5,527 matches
-
în clase. Nici sistemul de consiliere școlară și vocațională nu este imun la practici care, în loc să ajute la maximizarea șanselor sociale ale beneficiarilor, susțin decizii din partea educatorilor, părinților sau elevilor ce nu fac decât să contribuie la menținerea inegalităților sociale. Sociologii americani Aaron Cicourel și John Kitsuse (1963) au studiat sistemul de consiliere al unui mare liceu și au constatat că originea socială a elevului constituia un factor esențial în determinarea tipului de sfat pe care îl primea. Consilierii erau mult
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cu excepția cazurilor în care sunt de o inteligență sclipitoare. Descoperirile lor cu privire la distorsiunile sociale ale consilierii școlare constituie un serios semnal de alarmă, având în vedere și efectul de expectanță a profesorului documentat, așa cum am arătat în secțiunea anterioară, de sociologii Robert Rosenthal și Lenore Jacobson (1968). Potrivit acestora, copiii din clasele inferioare pot suferi eșecuri școlare deoarece imediat ce intră în sistemul educațional sunt direcționați către grupuri cu rezultate slabe, iar profesorii și consilierii se așteaptă oricum ca ei să eșueze
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
capacitatea individuală a elevului de a-și însuși conținuturile învățământului. Rezultatele astfel diferențiate se vor manifesta la nivelul practicilor individuale și la cel al destinației sociale. Conceptele de bază pentru înțelegerea raporturilor cu conținuturile școlii sunt cele de habitus, la sociologul francez, și cod lingvistic, în cazul sociologului britanic. 1. Societate și educație la Pierre Bourdieutc "1. Societate și educație la Pierre Bourdieu" Pierre Bourdieu (1930-2002) a fost, fără îndoială, unul dintre cei mai importanți sociologi ai secolului XX. Pornind de la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
însuși conținuturile învățământului. Rezultatele astfel diferențiate se vor manifesta la nivelul practicilor individuale și la cel al destinației sociale. Conceptele de bază pentru înțelegerea raporturilor cu conținuturile școlii sunt cele de habitus, la sociologul francez, și cod lingvistic, în cazul sociologului britanic. 1. Societate și educație la Pierre Bourdieutc "1. Societate și educație la Pierre Bourdieu" Pierre Bourdieu (1930-2002) a fost, fără îndoială, unul dintre cei mai importanți sociologi ai secolului XX. Pornind de la antropologia înrădăcinată în tradiția lui Durkheim, Mauss
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sunt cele de habitus, la sociologul francez, și cod lingvistic, în cazul sociologului britanic. 1. Societate și educație la Pierre Bourdieutc "1. Societate și educație la Pierre Bourdieu" Pierre Bourdieu (1930-2002) a fost, fără îndoială, unul dintre cei mai importanți sociologi ai secolului XX. Pornind de la antropologia înrădăcinată în tradiția lui Durkheim, Mauss și Claude Lévi-Strauss, a construit o concepție sociologică ce a fost calificată drept structuralist-genetică sau structuralist-constructivistă. Etichetat drept marxist, durkheimian sau structuralist, Bourdieu a respins orice înregimentare paradigmatică
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din cancelarie sau cele din toaletă). Așadar, instituțiile școlare sunt nevoite să utilizeze codul elaborat. Concluzia este simplă: dacă nu stăpânești codul elaborat, nu vei reuși în sistemul educațional. Totuși, teoria lui Bernstein nu trebuie înțeleasă într-un mod simplist, sociologul britanic avertizând asupra unor detalii adeseori trecute cu vederea de exegeți: 1. Faptul că unii copii nu par a stăpâni codurile elaborate ale școlii nu înseamnă că nu înțeleg discursul profesorului. Reținerea lor se poate datora inabilității de a exprima
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fi însă, în nici un caz, ignorată. Rejetul iconoclasmelor a fost o sarcină extrem de dificilă și ea nu putea fi îndeplinită decât prin medierea și depășirea criticii științifice. Faptul că gândirea occidentală a fost profund marcată de cartezianism a permis majorității sociologilor și antropologilor să admită că există două tipare de civilizație (pattern of cultures). Sorokin distinge între culturile ideaționale (ideational) și cele vizualiste (sensate), iar Ruth Benedict, mergând pe un drum deschis de Nietzsche, vorbește de culturi apollinice și dionisiace. E
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dirijarea observațiilor directe și a amintirilor pentru a soluționa o anume problemă, o nelămurire sesizată. De aceea, dacă utilizarea filmului ar fi excesivă, ea ar putea stânjeni progresul gândirii la tânăra generație. Pe aceeași linie se situează și concluziile unor sociologi francezi, care, comparând compozițiile făcute de elevii de azi cu cele ale bunicilor, au constatat o superioritate evidentă în exprimare acum 100 de ani față de actuala generație. Faptul a fost explicat prin cultivarea excesivă a audio-vizualului, ceea ce creează mereu o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care profesiunile intelectuale sunt prețuite. În majoritatea țărilor dezvoltate, această meserie este căutată îndeosebi de femei. România nu face excepție de la această regulă. Stereotipul care circulă în câmpul social este acela că meseria de profesor este o profesiune feminină. Unii sociologi cred că însuși specificul acestei profesiuni, care presupune fragmentarea obiectivelor și intensificarea controlului extern, o face neatractivă pentru bărbați. Multe cercetări evidențiază faptul că această meserie pare să convină mai bine femeilor, capabile să accentueze dimensiunea expresivă și afectivă. Salariile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sociale: familia, școala, mediul de muncă și comunitatea pot constitui un punct de plecare. Există o serie de instituții mai obscure, uneori cu un statut mai curând de tranziție, precum festivalul studențesc european Wanderjahr și „colegiile invizibile” descrise de unii sociologi. Abordarea este elaborată ulterior sub titlul de „Cadru contextual”. Deocamdată, principalul aspect pe care intenționăm să îl evidențiem este că există numeroase moduri de scindare a vieții creative în activitățile sociale pe care le incumbă. Deși concepțiile lui Karl Marx
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
istorică, istoriometria are o lungă istorie și, într-adevăr, ea reprezintă, de fapt, cea mai veche abordare de cercetare a creativității! Primul studiu istoriometric a fost publicat în lucrarea Sur l’homme a lui Adolphe Quételet (1835-1868), astronom, meteorolog, matematician, sociolog și poet belgian. În această monografie revizuită în 1835 se află prima cercetare cantitativă asupra fluctuației productivității creative pe parcursul vieții. Concret, prin contorizarea numărului de piese de teatru create în timpul vieții de dramaturgii francezi si englezi, Quételet a descoperit că
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
din mână pe cioara de pe gard”. În consecință, timp de milenii, cele mai multe opere de artă egiptene au fost create după canoane universale, modele comune și metode uniforme, în câteva ateliere centrale supravegheate de preoți sau funcționari publici. Arnold Hauser (1951), sociolog al artei, scrie că „originalitatea subiectului nu a fost niciodată la mare preț în Egipt - de fapt, era universal interzisă; artistul își concentra ambiția asupra perfecțiunii și a preciziei execuției” (p. 36). Faptul că o societate este sau nu deschisă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Petru Poni, Constantin I. Istrati, Emil Racoviță, Constantin I. Parhon, Spiru Haret, Horia Hulubei, Gheorghe Spacu, Gheorghe Ionescu-Sisești, Simion Mehedinți, Ludovic Mrazec, Gheorghe Țițeica), reprezentanți ai muzicii, arhitecturii, artelor plastice (George Enescu, Petre Antonescu, Ion Jalea, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petrașcu), sociologi (Dimitrie Gusti), folcloriști (Athanasie M. Marienescu, Simion Florea Marian, Arthur Gorovei), diplomați (Nicolae Titulescu), oameni politici (Ion C. Brătianu, Vasile Goldiș, Pantelimon Halippa, Iuliu Maniu), reprezentanți ai clerului (Andrei Șaguna, Nicodim Munteanu, Miron Cristea, Pimen Georgescu) și ai armatei (Alexandru
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
alții. Existau susținători activi ai eugeniei și În cadrul altor profesii sau discipline academice și printre aceștia se numărau personalități cunoscute și respectate ca Emil Racoviță, speolog de reputație mondială și pentru o perioadă președintele Academiei Române; Dimitrie Gusti, cel mai important sociolog al perioadei interbelice; Sabin Manuilă, marcant demograf interbelic; Simion Mehedinți; Alexandru Ștefănescu-Goangă și Iuliu Hațegan. Ultimii doi au fost și rectori ai Universității din Cluj În perioada interbelică. Două publicații lunare, Buletin Eugenic și Biopolitic (1927-1947) și Revista de Igienă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unor astfel de cercetători sunt infuzate de presupoziții privind modernizarea și dezvoltarea, modernismul și tradiționalismul. Poziția eugeniștilor nu poate fi Încadrată cu ușurință În modelele actuale de analiză a dezvoltării și modernizării Europei de Est În perioada interbelică. De exemplu, sociologul Daniel Chirot a stabilit recent că opoziția dintre valorile „seculare, vestice” și cele „native, antiseculare” constituie o axă importantă pentru Înțelegerea dezvoltării. Un astfel de model indentifică Însă Occidentul exclusiv cu raționalismul postiluminist și poziția autohtonă, Îndreptată Împotriva Occidentului, ca
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
se bucura de o autoritate foarte limitată și căreia nu Îi erau asociate nici un fel de responsabilități specifice În cadrul noului regim, Moldovan a reușit să obțină un câștig mult mai important pentru el Însuși și pentru Astra. Dimitrie Gusti, un sociolog renumit, fusese numit În fruntea Serviciului Social, un nou proiect Început sub regimul lui Carol al II-lea, care avea ca scop promovarea unei mobilizări sociale mai mari În spatele frontului, prin stabilirea unor legături noi Între tinerii practicanți de profesii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cu Secția de Antropologie și Eugenie a Institutului Social Român condus de Gusti și și-a continuat activitățile educaționale În acest nou cadru instituțional. Ambele au fuzionat În 1937 cu Secția Biopolitică a Astrei 79. Unul dintre studenții lui Gusti, sociologul Traian Herseni, a devenit și el unul dintre susținătorii proeminenți ai eugeniei și un colaborator al publicațiilor editate de Moldovan. Împreună cu Făcăoaru, el exemplifică cel mai fidel trecerea asumată, fără dileme morale, de la susținerea deschisă a ideilor eugeniste la Înrolarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și a posibilității de a recupera infractorii 84. Simpatiile sale politice au devenit vizibile În 1940, când a acceptat o funcție oficială În guvernul legionar. După 1918, interesul pentru eugenie, până atunci Împărtășit de un grup mic de medici și sociologi, a crescut mult, bucurându-se de o audiență mult mai largă În rândul clasei mijlocii, a practicanților de profesii. Câteva instituții, printre care Institutul de Igienă Socială de la Cluj, Astra sau Serviciul Social, au avut un rol important În promovarea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să-și impună, dincolo de cercurile profesionale limitate, viziunea despre progres și evoluție, bazată pe legile irefutabile ale eredității și selecției naturale, ca paradigmă legitimă a cercetării și filosofiei științei. Influența acestor lucrări este dramatic subliniată În scrierile lui Petre Andrei, sociolog foarte cunoscut al Universității din Iași. În sinteza sa din 1936, Sociologie generală, Andrei face o critică dură a teoriilor organiciste ale organizării sociale, construind, În realitate, o listă de acuzații subtile la adresa ideologiilor fasciste și a aspectelor rasiste și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nu a fost niciodată un susținător activ al Școlii eugeniste conduse de Moldovan, dar, asemenea altor intelectuali și cercetători români, el a Încorporat argumentele științifice din teoriile eugeniste despre ereditate și evoluție În propria perspectivă asupra relațiilor sociale 100. Atitudinea sociologului Andrei față de eugenie este o ilustrare foarte elocventă a atracției pe care mulți alți intelectuali români o Împărtășeau față de această teorie. Pentru că, deși teoriile eugeniste realizau o critică foarte puternică a ideilor democratice liberale pe care mulți promotori români ai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și cea a economicului trebuiau liberalizate și democratizate, precum și referitoare la toate implicațiile socioculturale care decurgeau. Astfel, ceea ce Îi poate părea cititorului contemporan ca fiind o alăturare paradoxală și neconcordantă Între teoriile eugeniste și ideile democratice liberale, limitată la cazul sociologului Andrei, era percepută de acest gânditor și de alți contemporani ai săi ca o perspectivă progresistă consistentă. Eugenie și secularizaretc "Eugenie și secularizare" Limbajul și argumentele științifice folosite de eugeniști pentru a critica problemele României au acționat ca o forță
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În 1926. Majoritatea recenzorilor erau colaboratori apropiați ai lui Moldovan, precum Aurel Voinea, și elogiau calitățile lucrării. Pe parcursul următorului deceniu și jumătate, ideile biopolitice ale lui Moldovan au pătruns În textele altor autori, printre care Dimitrie Gusti, cel mai important sociolog al României interbelice, Emil Racoviță, Simion Mehedinți și Alexandru Vaida-Voevod. Faptul că ideile lui Moldovan au avut un ecou larg În activitatea unor discipline atât de variate arată că Biopolitica și textele eugeniste care i-au urmat reflectau interesele și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
claselor de mijloc. Au existat foarte puține voci care au acuzat analizele eugeniste de incorectitudine științifică sau de inconsistență cu scopurile pe care și le defineau. Reacția pozitivă pe care au primit-o aceste analize din partea medicilor, a avocaților, a sociologilor și chiar a unor preoți ilustrează o ambivalență mai larg răspândită printre elitele cu un nivel superior de educație În privința beneficiilor rezultate din promovarea oportunităților egale pentru toți membrii societății, drept garanție a progresului social pe baza meritului personal. Majoritatea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
au folosit retorica inteligenței ereditare ca modalitate de a afirma statutul superior al profesiilor liberale și de a obține un acces mai bun În școlile de elită, dar și ca o formă de control social al săracilor 25. Chiar dacă unii sociologi (dintre care exemplul cel mai cunoscut este Max Webber) au afirmat În numeroase ocazii că identitatea de clasă e un construct cultural și social, numeroși intelectuali și practicanți de profesii cu un nivel superior de educație și-au Însușit noua
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
transformat evenimentul Într-un moment extrem de semnificativ pentru dezbaterile intelectuale din perioada interbelică. Emil Racoviță, cunoscutul naturalist și președinte al Academiei Române, a deschis seria conferințelor cu o lucrare intitulată „Problema evoluției poporului român”. Lui i-au succedat numeroase nume celebre: sociologul Dimitrie Gusti; Constantin-Rădulescu Motru, unul dintre cei mai importanți filosofi români din perioada interbelică; geograful Simion Mehedinți; demograful Sabin Manuilă; Alexandru-Vaida Voevod, celebrul politician țărănist; Alexandru Tzigara-Samurcaș, unul dintre cei mai importanți etnografi ai momentului și mulți alți intelectuali de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]