2,631 matches
-
zicea cineva, o măsură tristă. Ea a ofensat și a fost ofensată, a mutilat și a fost mutilată. Poate că aztecii n-au avut un cal ales printre nobili, ca Roma, numai datorită faptului că n-au cunoscut, până la venirea spaniolilor, caii. Oriunde în altă parte, aș fi evitat aceste banalități. În definitiv, norocul istoricilor e că morții nu pot protesta. Dar după două ceasuri la San Juan de Ulua, într-o zi ploioasă, poți înțelege, cred, mai adevărat decât în
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Ar fi păcat, însă, mă gândesc, să treci prin Mexic fără să te întrebi, fie și în fuga, de ce crede, oare, omul mai mult în frică decât în persuasiune și dacă, în afară de "mijloace", s-a schimbat ceva din vremea când spaniolii au incendiat Tenochtitlanul. Desigur, a vedea înseamnă, mai întîi, nevoia să vezi. Dar, probabil, nu descoperim nimic cu adevărat important într-o călătorie, dacă nu descoperim nimic în noi înșine. La fel ca în Odiseea, o călătorie e, în cele
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
mici. Dacă mexicanii au dreptate, fructele strălucitoare pe care le arată prin muzee tahitienii lui Gauguin sunt însă dintr-o specie inferioară. Cele de aici sunt înnobilate, au miezul parfumat și mai dulce. Strălucesc ca tezaurul lui Moctezuma în visurile spaniolilor. Cum ar explica asta, oare, Tatle? ― Tezaurul lui Moctezuma e acolo unde cuceritorii nu l-au căutat niciodată. Nu e nevoie să-l căutăm în locuri tainice. Ajunge să ne putem mira de lucrurile firești. Cum scârțâie un pas pe
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
bestialitatea zeilor azteci și delicatețea melancolică a unui cântec aztec care pare murmurat de Hamlet: "Am venit numai să dormim/ Am venit numai să visăm/ Nu-i adevărat, nu-i adevărat/ Că am venit să trăim pe pămînt". Înțeleg de ce spaniolii au dărâmat Tenochtitlanul și i-au astupat canalele. Înțeleg de ce aztecii, pe la mijlocul secolului al XV-lea, și-au distrus ei înșiși manuscrisele ca să uite că fuseseră vasali. Dar "petele albe" nu sunt, propriu-zis, "pete albe". Doar că se sustrag istoriei
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
frunte, ei îi călăuzesc pe luptători, iar, pe piept, le apără inima. Nimic nu m-a emoționat până acum în Mexic ca fluturii proliferați pe statui, pe frunțile și pe piepturile luptătorilor. Ei îmblînzesc măștile care i-au îngrozit pe spanioli. Între eucalipții care împiedicau luna să lumineze sculpturile în pădurea-muzeu de unde ne întoarcem (notez aceste gânduri în timp ce șoferul așteaptă un pasager "rătăcit"), m-am întrebat dacă, înarmînd-o pe Athena, grecii i-au dat înțelepciunii armele cele mai potrivite. Muzeul "clasic
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
îndrăznește să cânte sau să urle. Tunetele se prăbușesc poruncitoare, parcă să surpe noaptea, s-o transforme în ruine, s-o amestece cu ruinele Mexicului. Plutește în aer ceva tragic și primejdios, ca strigătele aztecilor din acea noche triste când spaniolii au fugit din Tenochtitlanul răsculat. Șoseaua străbate așezări rare, ale căror nume nu le rețin, apoi aceeași singurătate neagră, îmbibată de apă și întărîtată de fulgerele care continuă să se vânzolească pe cer ca niște reptile luminoase. Enrique tace, atent
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
cum se exprimă un șacal adevărat. Afară e o dimineață fără nici o umbră. Stau lângă tufele de bambus și simt cum, în lumina care năvălește la fel de violentă ca și ploaia de aseară, jungla, prinsă cu ghearele de piatra Yucatanului*, Când spaniolii au debarcat prima oară pe țărmul peninsulei Yucatan, i-au întrebat pe indieni cum se numește ținutul. Ei au răspuns Ciu than, ceea ce înseamnă "nu te înțeleg". Spaniolii au început să numească peninsula Ciuthan, denumire care ulterior s-a transformat
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
și ploaia de aseară, jungla, prinsă cu ghearele de piatra Yucatanului*, Când spaniolii au debarcat prima oară pe țărmul peninsulei Yucatan, i-au întrebat pe indieni cum se numește ținutul. Ei au răspuns Ciu than, ceea ce înseamnă "nu te înțeleg". Spaniolii au început să numească peninsula Ciuthan, denumire care ulterior s-a transformat în Yucatan. (M. Stingi, Indienii precolumbieni) tace paralizată parcă de frumusețea acestei dimineți clare. Nu se mai aude sunetul de la Palenque. E o tăcere adâncă, de pustiu însorit
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
care a folosit cifra zero înainte ca ea să fie cunoscută în Europa și se pricepea să calculeze mișcarea pe cer a luceafărului pe o perioadă de secole. Ce cunoștințe avem noi despre ea? Cucerirea Yucatanului i-a costat pe spanioli mai mult decât înfrîngerea aztecilor și incașilor la un loc. Și chiar învinși, mayașii și-au păstrat mândria și spiritul independent. Ei au refuzat multă vreme să învețe spaniola. Cuceritorii lor s-au văzut nevoiți să învețe ei limba maya
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
ca și Columb, boabe din această plantă ciudată. Dar nu li s-a dat mare atenție. Abia douăzeci de ani mai târziu, când orașul Valladolid a oferit orașului cu acest nume din Spania un sac cu porumb, cei din Valladolidul spaniol au înțeles mai bine darul. Primul porumb cultivat în Europa provenea din Yucatan, de la Valladolid! , anticaminante... Seara la Merida. Un restaurant al cărui nume nu-l cunosc. Doi cântăreți, îmbrăcați în costume mexicane, pe estradă. Cântă. Caminante, / Caminante, / Care mergi
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
astfel, dar n-am ce face. Nu mă pot vedea pe un singur talger al balanței. Și dacă trebuie să-mi reproșez o vină, știu de unde vine reproșul. De la cealaltă jumătate a mea. ultima noapte în Yucatan Merida. Hotel Bojorquez Spaniolii, punând temeliile Veracruzului, au ridicat un zid și o spânzurătoare. Locuințele au apărut după aceea. Care va fi fost începutul Meridei? Stau treaz, mult după miezul nopții. Am încercat, întîi, să adorm, dar n-a fost chip. De afară pătrunde
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Victor Hugo. În carte este vorba despre... În cocioaba în care a fost ucisă Betty Short era un exemplar din Omul care râde. Gândurile mi se învălmășeau în cap de abia mai auzeam ce-mi spune Jane. — ...un grup de spanioli din secolele cincisprezece-șaisprezece. Li se spunea Comprachicos. Răpeau și torturau copii, apoi îi mutilau și-i vindeau aristocraților, ca să fie folosiți pe post de bufoni la curte. Așa-i că-i oribil? Clovnul din pictură este personajul principal al romanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
vastă activitate publicistică. Notă liminală Propun în volumul de față o nouă versiune românească a romanului Niebla (1917) de Miguel de Unamuno. Pe lângă dorința de a da o versiune completă și exactă, cât mai apropiată de spiritul și litera originalului spaniol, actuala traducere aduce două noutăți majore. În primul rând, titlul: am optat pentru Ceață (nearticulat, ca și în original), în loc de Negura, ca în prima versiune românească, pentru a respecta și sensul, și registrul stilistic al sp. niebla, evitând orice încercare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
pe patul din camera sa de hotel ieftin visându-și Spania, așteptând frenetic vești din țara sa și scriind o vreme doar scrisori, până când s-a hotărât să pună pe hârtie inegalabila narație autobiografică, politică și metafizică a unui basc spaniol îndârjit să nu moară în carne: Cum se face un roman. Se va întoarce în țară în 1930. I se va face o primire triumfală, va fi reales rector al Universității din Salamanca, deputat de Salamanca în Parlamentul Constituant (Cortes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cu convingerea că „e mult mai bine să-ți petreci viața autobiografiindu-te decât să ți-o petreci clevetind despre aproapele, așa cum și-o petrec oamenii retrași și demni care-și ascund cu migală intimitatea“ și cum fac și mai toți spaniolii, pradă acestui viciu național. S-a exprimat pătimaș, vehement și fără ezitare, filozofic și politic, până în preajma morții, direct sau, ca în rimanul acesta, antifrastic, prin mijlocirea unui personaj cu totul opus lui (introvertit, dezorientat, impotent în toate sensurile), dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
proclame și să apeleze la el, în cazul său și al tuturor oamenilor care își așteaptă moartea în nădejdea eternității. În acest sens, Ceață e tot un roman autobiografic, împânzit efectiv de trimiteri la experiențele, trăirile și susținerile sale de spaniol total, dar de foarte multe ori atipic din punctul de vedere al unui spaniolism de ghid turistic (a disprețuit bunăoară patima tauromahică a concetățenilor săi, calificând-o drept stupidă, ceea ce e prin definiție un grav capăt de lezmajestate; a tăgăduit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
din punctul de vedere al unui spaniolism de ghid turistic (a disprețuit bunăoară patima tauromahică a concetățenilor săi, calificând-o drept stupidă, ceea ce e prin definiție un grav capăt de lezmajestate; a tăgăduit, cum am mai arătat, vocația umoristică a spaniolilor, a deplâns, ca pe un blestem, înclinația lor spre invidie și ură); drumul literar și l-a început cu un roman de-a dreptul autobiografic, dar meticulos elaborat timp de vreo zece ani: Pace în război, una din puținele cărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
că la alt popor amestecul de glume și seriozitate poate fi atât de vexant, cât despre faptul de a nu ști bine dacă un lucru e sau nu serios, câți dintre noi îl suportă? Și e mult mai greu ca spaniolul mediu și suspicios să-și dea seama dacă ceva e rostit serios și totodată în glumă, adevărat și mucalit, din aceeași perspectivă. Don Miguel e preocupat de tragicul buf și nu doar o dată mi-a spus că n-ar vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și măcar un centimetru mai adânc decât plugarii ce l-au precedat pe ogor, pentru ca recolta să crească, mulțumită unor seve noi, mai mândră, iar bobul să dea mai bine în spic, și făina să fie mai bogată, și noi, spaniolii, să mâncăm o pâine spirituală mai gustoasă și mai ieftină. Am spus că Paparrigópulos continuă să muncească și să-și pregătească lucrările pentru a le da la lumină. Și așa și este. Augusto aflase, prin intermediul unor prieteni comuni, despre studiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de un sens precis pentru mine. Pentru a răspunde la ea ar fi necesar... Da, mă rog, să procedați ca acel confrate al dumneavoastră care a scris o carte despre psihologia poporului spaniol, dar, cum el însuși era, pare-se, spaniol și trăia printre spanioli, nu i-a venit altă idee decât să scrie că unul zice asta și altul alta și să facă o bibliografie. — Ah, bibliografia! Da, știu acum... Nu, lăsați, prietene Paparrigópulos, și spuneți-mi în modul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
pentru mine. Pentru a răspunde la ea ar fi necesar... Da, mă rog, să procedați ca acel confrate al dumneavoastră care a scris o carte despre psihologia poporului spaniol, dar, cum el însuși era, pare-se, spaniol și trăia printre spanioli, nu i-a venit altă idee decât să scrie că unul zice asta și altul alta și să facă o bibliografie. — Ah, bibliografia! Da, știu acum... Nu, lăsați, prietene Paparrigópulos, și spuneți-mi în modul cel mai concret care vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cu mine și începi să-mi contești existența, tocmai mie, care am dreptul să fac din tine absolut ce am eu chef, da, așa cum auzi, absolut ce am chef să fac, ce-mi năzare mie să... — Nu fiți atât de spaniol, don Miguel... — Și mai vii și cu asta, smintitule! Ei bine, da, sunt spaniol prin naștere, prin educație, prin trup, prin spirit, prin limbă și chiar prin profesie și funcție; spaniol mai presus de orice și înainte de orice, și spaniolismul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
fac din tine absolut ce am eu chef, da, așa cum auzi, absolut ce am chef să fac, ce-mi năzare mie să... — Nu fiți atât de spaniol, don Miguel... — Și mai vii și cu asta, smintitule! Ei bine, da, sunt spaniol prin naștere, prin educație, prin trup, prin spirit, prin limbă și chiar prin profesie și funcție; spaniol mai presus de orice și înainte de orice, și spaniolismul e religia mea, și cerul în care vreau să cred este o Spanie cerească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
ce-mi năzare mie să... — Nu fiți atât de spaniol, don Miguel... — Și mai vii și cu asta, smintitule! Ei bine, da, sunt spaniol prin naștere, prin educație, prin trup, prin spirit, prin limbă și chiar prin profesie și funcție; spaniol mai presus de orice și înainte de orice, și spaniolismul e religia mea, și cerul în care vreau să cred este o Spanie cerească și veșnică, și Dumnezeul meu este un Dumnezeu spaniol, cel al Domnului Nostru Don Quijote; un Dumnezeu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
v-am spus că noi, ființele fictive, potrivit dumneavoastră, avem propria noastră logică și nu-i cu putință ca plăsmuitorul nostru să facă din noi ce dorește, vă amintiți? — Da, îmi amintesc. — Și acum cu siguranță că, deși atât de spaniol, nu veți avea chef absolut de nimic, nu-i așa, don Miguel? — Nu, nu am niciun fel de chef. Nu, cine doarme și visează nu are absolut niciun fel de chef de nimic. Iar dumneavoastră și compatrioții dumneavoastră dorm și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]