5,095 matches
-
atipic", o nevroză care "se disociază", o criză "de originalitate juvenilă" gravă sau prelungită, tulburări bizare de comportamnet și/sau caracter sau o multitudine de alte tablouri psihopatologice. Pe lângă faptul că practic, în plan semiologic, schizofrenia incipientă este lipsită de specificitate, situația este în plus complicată de o importantă și controversată problemă în care studii și argumente uneori contradictorii își dispută următoarea dilemă: schizofrenia trebuie privită ca un "proces" morbid, adică ca o ruptură, o "fractură psihotică" survenită la un subiect
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
naștere și de-a lungul perioadei postnatale, a primilor ani de dezvoltare și a biografiei în general". Conceptul se înscrie în paradigma gîndirii medicale, de cercetare a factorilor "premorbizi" sau "favorizanți" rămânând în continuare deschis față de problematica spinoasă a specificității, chiar a unei duble specificități căci nu este numai suficientă doar prezumția uneie vulnerabilități pentru o tulburare psihică, fără a nu ridica imediat problema față de care anume. Predispoziția psihopatologică pentru o vulnerabilitate de tip "endogen" poate fi oare acceptată în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
perioadei postnatale, a primilor ani de dezvoltare și a biografiei în general". Conceptul se înscrie în paradigma gîndirii medicale, de cercetare a factorilor "premorbizi" sau "favorizanți" rămânând în continuare deschis față de problematica spinoasă a specificității, chiar a unei duble specificități căci nu este numai suficientă doar prezumția uneie vulnerabilități pentru o tulburare psihică, fără a nu ridica imediat problema față de care anume. Predispoziția psihopatologică pentru o vulnerabilitate de tip "endogen" poate fi oare acceptată în psihiatrie și dacă da care
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
putea să se difernțieze (Brunet, 1993) și blocând astfel toate resursele terapeutice ale pacientului 5. Riscul apariției efectelor secundare nu este diminuat ci doar imposibil de anticipat și discriminat de o manieră rezonabilă (Dupire et al., 1993) 6. Problemele de specificitate a receptorilor, afinitatea situsilor, modificările receptorilor sunt încă prea ipotetice pentru a conferi un grad de siguranță rezonabil prescrierilor de mai multe antipsihotice concomitent (Chabannes & Lambert, 1989) 7. Evidențierea de afinități diferite ale neurolepticelor pentru regiuni diferite din creier, permit
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
Poate că în final aceasta nu are o atât de mare relevanță, câtă vreme, de-a lungul lunilor și anilor de tratament, simptomul țintă vizat nu va mai fi același: acțiunea “reorganizatoare” a neurolepticului rămânând globală, chiar dacă inițial există o specificitate relativă. în al doilea rând nu trebuiește uitat faptul că, prin însăși natura afecțiunii lor, bolnavii cu schizofrenie sunt puțin compleanți față de un tratament neuroleptic în doze, ritm și timp suficient. {i în fine pentru că evoluția schizofreniei este un
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ia drept reper sinceritatea, și numai sinceritatea, instituită ca zeitate supremă a textului - așa cum o face În destule cazuri și În destule exegeze pe marginea lui -, jurnalul intim riscă să nu poată fi definit. Riscă, altfel spus, să-și piardă specificitatea și structura, pus În situația de a nu-și putea motiva premisele. Luptă permanentă Împotriva perisabilității, suferind de un adevărat complex al lui Faust („Clipă, oprește-ți zborul!”), jurnalul nu reușește să evite lucrul de care se teme cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
statistica (acum aproximativ cinci milenii, cu ocazia primului recensământ al populației), de care s-a desprins treptat, devenind o știință autonomă. În literatura de specialitate, se pot distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia pură sau formală), corespunzător specificității obiectului ei, demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult de statistică, de științele relativ exacte; − în sens larg
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
dar autonom în mai multe locații? Vezi Mona Ozouf, La fête révolutionnaire (1789-1799), Gallimard, Paris, 1988, p. 27. Relatările post-factum ale acestor evenimente, mai ales cele din presă, preferă de obicei să valorifice tocmai multiplicarea scenariului ritual, punând în valoare specificitatea cadrului local și orgoliul fiecărei comunități. 164 Sărbătoarea publică rămâne "întâlnirea prin excelență" a membrilor unei comunități, un spectacol al tuturor, care în ciuda rutinei, își păstrează capacitatea de a restaura sensuri, simboluri și convingeri (Ozana Cucu, Trăirea sărbătorilor între meditație
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
semiotică descriptivă, experimentală și comparată. Semiotica generală (pură) reprezintă știința universală a semnelor întemeiată pe limbajul uman ca instrument de modelare, în timp ce semioticile regionale (specifice) adaptează teoria semnului la un domeniu strict circumscris. De fapt, semiotica generală ca domeniu al specificității semnelor și semiozei nu poate fi concepută în afara unei "ascultări" atente a textelor, a semioticilor particulare, într-un fecund demers abductiv, de du-te-vino între ipotezele globale și exemplele validante sau infirmante: "Nu voi admite niciodată un divorț între teorie și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mediatic). 10.3. Mass-media și tranziția în România. O lectură diacronică Într-o manieră sintetică, putem defini trecerea de la totalitarism la democrație prin înlocuirea presupozițiilor ontologice (materia ca sursă a performanței umane), gnoseologice (cunoașterea ca reflex al realității obiective), antropologice (specificitatea umană limitată la muncă, mai ales cea manuală) și politice (relațiile politice ca instrument de dominare cf. A. Marga, 1994:10) cu noile concepte de : schimbare societală, reformă, (democratizare și economie de piață), autonomie (D. Sandu, 1996:255 ), emergența unei
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de secol XX, se afirmă în forță romanul parodic postmodern, cel care sensibilizează ideologic publicul de pretutindeni atât în privința dimensiunii metaficționale a operelor, cât și a politicii lor etc. Studiul lui Margaret A. Rose nu se organizează însă și în conformitate cu specificitatea genurilor. Parodia cunoaște avatari interesanți, în primul rând, prin schimbările de anvergură pe care le produce formal, dar și la nivelul procedeelor, prin trecerea de la un gen la celălalt și seria de transformări operate. Dintr-o elegie se poate obține
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
secolului XX, o înflorire a parodiei asemănătoare cu cea european-renascentistă. Ce este așadar parodia? Poate fi ea considerată, la scară mare, un fenomen literar cu o istorie suficient de desfășurată pentru a-i certifica evoluția ca gen care-și reclamă specificitatea și își asigură deopotrivă delimitările, condițiile necesare și suficiente pentru a le face concurență celorlalte? Ne-am simți oare mai îndreptățiți s-o catalogăm drept o accentuată formă de afirmare a individualității creatoare, cu accente pronunțat polemice, o delimitare critică
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
linia pe care, deschisă de Aristotel, au cultivat-o și studiile secolului al XVII-lea, fie o încadrăm la capitolul practicilor hipertextuale, întrucât e efectul unei operații de transformare ludică, fie o considerăm un gen în sine, impunându-se prin specificitatea sa, prin ceea ce nu vom regăsi în alte genuri. Decisive rămân condiția de lectură (receptarea textului), pentru că participă activ la definirea genului prin percepția (deci existența) operei ca atare 55, și, în consecință, recunoașterea fermă a textului țintă, a obiectului
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
calambururile ("O mână spală pe alta", " Trebuie să te naști ori rege, ori idiot", " Șoarecii ling pietrele de moară") nu lipsesc nici din textul unui autor altminteri deosebit de exigent. Se confirmă și "diagnosticul" pe care îl punea Bahtin, extrem de inspirat, specificității parodiei antice, înțelegând-o ca pe un dialog intercultural și intertextual, bazat pe fenomene de plurilingvism în cazul de fața, bilingvismul (folosirea limbii latine alături de citate parodice din limba greacă). A râde din și despre orice se adaugă, pe fondul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Die Parodie im Mittelalter 177, acesta lansează o idee șocantă, totuși verificabilă în practică: majoritatea parodiilor medievale nu se inspiră din Antichitate 178, motivându-și aserțiunea prin aceea că, în privința subiectelor abordate, parodia medievală inovează. Ea atacă îndeosebi domeniul religios, specificitatea medievalilor pe acest teritoriu fiind certificată prin dubletele parodice pe care le creaseră în cazul celor mai importante pilde biblice și chiar momentelor de cult. Se cunosc, de pildă, Liturghia jucătorilor, Liturghia bețivilor, alături de parodii ale unor formulări juridice precum
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
la intertextualitate, procedeu al maximei sincerități cât privește raportarea unui autor la textele care-l precedă, iar ulterior, cele din zona deconstructivismului. În Textul închis (Le texte clos), studiu ce urmărește să construiască o "tipologie a textelor, altfel spus definirea specificității diferitelor organizări textuale prin situarea lor în textul general (cultura) din care fac parte și care face parte din ele", Julia Kristeva prezintă intertextualitatea (fenomen prezent în mare proporție în operele parodice) drept "indicele modului în care un text citește
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Charles de Gaulle, Europa unită va fi o Europa a națiunilor, o Europă a patriilor. Și nu o salată. Nu am putea să concepem un spirit italiano-irlandez sau româno-croat. Nu este posibil. Fiecare dintre noi trebuie să își păstreze propria specificitate". Profesorul ne vorbește acum despre globalizare: "Globalizarea tinde să unifice, să aplatizeze conform unui model unic: aceleași feluri de mâncare, aceleași băuturi la Washington, Roma sau București. În schimb naționalismul, acela sănătos, inteligent, rațional, care nu este agresiv, în sfârșit
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Globalizarea tinde să unifice, să aplatizeze conform unui model unic: aceleași feluri de mâncare, aceleași băuturi la Washington, Roma sau București. În schimb naționalismul, acela sănătos, inteligent, rațional, care nu este agresiv, în sfârșit să spunem cel arhaic, introduce propria specificitate, acea nuanță de neșters care ne face să fim, chiar dacă vorbim o limbă care provine din aceeași rădăcină, latina, noi români și interlocutorii noștri, în acest caz, italieni. Este o bogăție inestimabilă. De exemplu, văzând că dumneavoastră veniți din Italia
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
atrocitățile istoriei i-au împiedicat să depună mărturie. Literatura concentraționară aduce laolaltă experiența colectivă (istorică) și experiența personală a autorului, iar dintre acestea primează latura colectivă. Tocmai dimensiunea colectivă a eului, care, în lagăr, este ultima etapă înainte de anonimat, conferă specificitate acestui gen de operă. Așadar, literatura concentraționară nu se circumscrie nici memoriilor, nici autobiografiei, nici jurnalului intim, nici unei forme de istorie a propriei personalități (toate acestea izvorând din experiența personală). Stranietatea absolută a experienței simultan individuale și colective formează, în
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
i se poate porunci, tocmai pentru că se trăiește și nu oricum, ci prin rugăciune personală. Când, mai apoi Imperiul se va apropia de Biserică și adesea identificându-se cu ea, va lăsa impresia că obiecția de conștiință își pierdea din specificitatea sa creștină; această situație avea să dureze în linii mari până prin secolul V, iar efectele au rămas vizibile și în zilele noastre. Această situație spirituală a armatei, încă de la începuturile secolului IV, ne explică diversitatea modurilor prin care a fost
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ce exclude posibilitatea de a sluji la doi stăpâni. Dacă în mesajul evanghelic această concepție se referă la libertatea omului față de bogăția percepută ca autoafirmare egoistă cu scopul de a sluji cât mai deplin lui Dumnezeu, apologetul, îndepărtându-se de specificitatea acestui concept, ne propune o interpretare diferită, deși păstrează substanțial intactă semnificația: dacă sclavia bogăției este o formă de idolatrie, apartenența la o oștire seculară, represivă a libertății de conștiință, implică un compromis cu cultul imperial fondat pe aceiași idolatrie
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
educatorul să câștige competențe în acest sens: • de a aborda critic cunoștințele asupra educației, formării oferite de către cercetare, prin prisma explicației date aspectelor particulare ale practicii, • de a utiliza reflecția asupra valorii acestor cunoștințe pentru practica sa, care-i dau specificitatea, • de a dezvolta, a propune subiecte pentru efectuarea de cercetări, care sunt necesare practicii privind eliminarea dificultăților în formare, introducerea schimbărilor posibile sau conceptualizarea condițiilor de eficiență ale acțiunilor, • de a asambla contribuțiile aduse, a articula teoria cu practica, ca
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de a dezvolta, a propune subiecte pentru efectuarea de cercetări, care sunt necesare practicii privind eliminarea dificultăților în formare, introducerea schimbărilor posibile sau conceptualizarea condițiilor de eficiență ale acțiunilor, • de a asambla contribuțiile aduse, a articula teoria cu practica, ca specificitate a pedagogiei, a modalității de cooperare cercetători-practicieni, în formarea inițială și continuă, în dezvoltarea profesională. Astfel educatorul poate să devină și un cercetător operativ, dar independent de cel teoretician sau prin cooperare cu acesta, iar nu să rămână ca simplu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
real pentru corectare sau schimbare) sau nu este activitatea de învățare care utilizează strategii active. • Nu este un mod uzual al gândirii educatorului asupra instrumentelor, unul sistematic și colaborativ. Nu este o simplă problemă de rezolvat, ci una cu o specificitate critică, pe baza reflecției. Nu este un exemplu popular, ci un mod particular de relaționare cu realitatea a profesorului. Nu este o simplă implementare a unor date teoretice, alte experiențe, ci o explorare, descoperire a problemelor și cu soluții noi
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
implică sunetul, cuvântul, imaginea, hârtia, bronzul sau corpul uman.În accepția transmisivă a mediului reprezentat de prima definiție, mesajele gata construite sunt codificate într-un mod particular, transmise și decodate la celălalt capăt al canalului. Înainte de a fi codificate, în funcție de specificitatea mediului, parte din aceste mesaje sunt realizate prin intermedierea unui alt mediu. O pictură este concepută în ulei înainte de a fi digitalizată și trimisă pe Internet, o compoziție muzicală este compusă . instrumental înainte de a fi înregistrată și redată. Mediul presupune
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]