante unități industriale și comerciale ale orașului - Bulevardul Carol I și străzile Bacău-Piatra, Ocolul Vitelor, Turbinei, Doamna Ruxandra, Scheia, Poștei -, se afla în ruină. Singurul element pozitiv era dat de faptul că nu au existat pierderi de vieți omenești. Consecințele socio-economice ale dezastrului au fost dintre cele mai alarmante: sute de muncitori, funcționari și mici meseriași au rămas timp de aproape șase luni fără loc de muncă și adăpost. Doar lista meseriașilor ce au suferit pagube de pe urma incendiului, întocmită de responsabili
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au profitat de noile oportunități au fost locuitorii evrei. Aceștia au devenit veritabili „pionieri” ai capitalismului românesc sau, așa cum afirmă istoricul Hary Kuller, „primii vestitori politici ai modernizării și democratizării relațiilor economice și drepturilor privind proprietatea”. La conturarea acestor realități socio-economice toate atuurile au fost de partea locuitorilor de religie mozaică: tradiția negustorească adânc înrădăcinată, capitalul financiar și priceperea manevrării lui, o riguroasă organizare comunitară, deschiderea pe plan extern ș.a. Fenomenul s-a manifestat cu predilecție în mediul urban din Moldova
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]