2,573 matches
-
și de spaniolă, în română, franceză și italiană verbul precedă adverbul de timp deja (exemplificare prin română (72a), italiană (72b) și portugheza europeană (73)); în italiană verbul se deplasează într-o poziție mai înaltă decât în portugheza europeană și în spaniolă, însă nu la fel de înaltă ca în română și franceză (cf. (71) vs (70)). Deci, în italiană, verbul ocupă o poziție medie, ridicându-se la T. (72) a. Maria știe deja povestea asta. (română) b. Maria conoscegià (*conosce) questa storia. (italiană
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
b. Maria conoscegià (*conosce) questa storia. (italiană) 'Maria știe deja povestea asta' (73) A Maria (*sabe) jàsabe este história. (portugheză europeană) 'Maria știe deja povestea asta' În fine, în toate limbile analizate (exemplificare prin română, italiană, portugheza europeană (74)), cu excepția spaniolei, verbul precedă adverbul aspectual mereu; în spaniolă, verbul poate apărea și la dreapta, și la stânga adverbului siempre ('mereu') (75a), însă precedă adverbe de tipul bine, care sunt generate în domeniul lexical vP (75b). Prin raportare la distribuția de mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Maria știe deja povestea asta' (73) A Maria (*sabe) jàsabe este história. (portugheză europeană) 'Maria știe deja povestea asta' În fine, în toate limbile analizate (exemplificare prin română, italiană, portugheza europeană (74)), cu excepția spaniolei, verbul precedă adverbul aspectual mereu; în spaniolă, verbul poate apărea și la dreapta, și la stânga adverbului siempre ('mereu') (75a), însă precedă adverbe de tipul bine, care sunt generate în domeniul lexical vP (75b). Prin raportare la distribuția de mai sus, în portugheza europeană verbul se deplasează la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
la stânga adverbului siempre ('mereu') (75a), însă precedă adverbe de tipul bine, care sunt generate în domeniul lexical vP (75b). Prin raportare la distribuția de mai sus, în portugheza europeană verbul se deplasează la o proiecție de aspect înaltă, iar în spaniolă, verbul părăsește domeniul lexical vP și se deplasează la o proiecție joasă din câmpul aspectual. Deplasarea verbului este deci joasă în portugheza europeană și foarte joasă în spaniolă. (74) a. Maria știemereu răspunsul. (română) b. Gianni confondesempre (*confonde) queste poesie
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
europeană verbul se deplasează la o proiecție de aspect înaltă, iar în spaniolă, verbul părăsește domeniul lexical vP și se deplasează la o proiecție joasă din câmpul aspectual. Deplasarea verbului este deci joasă în portugheza europeană și foarte joasă în spaniolă. (74) a. Maria știemereu răspunsul. (română) b. Gianni confondesempre (*confonde) queste poesie.(italiană) ' Ion confundă mereu aceste poezii' c. O Joăo vêsempre(*vê) este tipo de filmes. (portugheză europeană) 'Ioan vede mereu filme de acest fel' (75) a. Sergio (confunde
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
răspunsul. (română) b. Gianni confondesempre (*confonde) queste poesie.(italiană) ' Ion confundă mereu aceste poezii' c. O Joăo vêsempre(*vê) este tipo de filmes. (portugheză europeană) 'Ioan vede mereu filme de acest fel' (75) a. Sergio (confunde) siempre confunde estos poemas. (spaniolă) 'Sergiu confundă mereu aceste poezii' b. Sergio contestabien (*contesta) las preguntas. (spaniolă) 'Sergiu răspunde bine la întrebări' Reprezentarea din (76) rezumă discuția de mai sus: (76) franceză, română probabil(MOOD) > franceză, română, italiană (septentrională) deja(T)>franceză, română, italiană (septentrională
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
aceste poezii' c. O Joăo vêsempre(*vê) este tipo de filmes. (portugheză europeană) 'Ioan vede mereu filme de acest fel' (75) a. Sergio (confunde) siempre confunde estos poemas. (spaniolă) 'Sergiu confundă mereu aceste poezii' b. Sergio contestabien (*contesta) las preguntas. (spaniolă) 'Sergiu răspunde bine la întrebări' Reprezentarea din (76) rezumă discuția de mai sus: (76) franceză, română probabil(MOOD) > franceză, română, italiană (septentrională) deja(T)>franceză, română, italiană (septentrională), portugheza europeană (ASP înalt) >mereu spaniola (ASPinferior) >bine (vP) În concluzie, distribuția
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
b. Sergio contestabien (*contesta) las preguntas. (spaniolă) 'Sergiu răspunde bine la întrebări' Reprezentarea din (76) rezumă discuția de mai sus: (76) franceză, română probabil(MOOD) > franceză, română, italiană (septentrională) deja(T)>franceză, română, italiană (septentrională), portugheza europeană (ASP înalt) >mereu spaniola (ASPinferior) >bine (vP) În concluzie, distribuția verbului prin raportare la adverbele folosite pentru a determina deplasarea verbului în interiorul domeniului flexionar indică faptul că româna (alături de franceză) este o limbă cu deplasare înaltă a verbului; proiecția la care se deplasează verbul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
se insistă asupra existenței a două sisteme de cliticizare, distinse în funcție de "orientarea" pronumelui clitic: clitice orientate spre C(omplementizator)51 vs clitice orientate spre I52 (flexiune). În limbile romanice (moderne), cliticele pronominale sunt în general orientate spre I (dar v. spaniola veche, care - în propozițiile subordonate - amalgamează cele două sisteme, Rivero 1997; v. și nota 54 infra); unele limbi slave prezintă clitice orientate spre C (sârbo-croata, ceha, slovena, slovaca), pe când altele prezintă clitice orientate spre I (bulgara). Apartenența la aceeași familie
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
propozițională 2.1.1 Auxiliarele 1 Ca și în româna modernă, în româna veche auxiliarele sunt centre, clitice morfosintactice generate în domeniul flexionar IP, și nu se deplasează la C (Hill și Alboiu 2016). În alte varietăți romanice vechi (e.g. spaniola veche, franceza veche, italiana veche), deplasarea auxiliarelor în domeniul complementizator (în general, pentru satisfacerea regulii V2), diagnosticată prin encliză pronominală, este bogat atestată (Rivero 1993; Roberts 1994; Poletto 2014)2. Româna veche nu prezintă linearizări de tipul auxiliar - clitic (- verb
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
den Besten (1983) în analiza neerlandezei și a germanei, extinsă ulterior la analiza generală a limbilor germanice (cu excepția englezei) (v. Vikner 1995; Zwart 1998) (v. §3.1.1 infra). Majoritatea fazelor mai vechi ale limbilor romanice (italiana veche, franceza veche, spaniola veche, napolitana veche, siciliana veche, venețiana veche și sarda veche) au fost analizate ca prezentând sub diverse forme regula V2 (v. Benincà 1983, 1995, 2006; Vanelli 1986, 1998; Adams 1987; Fontana 1993, 1997; Roberts 1993; Lemieux și Depuis 1995; Ribeiro
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Nu-l vei ucide, nici răni pe vecinul tău' (italiana veche;Poletto 2014) c. E esto fiz yo porque tomases ejiemplo și asta face.PS.1SG eu fiindcă lua.SUBJ.2SG exemplu ' Și eu am făcut asta ca să iei exemplu' (spaniola veche; Mensching 2012) (67) A questo resposse Iasone DAT asta răspunde.PS.3SG Iasone ' Iasone răspunse la asta' (napolitana veche;Ledgeway 2008) (68) a. En mi sa voie a Bertran encontré. în sa cale avea.AUX.3SG Bertran întâlnit ' În
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
că' (italiana veche; Poletto 2014) Urmând cercetări mai vechi ale Paolei Benincà, Poletto (2014) analizează aceste structuri ca implicând ridicarea verbului la proiecția de Topic pentru a satisface o constrângere de tip Tobler-Mussafia. Analizând date din siciliana veche, venețiana veche, spaniola veche, occitana veche, franceza veche și sarda veche 24, Wolfe (2015a) propune însă o analiză mai rafinată a structurilor romanice vechi V1, exploatând între altele și Teoriatopicului nul (= elemente eliptice cu valoare de topic), și identifică patru valori pentru structurile
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în domeniul complementizator. 3.1.4.1. Deplasarea V-la-C prin inversiune V-AUX Discutând influența slav(on)ă asupra sintaxei românei vechi, Dragomirescu (2015a) subliniază faptul că fenomenele de inversiune V-AUX25 sunt prezente și în majoritatea celorlalte varietăți romanice vechi: spaniola veche, italiana veche, franceza veche, catalana și provensala medievale, portugheza veche. Autori ca Rivero (1993); Mensching (2012); Dragomirescu (2015a) subliniază varietatea tipurilor de auxiliar care permit inversiunea: auxiliare perfective, condiționale, de viitor. De asemenea, Dragomirescu (2015a) arată inversiunea de acest
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
V-AUX antrenează și encliza pronumelor clitice, fenomenul luând forma unei inversiuni generalizate V-CL-AUX. Exemple ca următoarele ilustrează acest fenomen în limbile romanice vechi: (73) a. Poder lo as fazer putea o AUX.VIITOR.2SG face ' O vei putea face' (spaniola veche; Rivero 1993) b. Fecho as tú otro tal a los otros făcut avea.AUX.2SG tu alt astfel la DEF alți ' Le-ai făcut la fel și celorlalți' (spaniola veche; Mensching 2012) c. ffeguũdo dito he conform-cu zis
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
putea o AUX.VIITOR.2SG face ' O vei putea face' (spaniola veche; Rivero 1993) b. Fecho as tú otro tal a los otros făcut avea.AUX.2SG tu alt astfel la DEF alți ' Le-ai făcut la fel și celorlalți' (spaniola veche; Mensching 2012) c. ffeguũdo dito he conform-cu zis avea.AUX.1SG 'conform cu ceea ce am zis' (portugheza-galiciana veche; Mensching 2012) d. almeno quello che detto cel-puțin care că spus è non è inutile a sapere fi.PREZ.3SG nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
avea.AUX.1SG 'V-am recunoscut adevărul' (franceza veche;Buridant 2000: 377, apud Dragomirescu 2015a) Discutând structurile de condițional și viitor cu inversiune V-AUX în termenii analizei deplasare lungă a centrului (engl. Long Head Movement),precum și encliza pronumelor din spaniola veche, Rivero (1993: 232) remarcă faptul că acestea sunt "a subset of the root contexts where Germanic V2 is found, which seems to be the case in Old Portuguese too". Cu alte cuvinte, inversiunile sunt considerate tot o manifestare a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
bibliografie; datele de care dispunem sunt deci mai limitate, majoritatea autorilor consultați (Rivero 1993; Roberts 1993, 1994; Mensching 2012; Poletto 2014) exemplificând fenomenul prin auxiliare perfective. Structuri cu encliză pronominală la auxiliar sunt înregistrate în franceza veche, italiana veche și spaniola veche: (74) a. Ai le jou bien fait? avea.AUX.1SG îl eu bine făcut ' Am făcut-o bine?' (franceza veche; Roberts 1994) b. Hailo tu fatto per provarmi? avea.AUX.2SG=îl tu făcut pentru încerca.INF=mi 'Ai
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1PL îl dovedit înDEF noastre tabele ' Și asta, am dovedit-o în tabelele noastre' d. Ya don Rachel et Vidas avedes-me olbidado. deja don Rachel și Vidas avea.AUX.2PL=mă uitat ' Don Rachel și Vidas, deja m-ați uitat' (spaniola veche;Rivero 1993) Al doilea tip de structuri în care diagnosticele sintactice arată cu claritate că auxiliarul se deplasează în domeniul complementizator sunt structurile cu inversiune AUX-Subiect-V din italiana veche, discutate de Poletto (2014). Autoarea arată că aceste structuri prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2 dislocări ale perfectului compus). 4.1 Dislocarea nucleului verbal: fenomen romanic Nonadiacența elementelor funcționale - în principal a auxilarelor și a cliticelor - la verbul lexical este atestată și în alte limbi romanice vechi: vechea galiciană(-portugheză) (145); portugheza veche (146); spaniola veche (147); italiana veche (148); franceza veche (149). (145) en preſẽza deſtaſ teſtemoiaſ que ſom eneſtacarta în prezență a.aceste martore care fi.PREZ.3PLînacestdocument ſcritaſ pera aqueſto ſpecialmente chamadaſ scrise și pentru asta special chemate 'în prezența acestor martore
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
care mânăstirile Ancede și Arnóia au folosit-o și au cultivat-o întotdeauna' (portugheza veche; Martins 2002) (147) a. porque ella non avia las cartas resçebidas pentru-că ea nu avea.AUX.3SG DEF scrisori primite 'pentru că ea nu primise scrisorile' (spaniola veche; Mensching 2012) b. se Dios me de mal cura dacă Dumnezeu mă de rău vindeca.PREZ.3SG 'dacă Dumnezeu mă vindecă de rele' (spaniola veche;Poole 2007) (148) a. dice che poi àe molto de ben fatto in guerra
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
resçebidas pentru-că ea nu avea.AUX.3SG DEF scrisori primite 'pentru că ea nu primise scrisorile' (spaniola veche; Mensching 2012) b. se Dios me de mal cura dacă Dumnezeu mă de rău vindeca.PREZ.3SG 'dacă Dumnezeu mă vindecă de rele' (spaniola veche;Poole 2007) (148) a. dice che poi àe molto de ben fatto in guerra et in pace zice că apoi avea.AUX.3SG mult de bine făcut în război și în pace ' Zice că a făcut mult bine în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fiind caracterizate de o gramatică V2. De asemenea, nu este foarte clar dacă se poate da o analiză sintactică uniformă pentru toate aceste structuri. Spre deosebire de alte tipuri de dislocări, dislocarea prin subiect din unele varietăți romanice vechi (e.g. franceza veche, spaniola veche, italiana veche) se analizează prin deplasarea auxiliarului la C (AUX-la-C) și rămânerea subiectului în [Spec, IP]; deplasarea auxilarului la C este o opțiune a acestor limbi vechi, după cum arată atestarea structurilor AUX-CL-V (v., pentru exemple și discuție, §3.1
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
diagnostic indiscutabil al deplasării V-la-C. Poletto (2014) insistă asupra acestei deosebiri în analiza italianei vechi, bazându-se mai ales pe distribuția verbului prin raportare la adverbele care diagnostichează ridicarea verbului din domeniul vP. De asemenea, unele tipuri de dislocare din spaniola veche (cel puțin în propozițiile subordonate) este posibil să rezulte și din faptul că pronumele clitice în spaniola veche au o gramatică dublă: în propozițiile subordonate, sunt atestate clitice și la dreapta negației (clitice orientate spre flexiune), și la stânga negației
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ales pe distribuția verbului prin raportare la adverbele care diagnostichează ridicarea verbului din domeniul vP. De asemenea, unele tipuri de dislocare din spaniola veche (cel puțin în propozițiile subordonate) este posibil să rezulte și din faptul că pronumele clitice în spaniola veche au o gramatică dublă: în propozițiile subordonate, sunt atestate clitice și la dreapta negației (clitice orientate spre flexiune), și la stânga negației (clitice orientate spre complementizator) (Rivero 1997) (v. și §III.3.2, text și note); astfel, unele forme de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]