11,094 matches
-
corepetitorului: — Fernando, pune radioul, să vedem dacă n-a intrat SNCF-ul în grevă neanunțată și noi stăm ca proastele! În clipa în care Fernando vrea să se conformeze, ușa de la salon se crapă. Fetele simt frisoane peste tot și sparg, sincron, câte un balon de gumă. Două dintre ele, mai năsoase, se umplu de gumă pe față. Lionel intră, își scoate pălăria și face o reverență către fete, ca un latin lover ce este. Un oftat de admirație se aude
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
milimetru, catastrofa. La revedere, madame Agnès. — La revedere, domnule Lionel. E ora patru după-masă. În baraca lui, în timp ce verifică o situație de șantier, Lionel își face exercițiile pentru mâna stângă cu mingea de baseball: vrea să încerce, în curând, să spargă cărămizi și cu această mână. Se deschide ușa. Vede intrând mai întâi o pereche de cizme de cauciuc, pe urmă o pungă grea, de la Carrefour. Răsuflă ușurat: e Mathieu, zidarul, care-i aduce rația pentru mâine-dimineață. N-are de unde să
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
De când venim noi la pescuit? — De când m-am apucat de băut, răspunde Clovis fără să ezite. — De-o viață de om, face Claude socoteala. Lansează cu noua momeală și așază lanseta în stativ. E ora 11.15. Roman încearcă să spargă chepengul cu un baros. Inutil. Apa a ajuns la un metru înălțime. Îi vine o idee salvatoare: ia aparatul de sudură, sperând să poată tăia chepengul cu flacăra. Bagă aparatul în priză, dar nu ajunge cu el la chepeng. Găsește
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
să arunce aparatul din mână ca să nu se electrocuteze. Rămâne complet în întuneric. Aprinde lumânarea pe care a cumpărat-o la catedrală și o fixează de ultima treaptă. E ora 11.55. Pescarii amatori n-au prins, evident, nimic. Claude sparge tăcerea care trebuie menținută cu dinții pe durata unei partide de pescuit: — Tu îți amintești când am prins ultimul pește? — Da, când a fost Juppé premier. — Ce memorie ai! Cred că nici nevastă-sa nu-și mai amintește exact când
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
se îmbată criță la Duc d’Anjou. Pentru o noapte, SCO Angers promovează în Ligue 1. E joi, 10 mai. Ceasul electronic al radioului de pe noptiera lui Lionel ar trebui să arate ora 5.59, dar nu arată nimic, fiind spart în două. Lionel se trezește, se uită la ceasul de la mână și sare în picioare ca la orfelinat. Începe să facă flotările și se oprește după o sută de bucăți. Simte că are o energie debordantă, caracteristică oamenilor nemuritori. Ia
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
în spate și le depărtează ușor, atât cât să poată sprijini punga de cele două spătare. Pune o pernă pe mochetă, între cele două scaune. Face câteva exerciții de respirație, ca un karateka experimentat, după care, cu o lovitură precisă, sparge cele două cărămizi din pungă. Punga cade pe pernă, fără să facă vreun zgomot sau mizerie pe jos. Pune în pungă și resturile radioului, după care duce punga la ușă. Ia din debara o lopățică și începe să sape pământul
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Unul dintre ei începe să fluture un steag al echipei SCO Angers și să cânte: — Allez Angers, allez Angers, allez! Se lasă o tăcere mormântală: inițial, nimeni nu preia chemarea. Dar după un scurt moment, glasul cristalin al lui Liliane sparge tăcerea nopții: — Allez Angers, allez Angers, allez! De data asta, chemarea e preluată din toate balcoanele. Suporterul cu steagul supralicitează: — Cine nu sare, cine nu sare, ori este gabor, ori e prost de moare! Toți încep să sară, punând în
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
postului L’Anjou Libre, necunoscători de limba română, aceștia au pierdut mult din pitorescul tiradei lui Lionel. Tot ce-au înțeles a fost că Lionel s-a descărcat pe cineva și că acum se simte mult mai bine. Anghel a spart receptorul. Ana Briceag vrea să se bage sub birou, să-l detensioneze. Pe Anghel. Despre Ana Briceag Ana e o fată bună. Bună de tot. Nimeni nu s-a plâns de prestațiile ei. A început prin a fi o fată
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
se rezistă ușor în diplomație se înșală. Anghel răsuflă ușurat. Tăvița se ridică și iese din cameră, fără să verse vreo picătură de whisky. E ora 20.30. Afară s-a întunecat de-a binelea. Mitingul sit-in s-a cam spart. Au rămas numai masochiștii și cei plătiți pentru a sta acolo: polițiștii, jandarmii, armata, agenții secreți și echipele de televiziune. Lionel ia lumânarea de pe tort, o aprinde și o pune în fereastră. Din stradă se aude un oftat. Se duce
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
nu vor decît Will, Sofocle, Schnitzer, Psihozele sexuale...și Herghelegiu. Sau orice contemporan străin care-i cheamă-n Belgia, Olanda etc. Și-atunci, Întreb, are rost să mai pui În scenă autori de-ai noștri? Ce dacă-i NAȚIONAL? Afrim „sparge” cu un obsedat sexual elvețian, iar Măniuțiu o ține pe anticii greci, deci numai fraierii (În frunte cu mine) se țin de „băștinoși”. Mea culpa, bre ! Alex Ștefănescu a scris bine despre indicațiile de regie (didascaliile) la (lui) Camil Petrescu
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
nepăsători peste faptul că aici, relația era aceea de... mamă/copil (« mama » era Paula Grosu). De reținut că acum apare pe scenă (pentru prima oară ?) și meșterul Dincă binagiul, cel care a produs Încurcătura... În același an, tînăra Daniela Peleanu, « sparge monopolul » craiovean al lui Cornișteanu și propune, la rîndu-i, o Noapte...pe care unul dintre critici o consideră a avea « bun-gust » ceea ce nu-i puțin, În noianul de montări șocante prin trivialitate. Veta a fost Tamara Popescu, iar Zița - Mirela
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
să bat pietroaiele pe stradă. Încă ceva, părinții mei nu s-au Înțeles foarte, foarte bine chiar de la Început, Între ei au fost foarte multe certuri, scandaluri În casă, chiar multe, și ei când se certau, se certau la modul: spărgeau farfurii, vase,... bine, nu până Într-acolo ca tata să o bată pe mama, dar spart prin casă și restul... Înjurături au fost și motivele erau banii, În special. Când s-au certat, pot să spun că a fost cel
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
chiar de la Început, Între ei au fost foarte multe certuri, scandaluri În casă, chiar multe, și ei când se certau, se certau la modul: spărgeau farfurii, vase,... bine, nu până Într-acolo ca tata să o bată pe mama, dar spart prin casă și restul... Înjurături au fost și motivele erau banii, În special. Când s-au certat, pot să spun că a fost cel mai mare scandal, a fost atunci când mama a girat-o pe sora ei, fără ca tata să
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
zărești, la zenit, cea mai strălucitoare stea, a cărei lumină răzbate până la tine, oftezi, însemni locul cu puțin pământ negru lucios și te apuci de lucru. șase în al doilea loc: apuci zdravăn târnăcopul din corn de rinocer-nordic-alb, reușești să spargi pojghița groasă într-un punct, apoi te apuci pe îndelete să o cojești pe toată, până la lacul colorat, pe care îl botezi pământul, receptiv kanas, mături repejor zăpada rămasă pe pământ, sufli cu obrajii tăi roșiori în sus și fulgii
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
bună strategie drumul lung și întortocheat către tine. soarele strălucește din nou peste dudul-înalt-cu-dude-mari-de-aur din care când o dudă cade pe jos se transformă în taur. nouă deasupra: se aud incantațiile zeiței chuang-mu, ca un dăngănit departe, ca niște valuri spărgându-se pe corali, ca strigătul berzelor către puii din cuib, ca scârțâitul zăpezii sub pași. incantațiile și focurile mici, de vreascuri crude, ale zeiței chuang-mu îl aduc pe prințul tău cu o mie de pași mai aproape de cuibul dragostei tale
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
patrulea loc: pe mijlocul șoselei te întorci, doar cu o cămașă albă pe tine, ca aceea din spitalele de nebuni, pe mijlocul șoselei pe care trec mașini furibunde cu două sute de kilometri pe oră, bară la bară, motociclete care urlă spart a tablă încinsă, camioane din care cad saci și bucăți de beton și de uitare, pe mijlocul șoselei te întorci valsând. șase în al cincilea loc: te întorci și pentru nevoia ființei iubite, nu uita, nu te întorci doar pentru
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
vase spălate cu care să mâncăm din nou aceleași motive de tristețe. amurgul îți transportă prin nervii mei întinși culorile tristeții, ca un poștaș corect. eu, ca un iubit corect, le-aș fi luat pe toate înapoi le-aș fi spart, le-aș fi pus sub ghivece cu petunii. lucruri mici și nemiloase vor să ne împiedice dar noi vom merge pe jos, de mână, pe pământul curat vagoanele de amurg vor șuiera în goană pe lângă noi ne vor flutura veșmintele
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
îngrămădesc să privească sinele meu prăbușit, fracturat înainte prea puțini se opreau să descopere armonia trăirilor, puterea care punea în mișcare trenulețe de visuri, mașini de timp, statuete de sticlă sau mori de vânt ale părerilor de rău. s-a spart geamul vitrinei sufletului meu numeroase mâini păroase, murdare, cu degete groase și negru sub unghii se înfig să culeagă un ciob, un picior rupt de manechin, o amintire mâzgălită cu dâre de sânge. îmi retrag apele de sub grinzile rupte, îmi
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ți-au făcut doldora buzunarele hăinuței de foarte multe-pielicele-cusute-laolaltă. singurătate am parcurs țări de funingine, în lung și în lat pe autostrăzi de ceață, luminată de lapovița tăind în stânga și în dreapta încălzită de straturi groase de zăpadă, îmbrățișată de igluuri sparte la gură mângâiată de furtuni învârtitoare de lumi am vrut să îmi găsesc un loc pe plac, să mă întâlnesc cu mine, cea fericită. am stat dreaptă, cu o carte pe cap, mi-am păstrat echilibrul fragil am mâncat politicos
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
la iarmaroc. Așa că nu te mai pune de pricină, și bate ici palma. CÂRLIG: Păi ai noroc de ce știu eu... Eu îs meșter cimpoier. Și m-ai nimerit când aveam mare trebuință de-o piele nouță, că mi s-a spart burduful de la cimpoi. Ei, hai, hai să facem târgu' și gata! Cum ajung acasă, ju-ju-jup belesc capra și dreg cimpoiul. M-oi descurca eu pe urmă și cu gâștele... DĂNILĂ: Așa spune, vere Cârlig! Ia capra de ici. Adă gânsacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
au agravat. Băiatul a fost obligat să stea cu mâna nemișcată legată de gât. La 14 ani, această situație nu e deloc plăcută și nici ușor suportabilă de un elev intern privat de atenția și ochiul matern. Apoi relatarea e spartă de informații impersonale. Până să mai primim vești mai sigure, să mai zburăm cu gândul în larga lume. În Cehoslovacia la 5I, Alois Basin, ministru de finanțe, e rănit mortal de către Alois Soupal, 61 ani, funcționar de bancă, fost membru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ouă pomenit înainte, grup de ouă situat într-un compartiment special amenajat al frigiderului. Se pot lua la întâmplare ori după criterii stabilite de fiecare gospodină sau gospodin în parte. Se toarnă o peliculă de ulei într-o tigaie. Se sparg ouăle și se răstoarnă în uleiul încins. Se observă cum gălbenușul se răspândește absolut suspect în tigaie. Totodată, în bucătărie se răspâdește și un miros de grajd igienizat de mântuială. Se constată cu promptitudine că ouăle put. În consecință, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ziua. Uneori, la ocazii să zicem, mergeam și pe stadionul Doftanei Bănești. Spun stadion și mai să mă bufnească râsul. Un stadion unde pășteau oile lui Vasile Bou, iar în apropiere se afla un cimitir unde mai sărea mingea și spărgea candele și alte chestii de recuzită bisericească. De obicei, jucam pe latul terenului, că, na, eram și noi mici și nu puteam să alergăm atâta. Dar când ne strângeam 11 contra 11 sau ceva de genul ăsta, jucam pe întreg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
noi. Aveam niște perne, niște cergi din Maramureș, să-i ducem cadou lu’ madam Gabi, care ne aștepta în Franța. Toată noaptea am pus păturile în geamuri, că ăștia mici dacă ațipeau imediat făceau ca toți dracii... Groaznic, parcă se spărgea totul în capul tău. Cum-necum, a trecut ploaia, nu ne-a atacat nimeni, cu toate că în față erau două tiruri turcești. Fiecare și-a văzut de somnul lui. Dimineața mai picura, zic, azi ajungem al Paris că era 14 iulie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
luat o foaie de hârtie... În timp ce scria, privea din când în când la Costăchel, rămas mut și dezorientat... „Vino cu mine!”s-a trezit luat de braț de căpitan. Au intrat în biroul majurului... Inima lui Costăchel bătea să-i spargă pieptul... Căpitanul s a înfipt în fața majurului și deodată a tunat... „De ce nu i-ai dat dovadă omului? Otreapă ce ești! Tu îl judeci și îl ameninți? Tu care nu ți-ai mișcat fundul de pe scaun nici pentru o cană
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]