2,458 matches
-
îngropat coșciugul gol la loc și l-a cărat pe Petru în spate, înapoi, pe Gorgan. Acolo, a reușit, cu chiu cu vai, să-i scoată paltonul, haina și pantalonii și să-l îmbrace cu ale sale. Apoi, l-a spânzurat așa mort cum se afla, de creanga rezistentă a unui copac. La urmă, n-a uitat să-i pună mortului la mână ceasul său. A doua zi, căutătorii au găsit cadavrul cu ochii mâncați, cu nasul ciupit și pielea capului
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Contraste ...(ne)potrivite Terifiante miesme dulci - amare de pelin Se furișează, alergând domol prin tindă, Ulcele sparte, ghiftuite-n silnicie cu venin Se zbuciumă, demonic, spânzurate-n grindă. În clocotul întunecat, mirific și solemn Al unui Zefir bezmetic, trezit în zori Se sfarmă mut patriarhale porți de lemn Pe când blajine Tunete îți dau fiori. Tăcerea odăii se răsucește-ncet în sine, Uimită Umbra se rătăcește, sfioasă
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93386]
-
prada din cetatea aceasta, după porunca pe care o dăduse lui Iosua Domnul. 28. Iosua a ars cetatea Ai, și a făcut din ea pentru totdeauna un morman de dărîmături, care se vede pînă în ziua de azi. 29. A spînzurat de un lemn pe împăratul din Ai, și l-a lăsat pe lemn pînă seara. La apusul soarelui, Iosua a poruncit să i se coboare trupul de pe lemn. L-au aruncat la intrarea porții cetății, și au ridicat pe el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
zis: "Nu vă temeți și nu vă spăimîntați, ci întăriți-vă și îmbărbătați-vă, căci așa va face Domnul tuturor vrăjmașilor voștri împotriva cărora vă veți lupta." 26. După aceea, Iosua i-a lovit, și i-a omorît, i-a spînzurat de cinci copaci și au rămas spînzurați de copaci pînă seara. 27. Pe la apusul soarelui, Iosua a poruncit să-i coboare din copaci, i-au aruncat în peștera în care se ascunseseră, și au pus la intrarea peșterii niște pietre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
spăimîntați, ci întăriți-vă și îmbărbătați-vă, căci așa va face Domnul tuturor vrăjmașilor voștri împotriva cărora vă veți lupta." 26. După aceea, Iosua i-a lovit, și i-a omorît, i-a spînzurat de cinci copaci și au rămas spînzurați de copaci pînă seara. 27. Pe la apusul soarelui, Iosua a poruncit să-i coboare din copaci, i-au aruncat în peștera în care se ascunseseră, și au pus la intrarea peșterii niște pietre mari, care au rămas acolo pînă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
firesc, la o anume înălțime. Încerc să aflu viitorul și ce nu este-n el anost; când semeni bălării, ogorul nu are rod, nu are rost. Strâmbate-s ale vieții linii de măștile ce umplu scena pe care astăzi cabotinii spânzură lumea cu antena. S-a-nstrăinat omul de sine, iluziile-i fură timpul... pe unde o mai fi Olimpul?... Balanța-ncepe să se-ncline... Rostogolirile pe pantă întotdeauna-s în cascadă; de seva nu mai suie-n plantă, închide ochii să nu
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
Haide! Să mergem! strigă el. Și pleacă grăbiți, În timp ce primul face haz de ceilalți cu un glas batjocoritor. Și, Într-adevăr, așa cum ședea pe bancă, cu pălăria căzută pe frunte, cu un picior Îndoit țeapăn spre spate, cu mîna dreaptă spînzurată peste marginea băncii, cu buzele subțiri, de irlandez, supte și crispate Într-un zîmbet ușor, cam slobod și bețiv, atitudinea și aspectul mortului aduceau atît de mult cu Înfățișarea omului căzut În năuceala beției, Încît, În clipa cînd Îi vedeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mai faci mustrări“ - zice. „Vai, Will, Will“ - zice - „mă apasă, grozav mă apasă povestea asta“ - zice. „Am făcut tot ce-am putut pentru ei“ - zice - „și nu văd ce-aș mai putea face“ - zice. „După cîte văd, or să-i spînzure“ - zice - „și-acuma se țin de capul meu și nevestele și copiii și neamurile lor, ca să-i scap“ - zice - „și zău că nu mai știu ce să fac, Will“ - zice. „Mi-am bătut capul În fel și chip să găsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
-tu zicea că tare mai era amărît - „dacă stai să te gîndești, e Îngrozitor! Ce să mă fac?!“ - zice. „Au atîția copii, și-or să poarte toți pata asta pe obraz cît or trăi, căci vor fi urmașii unor tați spînzurați pentru omor. E Îngrozitor, e de-a dreptul Îngrozitor, Will“ - zice. „Nu mă prinde somnul noaptea de-atîtea gînduri.“ Ei, și cînd a venit taică-tu acasă la cină În ziua aia și mi-a povestit, zice: „Să-ți spun drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de parcă nu-nchisese ochii toată săptămîna.“ „Ia ascultă-aici“ - zic - „mi se pare că povestea asta ascunde pe undeva un mare șiretlic. N-am văzut de cînd sînt“ - zic - „avocat care să-și piardă somnul din pricină că un client o să fie spînzurat. Poți să pui rămășag pe ultimul tău dolar că nu de-asta și-a pierdut somnul Melvin Porter“ - zic. „Ăștia nu pot dormi de teamă că nu-și capătă banii sau stau și socotesc cum să stoarcă cît mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Încă din copilărie, și-aș fi plecat dacă nu-mi scria John Arthur și nu mă chema, zicea că găsesc de lucru aici“ -, dar pentru el nu eram decît o șleahtă de răzvrătiți care nu meritam altceva decît să fim spînzurați. Păi n-au vrut să-i judece pe Lee și Jefferson Davis ca trădători... știi, fratele lui mai mare, George, fusese ucis la Gettysburg, și-acum se Înarmase și era gata să vină asupra noastră... dar pîn-la urmă a priceput
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
din partea maică-mii; din familia celor pe care i-a ucis Ed Mears, cum Îi spuneam și lui taică-tu În ziua cînd mi-a povestit ce i-a zis Mel Porter, i-am spus: „N-au decît să-i spînzure! Au ucis cu bună știință“ - am zis - „un om bun și cinstit care-avea familie și copii, și care nu făcuse nimănui nici un rău“ - am zis - „de cînd sînt n-am pomenit o crimă mai urîtă și mai josnică, spînzurătoarea e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și pe urmă taică-tu făcea tot ce-i cerea. „Așa“ - am zis, și-n ziua aia a venit acasă și mi-a povestit că Mel Porter a trecut pe la el și era necăjit din pricina celor care aveau să fie spînzurați. „N-au decît să-i spînzure... și bine mi-ar părea dacă l-ar spînzura și pe ticălosul de frate-său o dată cu ei.“ „Vai, să nu spui asta“ - a zis - „nu vreau să aud așa ceva.“ Eram grozav de mînioasă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
tot ce-i cerea. „Așa“ - am zis, și-n ziua aia a venit acasă și mi-a povestit că Mel Porter a trecut pe la el și era necăjit din pricina celor care aveau să fie spînzurați. „N-au decît să-i spînzure... și bine mi-ar părea dacă l-ar spînzura și pe ticălosul de frate-său o dată cu ei.“ „Vai, să nu spui asta“ - a zis - „nu vreau să aud așa ceva.“ Eram grozav de mînioasă pe taică-tu. „Tare-mi pare rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ziua aia a venit acasă și mi-a povestit că Mel Porter a trecut pe la el și era necăjit din pricina celor care aveau să fie spînzurați. „N-au decît să-i spînzure... și bine mi-ar părea dacă l-ar spînzura și pe ticălosul de frate-său o dată cu ei.“ „Vai, să nu spui asta“ - a zis - „nu vreau să aud așa ceva.“ Eram grozav de mînioasă pe taică-tu. „Tare-mi pare rău de Mel“ - zice. „A trecut prin clipe grele și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
spui asta“ - a zis - „nu vreau să aud așa ceva.“ Eram grozav de mînioasă pe taică-tu. „Tare-mi pare rău de Mel“ - zice. „A trecut prin clipe grele și-acum e necăjit și amărît că știe că or să-i spînzure pe toți.“ „Da’ de unde“ - am zis. „Dacă tu crezi asta Înseamnă că ești mai naiv decît mine și nu-l cunoști pe Mel Porter cum Îl cunosc eu. Ascultă-mă pe mine, altceva Îl frămîntă pe el“ - am zis. „Ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
biletele alea? De ce ținea așa de mult să fim de față?“ „Cred că nu voia să cadă vreo bănuială asupra lui“ - zice. „Ba nu“ - am zis - „nu cred o iotă din povestea asta. Cred că de-abia aștepta să-i spînzure, ba chiar se și bucura.“ Sigur că domnul Grant nu voia să creadă asta, spunea că nu-și poate Închipui că un om poate fi așa de crud. Mai tîrziu s-a spus, firește, că totul era aranjat de cîteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și pe ceilalți trei, și-au șters-o toți deodată. Firește, ceilalți trei n-aveau nici o legătură cu Ed și Lawrence, erau niște criminali de rînd, niște maimuțoi nenorociți, cum le spunea taică-tu, Închiși acolo, care așteptau să fie spînzurați, și se zice că Ed i-a spus lui Lawrence: „Hai să le dăm drumul și lor, dacă tot ne-am apucat de treabă“. Povestea lui John Rand a fost cam ciudată. Nu prea era pe placul oamenilor. Și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
degetul - și copacul de aici. Dă-i foc! Copacul spre care arătase era un schelet răsucit, înalt de vreo douăzeci de picioare, dezgolit de iarnă. Cu crengile sale desfrunzite, răsfirate ca niște gheare, atârna aplecat peste stâncă și părea să spânzure acolo, gata să se răstoarne. Așteaptă până ce băiatul observă copacul; apoi își aruncă privirea spre nor. - Există fulgere, iarna? întrebă Enin cam nedumerit. - Oh, făcu Gosseyn. Era o întrebare care nu-i trecuse prin minte nici lui, nici celorlalți Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
Se poate și asta. Pe de altă parte, putem condamna colectiv comunismul, vă întreb, altfel decât printr-o asumară individuală a lui? Este de preferat un fost securist capabil care-și mărturisește fosta apartenență, liotei de mincinoși care taie și spânzură în numele unor idealuri de care-și bat joc demagogic. Vă amintiți de răposatul senator Dan Amedeo Lăzărescu ce ditamai anticomunistul fu dumnealui și ce harnic lucrător al securității s-a arătat mai apoi. E așa ca și preotul care tună
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Enro se aplecă și ridică brațul de parcă ar fi vrut să-l pălmuiască. O clipă rămase așa, întins, cu buzele strânse, cu ochii ficși. Apoi, încet se înmuie și se puse la loc în fotoliu. Zâmbi ușor și spuse: - Haideți, spânzurați-l. Gosseyn spuse: - Îmi pare că sunteți concentrat prea mult asupra aspectului ofensiv al războiului și ați neglijat anumite aspecte tot atât de esențiale. Enro, sufocat, dădu din cap. - Și toate astea, zise el uluit, de la un băiat care și-a petrecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
fu frică de Coulter. — Ei bine, eu sînt spion britanic. Nu ești. — Ba da. Dovedește. — Dovedește că ești spion neamț. — Nu vreau. Dacă aș face-o, m-ai turna și or să mă aresteze și dup-aia or să mă spînzure. Thaw nu avu ce să răspundă la asta. Se întreba cum să-l convingă pe Coulter că-i spion britanic, cînd acesta îl întrebă: — Ești din Glasgow? — Da! — Și eu. — Din ce parte a Glasgow-ului? — Garngad. Tu din ce parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dar ceva mai neîndemînatic. Și noi eram cu toții acolo, uitîndu-ne urît la ei. Thaw rîse. — Și n-a făcut nimeni cu mîna? Cred că eu aș fi făcut-o, așa din politețe. — Cu tot sindicatul pe cap? Te-ar fi spînzurat. Poți să rîzi, Duncan, dar imaginea ducelui m-a dat peste cap trei săptămîni. Nu mi-am revenit încă. De ce să se bucure el de-o dușcă într-un tren confortabil, în timp ce eu... ah! exclamă Coulter dezgustat. E de-ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Enro se aplecă și ridică brațul de parcă ar fi vrut să-l pălmuiască. O clipă rămase așa, întins, cu buzele strânse, cu ochii ficși. Apoi, încet se înmuie și se puse la loc în fotoliu. Zâmbi ușor și spuse: - Haideți, spânzurați-l. Gosseyn spuse: - Îmi pare că sunteți concentrat prea mult asupra aspectului ofensiv al războiului și ați neglijat anumite aspecte tot atât de esențiale. Enro, sufocat, dădu din cap. - Și toate astea, zise el uluit, de la un băiat care și-a petrecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
De ce ții morțiș că acum două mii și ceva de ani lucrurile se petreceau altfel? — Da, dar ai aici, lămurește-te, doi amanți, unul lângă altul: Alexandru și ăstălalt, care- ți place, iubitul lui, în armură. În Iran, i-ar fi spânzurat pe amândoi în vremuri de pace! Aaa, și când Saddam trece granița, iei tabloul și îl arăți nevoiașilor de prin ateliere și fabrici, ca să țină minte, în capul lor, că se trag din femei virtuoase, care, și ca ostatice, au
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]