7,755 matches
-
regula, fapt care încarcă dramatic relațiile ei cu Rocco și Simone. Dar prezența Licăi Gheorghiu n-a fost considerată un preț suficient pentru privilegiul acordat lui Liviu Ciulei de a face filmul. La sfârșit, când inginerul Andrei refuză să închidă sonda aflată în erupție, deși are un om grav rănit, secretarul de partid Dobre, având în spate portretul lui Dej, cuvântează dur : „Ba o s- o închizi, tovarășe inginer !” - „E un ordin ?” - „Nu, e o sarcină de partid. Aici s-a născut
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în spate portretul lui Dej, cuvântează dur : „Ba o s- o închizi, tovarășe inginer !” - „E un ordin ?” - „Nu, e o sarcină de partid. Aici s-a născut un om și n- avem dreptul să-l ucidem nici pentru o mie de sonde”. Politrucul e animat de „umanismul” socialist, inginerul e un „tehnic” încuiat și cu inimă rece. Vom vedea genul acesta de secvență în zeci dintre filmele anilor următori. Viața nu iartă (1959) sau O fosilă ciudată Presiunea dictaturii comuniste îi poate
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nu mai mult de 5. Pentru untul ambalat în lăzi, sub formă de blocuri, recoltarea probelor se face din 10% din ambalajele care formează lotul, dar nu mai puțin de 3 unități de ambalaj. Recoltarea propriu-zisă se realizează cu ajutorul unei sonde speciale, atât de la suprafață, cât și din profunzimea blocului, prelevându-se probe parțiale de câte 200 g, din care se face o probă medie; din proba medie bine omogenizată se recoltează 250 g pentru analizele de laborator. Dacă la deschiderea
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
calitativ al brânzeturilor se face pe loturi din același sortiment și de aceeași calitate, proporțional cu numărul ambalajelor de desfacere. În funcție de forma, masa și tipul produsului, dar și de natura analizei de executat, pentru recoltarea probelor se utilizează cuțitul sau sonda (pentru profunzime); atunci când este cazul, se recoltează bucăți întregi. În cazul brânzei telemea livrate în putini, se recoltează o felie dintr-o bucată de la suprafață și una dintr-o bucată din profunzime; de asemenea, se recoltează și 200-300 ml saramură
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
puțin de 2 unități și nu mai mult de 5 unități. Din fiecare ambalaj deschis se recoltează probe parțiale, din care se formează o probă medie de 200-300 g. Probele parțiale se recoltează sub formă de felii, bucăți sau cu sonda, în așa fel încât să cuprindă atât suprafața, cât și profunzimea produsului. Dacă brânzeturile sunt ambalate în pachete mici (până la 250 g), se recoltează pachete originale în proporție de 1%, dar nu mai puțin de 3 și nu mai mult
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
este destinată analizei, iar cealaltă jumătate constituie contraproba, care se păstrează pe toată perioada de valabilitate a produsului. Dacă lotul este repartizat în mai multe recipiente se efectuează prelevarea, respectiv analiza, pentru fiecare recipient. Prelevarea se efectuează cu ustensile potrivite (sonde, linguri, scafe, pipete); nu se folosesc ustensile din materiale care pot reacționa cu produsul respectiv. Probele pentru analiză și contraprobele se introduc în flacoane, în prealabil uscate, bine închise și, dacă este cazul, ferit de lumină; produsele vegetale se introduc
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
astronomului, unde el își verifică ipotezele și ideile, cu posibilitatea formulării altora noi asupra naturii fenomenelor observate. Universul observabil nu este precis delimitat, dimensiunile sale fiind într-o continuă creștere, odată cu perfecționarea instrumentelor de lucru ale astronomului: telescoape, radiotelescoape, sateliți, sonde spațiale, observatoare astronomice etc. O altă definiție ar fi: * UNIVERSUL AR FI TOT CEEA CE ESTE OBSERVABIL, PLUS TOT CEEA CE AR MAI PUTEA EXISTA. Acesta este Universul întreg, ce formează obiectul de studiu al matematicienilor și filozofilor, prin extrapolarea datelor cunoscute
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Dostoevski; muzicieni - Bach, Vivaldi; pictori - Tizian, Renoir; sculptori - Michelangelo ș.a.m.d. Excepție fac 2-3 cratere : Hun Kal (în amerindiană numeralul 20)- prin centrul căruia trece meridianul de referință 20; Kuiper - numele unui planetolog ce a murit în timpul în care sonda Mariner 10 se apropia de planeta Mercur și Caloris, cel mai mare crater - ce cuprinde între frontierele sale o câmpie formată dintr-o revărsare de lavă. Câmpiile (planitia) sau mai exact suprafețele netede sunt asemănătoare ″mărilor lunare″, mărturisind un vulcanism
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
un micrometru unei lunete, dar precizia nu e prea mare în acest caz și o procedură mai adecvată este folosirea radiotelescoapelor ce lucrează în regim de radar ori o acuratețe deosebită se obține din analizarea fotografiilor luate din apropierea planetelor, cu ajutorul sondelor spațiale. Cu ajutorul acestora s-a stabilit cu exactitate diametrul planetei, dar valoarea masei, nu. Cunoscând faptul că diametrul său atinge o treime din diametrul planetei noastre și că atracția gravitațională e singura forță ce configurează materia în univers până la densități
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
ea rămâne deschisă. * Când se vede Mercur pe cer? Planeta se observă la vest, după apusul Soarelui sau la est, înainte de răsărit. Va trebui căutat foarte jos, în zare și ne apare ca o stea albă strălucind constant. * Misiuni spațiale Sonda spațială Mariner 10 ajunsă în preajma planetei, în 1973, a realizat un plan detaliat a planetei, reliefând bogăția în fier a acesteia. Cu acest prilej s-a descoperit că nu are nici apă și nici atmosferă, deci viață nu există. Suprafața
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
activi; la fel ca Mercur, Venus nu are sateliți; este numit și Luceafărul de dimineață și seară, în funcție de perioada când apare, deoarece după Soare și Lună este cel mai strălucitor corp ceresc. * Misiuni spațiale În 1975 s-au trimis două sonde spațiale Venera, de către SUA, care cu ajutorul radarului pentru penetrarea stratului de nori au realizat un plan al suprafeței venusiene. Un robot trimis pe planetă a constatat că aceasta era alcătuită din roci maro-oranj, ascuțite ce alcătuiau un deșert stâncos. Prezenta
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
carbon și acid fluorhidric, acea substanță corozivă căreia nu-i rezistă decât metalele nobile. Din când în când, plouă cu ... acid clorhidric sau fluorhidric, udând solul încins la câteva sute de grade. La sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90, sonda spațială Magellan a descoperit că suprafața planetei este acoperită în mare parte de lavă solidificată, eruptă din multitudinea vulcanilor ce se găsesc pe planetă. Tot atunci s-au descoperit niște crăpături și linii ciudate cu aspectul unei pânze de păianjen
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de existența fazelor lui Venus, cu alte cuvinte, vedeau chipul de seceră al planetei cu ochiul liber, datorită marii clarități a cerului nocturn într-o epocă neatinsă de poluare. * Suprafața planetei A fost descoperită cu ocazia coborârii unor automate a sondei spațiale Venera 9 și 10 (Venera 8 a avut impact cu solul venusian), a sovieticilor, în octombrie 1975, dispozitive cărora le-a trebuit să traverseze, o oră, grosimea atmosferei. Imaginile alb-negru transmise au dezvăluit un deșert dezolant, un pustiu de
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
străbate toată grosimea norilor, ajungând și la suprafața planetei, astfel încât iluminarea este asemănătoare celei dintr-o zi noroasă de vară pe Pământ. Lumina gălbuie filtrată de nori și chimismul sulfului făceau ca suprafețele rocilor (pe fotografiile realizate în 1982 de sondele Venera 9 și 10) să pară galben portocalii. Sub nori temperaturile sunt uniforme, în schimb există mari diferențe de temperatură a norilor pe timp de “zi” și pe timp de “noapte”, la vârful norilor, temperaturile pe timpul nopții coboară până la 173
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
20 de milioane de tone. Roger Angel are însă soluția: expedierea unor încărcături de câte o tonă fiecare (adică 800.000 de ecrane) prin lansare electromagnetică, urmată de propulsare ionică. Dar, în timp ce aceasta din urmă a fost testata deja pe sonda lunară Smart 1, la tehnologia electromagnetică de lansare încă se lucrează. La final, prețul proiectului, a cărui punere în practică ar dura 25 de ani, ar putea atinge câteva mii de miliarde de dolari, adică în jur de 0,5
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
ca strălucire, după Soare; George Coșbuc o preaslăvea în versurile pline de farmec : Iat-o ! Plină dinspre munte Iese luna din brădet Și se-nalță, încet-încet Gânditoare ca o frunte De poet. Explorarea Lunii Începând cu anul 1959, zeci de sonde automate au fost lansate spre Lună. Primele erau destinate simplei fotografieri a suprafeței , în timp ce o survolau sau înainte de a se prăbuși pe întinderea ei. În octombrie 1959 , sonda ruseasca Luna 3 a transmis primele imagini ale „feței nevăzute” ale Lunii
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
au fost lansate spre Lună. Primele erau destinate simplei fotografieri a suprafeței , în timp ce o survolau sau înainte de a se prăbuși pe întinderea ei. În octombrie 1959 , sonda ruseasca Luna 3 a transmis primele imagini ale „feței nevăzute” ale Lunii . Ulterior sondele au aterizat pe Lună și au furnizat informații mai precise despre suprafața acesteia . Mai târziu sateliții plasați pe orbită în jurul Lunii au studiat-o și fotografiat-o timp de mai multe luni . În cele din urmă omul însuși a pășit
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
cu aproximativ 60 raze terestre? Luna fiind de 400 de ori mai aproape de Terra decât Soarele, de 15.000 ori mai apropiată decât Pluton, de 1.000 de ori mai depărtată decât este București de Baia Mare; • În anul 1998, o sondă americană a înregistrat prezența apei la Polul Sud al Lunii? În acest context, se presupune că ar fi vorba de 300 milioane de tone de cristale de gheață în amestec cu roci fragmentate și sfărâmițate (regolit) de bombardamentul meteoriților, menținute
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
m/s2, la paralela 45ș g = 9,806m/s2. Știați că ... • În spațiul cosmic astronauții devin mai înalți cu 5 cm? Acest lucru se datorează faptului că nu mai acționează gravitația asupra lor și coloana vertebrală se întinde; • Până în prezent, sonde spațiale, fără oameni la bord, continuă explorarea spațiului? • În lipsa atmosferei ce atenuează schimbările de temperatură, în Cosmos este mai cald ca într un cuptor atunci când stai cu fața la Soare și mai frig ca într-un congelator la locurile fără astrul zilei
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
a-și menține orbita, deoarece gravitația Pământului o menține pe poziție? • Pământul atrage și naveta spațială, cât și astronauții, dar aceștia din urmă plutesc, fără greutate deoarece nici o forță „nu-i leagă” de navetă? * Spațiul cosmic și modalități de transport Sondele spațiale reprezintă marii exploratori ai timpurilor noastre. Îi cunoaștem sub numele de Pioneer, Voyager, Galileo, Magellan și Ulysses, fiind exploratorii epocii în care trăim și urmași ai lui Marco Polo, Cristofor Columb și Fernando Magellan ce au cutreierat în epoca
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
1969 - naveta spațială Apollo (SUA) a debarcat primii oameni pe Lună, astronauții Edwin Aldrin și Neil Armstrong. Plimbarea a durat 2 ore și jumătate, ei adunând probe din solul și roca selenară pentru studiu ; 1976 - Viking I (SUA) este prima sondă spațială fără a avea la bord cosmonauți, ce a plecat spre Marte, testând probe de sol și fotografiind planeta ; 1981 - Columbia (SUA) prima navetă ce a fost lansată și a putut fi refolosită ; 1987 - Pioneer 10 (SUA) prima navetă spațială
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
CO2 solidificat, gheață carbonică. Sa aflat și faptul că norii formați la latitudini mai mari de 60° sunt alcătuiți din cristale de gheață carbonică (gheață uscată), nu din gheață de H2O. De asemenea este posibilă existența gheții și în interiorul planetei. * Sondele Viking - lansate pa data de 26 iulie 1976, sonde ce au fost proiectate și construite în decurs de opt ani. Prima vedere panoramică trimisă de Viking 1 de pe Marte, oamenii au putut contempla un peisaj străin, însă nu straniu, suprafața
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
norii formați la latitudini mai mari de 60° sunt alcătuiți din cristale de gheață carbonică (gheață uscată), nu din gheață de H2O. De asemenea este posibilă existența gheții și în interiorul planetei. * Sondele Viking - lansate pa data de 26 iulie 1976, sonde ce au fost proiectate și construite în decurs de opt ani. Prima vedere panoramică trimisă de Viking 1 de pe Marte, oamenii au putut contempla un peisaj străin, însă nu straniu, suprafața ușor ondulată a unui deșert vulcanic, claritatea imaginii permițând
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
opt ani. Prima vedere panoramică trimisă de Viking 1 de pe Marte, oamenii au putut contempla un peisaj străin, însă nu straniu, suprafața ușor ondulată a unui deșert vulcanic, claritatea imaginii permițând observarea și pulberii fine depuse pe suporturile metalice ale sondei după impactul cu solul. Culorile predominante erau galbenul, cafeniul și roșul, cerul având o nuanță galben-portocalie, datorită pulberilor foarte fine suspendate în aerul marțian. Misiunea științifică a navelor a fost orientată în căutarea indiciilor vieții pe suprafața planetei, cercetările exobiologice
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
studia procesele de metabolism intermediar, asimilația și dezasimilația principiilor nutritive din furaje. S-au realizat explorări medicale morfologice prin următoarele metode: ♦ autoradiografie, care se bazează pe acumularea substanțelor radioactive în țesutul animal care se analizează fotografic ♦ scintigrafie, care folosește o sondă de scintilație ce baleiază cu o anumită viteză deasupra organului animalului înregistrând o imagine topografică în funcție de concentrarea izotopului în anumite zone ale organului cercetat ♦ autohistografie care este o autoradiografie la scară redusă pentru anumite secțiuni histologice Facem observația că utilizarea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]